Scînteia Tineretului, mai 1960 (Anul 15, nr. 3410-3434)
1960-05-03 / nr. 3410
1 Mai 1960. Bucureşliul trăieşte marea sărbătoare a primăverii — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Pretutindeni, în fiecare colţ al Bucureştiului, Intîi Mai se simte, pregnant fi strălucitor, prin tot ceea ce are el mai sărbătoresc fi mai luminos. Oamenii s-au sculat astăzi din zori. E aleasă din garderobă o haină de sărbătoare. Pe revere strălucesc decoraţiile de mărturii ale marilor succese în muncă, în lupta pentru construirea socialismului. Puştiul (a obţinut încă de cu seară o promisiune solemnă) işi alege baloanele cele mai viu colorate şi-şi priveşte mîndri steguleţul tricolor. Apoi, de pretutindeni, din Griviţa, din Bucureştii Noi, din Fioreasca, din cartierul 23 August oamenii se intîlnesc la locul dinainte fixat cu tovarăşii de muncă. Rîurile străzilor, pline de mulţime, se revarsă apoi în marele fluviu al bulevardelor. Marile şi minunatele construcţii ale Capitalei, împodobite cu steaguri, lozinci şi ghirlande, o masă de chipuri sărbătoreşti, cerul senin şi însorit — iată decorul bucureşten al acestei minunate sărbători a muncii. In Piaţa Stalin se trăiesc clipe solemne. O uriaşă mulţime — mii de muncitori din fabricile şi uzinele Capitalei, activişti ai organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti, militari, oameni de cultură, studenţi — aşteaptă clipa deschiderii mitingului consacrat măreţei sărbători a celor ce muncesc. Ei poartă pancarte cu chemări in cinstea zilei de 1 Mai, mari panouri cu portretele lui Marx, Engels, Lenin şi portretul lui I. V. Stalin. Oamenii muncii poartă de asemenea portretele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej şi ale celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P. M. R., portretele lui N. S. Iliuşciov şi ale altor conducători ai partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. In tribune sunt prezenţi numeroşi invitaţi : membri ai C C. al P.M.R., membri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducători ai organizaţiilor de masă, numeroşi fruntaşi in muncă din întreprinderi şi instituţii, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti romîni şi corespondenţi ai presei străine. In tribune se află, de asemenea, numeroşi oaspeţi, veniţi să sărbătorească alături de poporul nostru ziua de 1 Mai, reprezentanţi ai sindicatelor din Algeria, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Cipru, Franţa, R. D. Germană, Iran, R.P.F. Iugoslavia, R. P. Polonă, R. P. Ungară, U.R.S.S. şi alţi oaspeţi de peste hotare. In tribuna rezervată corpului diplomatic iau loc şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 9, sosirea conducătorilor partidului şi statului este salutată de către oamenii muncii prezenţi în piaţă prin îndelungi ovaţii. In tribuna centrală iau loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borili, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Ion Gheorghe Maurer, Janoş Fazekaş, Alexandru Birlădeanu, Gherasim Popa, Florian Dănălache. Marea fanfară militară, aliniată pe podiumul din piaţă, intonează Imnul de Stat al R. P. Române. Mitingul este deschis de Iov Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretarul C. C. al P.M.R. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice pentru Partidul Muncitoresc Român, pentru prietenia cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări ale lagărului socialist, pentru pace şi prietenie intre popoare. Apoi păşesc în piaţă primele rînduri ale gărzilor muncitoreşti. Cîteva mii de muncitori ţin strînse mîinile pe arme şi păşesc într-o ordine perfectă, cu pasul sigur şi cadenţat, cu chipurile dirze şi hotărîte. Forţa clasei muncitoare, hotărîrea ei fermă de a apăra minunatele cuceriri ale poporului muncitor pe drumul construirii socialismului — iată puternica impresie pe care o lasă batalioanele albastre muncitoreşti, care trec majestoase prin piaţă. Deodată chipurile celor din tribune destăinuie o firească emoţie : vin pionierii, cu steagul roşu în frunte, cu portretele conducătorilor partidului şi statului, cu