Scînteia Tineretului, iunie 1960 (Anul 15, nr. 3435-3460)
1960-06-01 / nr. 3435
Pe şantierul noii fabrici de zahăr „Siretul“ Constructorii de pe şantierul noii fabrici de zahăr „Siretul“ din Bucecea au îndeplinit planul pe luna mai în numai 24 de zile. Pe acest şantier întîietatea în întrecere o deţin muncitorii din hala de fabricaţie unde s-a montat aproape 80 la sută din utilaj. Constructorii acordă o atenţie deosebită economisirii materialelor. Valoarea materialelor economisite în cursul lunii mai de constructorii din Bucecea depăşeşte suma de 300.000 (Agerpres) Reducerea cu 1,3 la sută a procesului de rebuturi este angajamentul pe care şi-l respectă în întrecere aceşti tineri din brigada de turnători condusă de Masian Mircea de la Uzinele „7 Noiembrie“ Craiova. Foto : P. PAVEL Proletari di toate ţările, uiniţi-vă! Anul XVI, seria II-a nr. 3435 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 iunie 1960 P striveşte-ţi pasul în ritmul sesenatului . Angajamente, căutări, soluţii Ca o fiinţă Înzestraţi cu puteri uriaşe, ciocanul pneumatic izbeşte bucata de fier Înroşit, o striveşte sub gesturi mari, bruşte, o rotunjeşte uşor sub lovituri dese şi repezi, gingaşe — ai zice, dacă n-ai şti să apasă cu toate cele 600 de kilograme ale sale. Maşina ascultă supusă comenzile, maneta s-a făcut una cu pumnul fierarului. Doar cîţiva metri despart, în secţia de fierarie-locomotive de la „Griviţa Roşie“, locurile de muncă ale brigăzilor de tineret „Unirea“ şi „Tînăra Gardă“. Sunt două colective dintre cele mai bune. Tulpina lor e comună. Gheorghe Neacşu, şeful brigăzii de calitate „Unirea“ a condus-o şi pe cealaltă, cu cîţiva ani în urmă. li face plăcere acum să se întreacă in muncă cu băieţii pe care-i cunoaşte atît de bine, încă de cind a intrat pe poarta atelierelor. Marin Gunoi, şeful brigăzii „Tînăra Gardă“ este o astfel de veche cunoştinţă. Fratele său, Paul, lucrează în brigada lui Neacşu. Colectivele însăşi sunt germene. Incit ideea întrecerii, firească, a prins consistenţă de mult şi a devenit o practică nealterată de obişnuinţă. La Congresului al III-lea al partidului, eveniment de o covîrşitoare însemnătate în viaţa poporului nostru, „Unirea“ şi „Tînăra Gardă“ au fost cuprinse de frământarea creatoare. Ce realizăm, îşi întreba Neacşu băieţii, pe Victor Trandafir, pe Toma R. Ion, pe Nae Dumitru, pe ceilalţi, întrebare căreia îi căutau răspuns şi Gh. Gadea, Gh. Preda, Gh. Anghel la sfat cu Marin. — Pînă la 20 iunie ne angajăm să dăm două frîne de locomotivă peste plan, cu propus cei de la „Tînăra Gardă“. — Şi noi vom da două frîne de tender şi suspensii, nu s-au lăsat mai prejos ai lui Neacşu. Chibzuiala nu s a oprit insă nici. Atît „Unirea“ cit şi „Tînăra Gardă“ şi-au propus ca, in cinstea Congresului partidului, să matriţeze cîteva repere. Neacşu s a dus la inginerul Butere.r Uite, aşa şi aşa, să facem o matriţă pentru suspensorii funccţi de la 130-500. (tipul locomotivei). Lucraţi la liber Ies capetele prea mari, se pierde material la prelucrare. Şi a arătat, concret, ci: in loc de 18 mm., necesari piesei 25 mm., pentru fiecare braţ al furcii, iar pe grosime, de asemenea, o diferenţă de 10 mm. Nu e păcat . Cu matriţarea se reduc şi cîteva operaţii de prelucrare : freză, trasator, rindea. A făcut socoteala cu maistrul Bivolaru. Una peste alta, la cele cîteva sute de bucăţi, rezultă o economie de 11.000 lei anual. Bun, zis şi făcut Săptămina aceasta matriţa e gata. Nu au stat să-l privească pe Neacşu nici cei din „Tînăra Gardă“. Au lucrat şi ei o matriţă la bara furcată. De prima dată , a ieşit exact ce trebuia, dar cu ajutorul inginerului au găsit hiba. Rectificată la sculerie, matriţa anunţă economii încă mai însemnate : 14.000 lei anual la materiale plus 19.200 lei anual - costul operaţiilor eliminate. Pornită pe acest făgaş, întrecerea a prins aripi. Gospodari, tinerii fierari au început să ia în cercetare mol sistematic piese şi operaţii. Gramul, milimetrul, leul economisit ii atrag cu forţa magnetică. De ce să aibă buloanele atîta pierdere de material . De ce să fie tija atît de groasă, inutil ? Matriţa radă producţiei cam un kilogram de bucată. Să trecem la matriţare. Discurile la corpul axei se lucrează încă prea brute. Soluţia? Matriţare. Acestea sînt iniţiative de la „Unirea“, lor celor din brigada „Tinara Gardă“ le-a dat prin gunoi că şi 5 mm. de fier adică 10 mm. de piesă pot fi cîştigaţi la barele cu filet de la suspensori. Şi de aici pină la o matriţă nu e drum lung. Brigada