lozinci înconjurate cu flori, cu baloane multicolore şi cu flori, multe, multe flori. Ei poartă în mîini cărţile, carnetele cu nota zece, viitoarele unelte pe care le vor mînui mîine pe frontul construcţiei societăţii noi în patria noastră — ciocanul şi rigla, cleştele de forjă şi cangea oţelarului. Apoi, timp de mai multe ore, în piaţă se revarsă valurile marii coloane a oamenilor muncii. Ei aduc cu ei păduri de steaguri, purtate de mîini vin joase de muncitori, care alegorice lucrate cu migală, talent şi fantezie, portrete, flori şi baloane. Peste mulţi ste păşesc uriaşe lozinci şi grafice. In cuvinte puţine, in cifre, oamenii muncii raportează partidului entuziasmul cu care au pornit în întrecerea socialistă în cinstea celui de al III lea Congres al P.M.R., hotărîrea lor de a da un şi mai puternic avint construcţiei socialismului in patria noastră. Neţărmurită este dragostea şi încrederea poporului muncitor în politica Partidului Muncitoresc Român, care-l conduce victorios pe drumul luminos al socialismului. Apropierea celui de al III-lea Congres al Partidului, care va deschide perspective măreţe construcţiei socialiste din ţara noastră, umple de entuziasm inimile oamenilor muncii, ale întregului nostru popor muncitor. Spontan, simplu, din adincul sufletului, oamenii muncii au scandat cu glasuri puternice şi unite hotărîrea de a întîmpina cu noi succese acest eveniment deosebit din viaţa partidului şi a întregului popor muncitor, de a înfăptui cu tot mai multă însufleţire politica înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. „Congresul Partidului / Dă avint poporului !“, „Zi de zi cite-un succes / Pentru-al treilea Congres !“, „Spre Congres cu noi victorii / Sri păşească muncitorii !“, „Comitet Central iubit / De popor tu eşti slăvit !“ — iată cuvinte izvorîte spontan, din inimile oamenilor muncii, ale miilor de demonstranţi, care şi manifestau neţărmurita bucurie a vieţii noi pe care o trăiesc, recunoştinţa faţă de partidul iubit, avîntul cu care luptă pentru împlinirea inţeleptei sale politici. Prin mari pancarte, grafice, care alegorice, oamenii muncii raportează cu mindrie şi primele rezultate obţinute in întrecerea socialistă în cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului. Cei din raionul 23 August se mîndresc cu automotoarele, vagoanele cisterne şi de marfă, motoarele de 700 c.p, laminatele, roadele muncii lor harnice, iar metalurgiştii de la Uzinele „Tudor Vladimirescu ‘, fac cunoscut prin ION BAIEŞU (Continuare în pag. 4 a) ENTUZIASTA DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALA Tribune centrală în timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Capitala Foto : AGERPRES Pionieri oferind flori conducătorilor de partid și de stat. Proletari din toate tarile, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3410 4 PAGINI — 20 BANI Marți 3 mai 1960 Sărbătorind ziua de 1 Mai, oamenii muncii din patria noastră au demonstrat devotamentul lor nemărginit fața de P. M. R. și guvernul R. P. R. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimaţi oaspeţi de peste hotare, Oamenii muncii din ţara noastră sărbătoresc în acest an 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, minunata sărbătoare a primăverii, cu noi şi importante succese în dezvoltarea economiei naţionale, în ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului. Cu prilejul acestei măreţe sărbători, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin şi Guvernul Republicii Populare Române transmit oamenilor muncii din capitala ţării, clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualilor, întregului popor muncitor un fierbinte salut tovărăşesc şi felicitări pentru succesele obţinute în munca de construire a socialismului în patria noastră. Salutăm din toată inima pe oaspeţii noştri, reprezentanţi ai oamenilor muncii din alte ţări, care participă împreună cu noi la sărbătorirea acestei mari zile de luptă a celor ce muncesc de pretutindeni. Tovarăşi, 1 Mai constituie de fiecare dată pentru noi un prilej de trecere în revistă a victoriilor obţinute de poporul muncitor pe drumul făuririi vieţii noi, socialiste in patria noastră. E bine să ne reamintim în această zi de sărbătoare de trecutul, nu prea îndepărtat, de exploatare şi asuprire cruntă în care trăiau clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, toţi oamenii muncii, în timpul regimului burghezo-moşieresc. In acele vremuri, Partidul Comunist, luptînd cu consecvenţă pentru înfăptuirea unităţii clasei muncitoare, pentru apărarea intereselor ei vitale, organiza de 1 Mai manifestaţii şi alte acţiuni de luptă unită a celor ce muncesc împotriva exploatării şi asupririi, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, pentru cucerirea drepturilor democratice, împotriva fascismului şi a războiului, pentru pace. Eliberarea de sub jugul fascist şi cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare a pus capăt pentru totdeauna întunecatului regim burghezo-moşieresc şi a deschis drum larg înfăptuirii celor mai vitale năzuinţi ale celor ce muncesc, pentru care şi-au dat viaţa mulţi dintre cei mai buni fii ai poporului român. Astăzi,, poporul nostru muncitor sărbătoreşte 1 Mai cu mindrie şi Încredere în forţele sale. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, învingînd numeroase obstacole şi greutăţi, el a străbătut într-un timp relativ scurt un drum glorios, obţinînd victorii de însemnătate istorică în lichidarea exploatării omului de către om şi in opera de construire a orinduirii noi, socialiste. Economia naţională a patriei noastre a cunoscut un puternic avint în anii puterii populare. In 1960 producţia globală industrială a ţării va fi de 5 ori mai mare decit cea din 1938. Sarcinile puse de Congresul al 11-lea al partidului cu privire la creşterea producţiei industriale se înfăptuiesc cu succes, iar la o seamă de produse de bază se realizează înainte de termen. Datorită aplicării cu fermitate a politicii leniniste a partidului de Industrializare socialistă a ţării pe baza dezvoltării cu precădere a industriei grele şi a pivotului ei, industria constructoare de maşini, a fost creată o puternică bază tehnică care asigură progresul continuu al întregii economii naţionale. Luptînd pentru realizarea planului de stat pe 1960, oamenii muncii au şi obţinut primele succese importante, îndeplinind planul producţiei globale Pe trimestrul I în proporţie de 104 la sută. Pe baza rezultatelor doblndite în dezvoltarea economiei naţionale, au crescut an de an veniturile oamenilor muncii, iar în urma măsurilor luate de Plenara Comitetului Central din iulie 1959, cu privire la creşterea salariilor, pensiilor şi reducerea preţurilor la o seamă de produse industriale, salariul real a crescut cu peste 30 la sută faţă de 1955, indeplinindu-se şi depăşindu-se cu un an mai devreme sarcinile stabilite de Congresul al II-lea al partidului privind creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Transformări de însemnătate istorică s-au petrecut şi in viaţa satelor. Ţărănimea noastră muncitoare merge cu hotărîre pe calea vieţii noi socialiste. Peste 76 la sută din familiile ţăranilor muncitori s-au unit în gospodării colective şi întovărăşiri agricole; unităţile socialiste din agricultură cuprind astăzi mai mult de trei sferturi din suprafaţa arabilă a ţării. Ajutorul puternic acordat de statul democratpopular în tractoare, maşini agricole, seminţe selecţionate, credite şi folosirea agrotehnicii înaintate au asigurat avîntul continuu al tuturor ramurilor agriculturii. Folosind cu pricepere acest ajutor, harnica ţărănime muncitoare sporeşte an de an producţia agricolă şi-şi ridică continuu nivelul de trai material şi cultural. Sectorul socialist al agriculturii asigură în cea mai mare parte cerealele, carnea şi alte produse, necesare satisfacerii cerinţelor crescinde de consum ale populaţiei şi aprovizionării industriei cu materii prime agricole. In procesul luptei pentru făurirea vieţii noi s-a cimentat alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, — baza regimului democrat-popular —, prietenia frăţească a poporului român cu naţionalităţile conlocui (Continuare in pag. 2-a)