condusă de Marin Gunoi a dat la 28 mai, prima din cele două frmne peste pian cu care s-au angajat. Brigada lui Neacşu a realizat şi ea acelaşi lucru, două zile mai tirziu. Sculele ambelor brigăzi, orinduite atent ca instrumentele lingă masa de operaţie a chirurgului aşteaptă în linişte momentul cînd va fi nevoie de ele pentru a apuca fierul înroşit, a-l întoarce, ar despica, a-l îndoi... A crescut, şi la „Unirea“ şi la „Tînăra Gardă“ calitatea produselor. Nici un maistru recepţioner, nici un strungar sau frezor nu a avut să le impute ceva, întrecerea continuă. Fără nimic zgomotos în afară de obişnuita bătaie a ciocanului pneumatic peste fierul roşu. Cuvinte puţine, căutări lungi, soluţii eficace, rodnice. S-au maturizat tinerii noştri. Acum socotesc cită economie vor aduce intr-un an noile raţionalizări. Curînd vor vedea şi mai departe, mai îndrăzneţ, în zarea şesenatului. Au crescut din aceeaşi tulpină. Merg împreună. Simbolic, Marin şi Paul, fraţii, lucrează în două brigăzi diferite, aflate în întrecere. Întrecerea continuă.« ŞTEFAN IUREŞ Prinde aripi întrecerea socialistă în cinstea Congresului partidului apropierea pe rază. Tinerii montori Ion Culcear şi Ion Rokos sunt fruntaşii secţiei montaj la Uzinele „Unirea“ din Cluj. Iată-l în fotografie discutind cu maistrul secţiei despre precizia de montare a maşinilor de cardat cu un bac. Foto ! N. STELGRIAN Fapte din întrecere • Furnaliştii de la Uzinele „Victoria“ Calan au realizat în ultimul timp cei mai înalţi indici de utilizare cunoscuţi pînă acmn la furnalele uzinei. Astfel, la furnalul tineretului s-a dat în medie zilnic, de fiecare mc volum util, 160 kg fontă peste indicele planificat. Luna aceasta furnaliştii au dat peste plan 2.662 tone de fontă. Pe întreaga secţie furnale, productivitatea muzicii a crescut cu 27 la sută faţă de plan, iar consumul de cocs pe tona de fontă a fost redus cu 60 kg. A fost, de asemenea, redus consumul de şpan şi alte materiale, realizîndu-se economii la preţul de cost planificat în valoare de 62 lei pe fiecare tonă de fontă. • La Uzinele de tractoare „Ernst Tholmann“ din Oraşul Stalin întrecerea pe profesii se bucură de o largă participare a muncitorilor. In prezent peste 700 de metalurgişti se întrec pentru câştigarea titlului de „cel mai bun“ în profesia respectivă. In sectarul turnătorie titlul de „cel mai bun topitor“ l-a cucerit Ion Iovan. Gh. Dumitrache deţine titlul de „cel mai bun formator", iar în sectarul montaj, tinde întrecerea socialistă pe profesii pentru titlul de cel mai bun mecanic a cuprins 60 de muncitori, deţine întîietatea mecanicul Ion Vlădureanu. • Pentru a obţine cu aceleaşi agregate o producţie sporită, maiştrii şî inginerii din secţia acid sulfuric de la Uzinele „Gh. Gheorghiu.Deja din oraşul Baia Mare se ocupă în mod organizat, la locul de muncă de ridicarea cunoştinţelor teoretice şi practice a câte 5-6 muncitori. Inginerul Ioan Stoianovici, de exemplu, i-a ajutat pe tinerii Gheorghe Sasu, Ioan Baghiu, Spiridon Luca, Dănilă Cosma şi Teodor Sideraş să devină muncitori cu o pregătire multilaterala, capabili să facă faţă deopotrivă muncii în laborator, cît şi deservirii sau reparării diferitelor instalaţii. Ca urmare, în perioada de la lansarea chemării la întrecere în cinstea Congresului partidului şi pînă în prezent colectivul de aici a dat peste plan, cu aceleaşi agregate şi fără cheltuieli de producţie suplimentare, 370 tone de acid sulfuric. (Agerpres) Excelenţei Sale Domnului ARTURO FRONDIZI Preşedintele Republicii Argentina Buenos Aires Cu prilejul marii sărbători a Republicii Argentina, cea de-a 150-a aniversari a Revoluţiei pentru independenţa naţională, vă rog să primiţi, Excelenţă, calde urări pentru progresul şi prosperitatea poporului argentinian prieten şi pentru fericirea dv. personală. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Excelenţei sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Bucureşti In numele poporului şi guvernului argentinian şi In numele meu personal mulţumesc profund pentru amabilele dv. felicitări şi urări pe care aţi binevoit să mi le transmiteţi cu prilejul sărbătorii naţionale a ţării mele. ARTURO FRONDIZI Preşedintele Naţiunii Argentina Pe malurile lacului de acumulare Muncind cu sîrguinţă timp de peste 30 de zile, cele 28 brigăzi utemiste de muncă patriotică ale grupului de şantiere baraj de la Bicaz au reuşit ca la terminarea campaniei de împăduriri, să planteze în zona lacului de acumulare pentru consolidarea malurilor aproape 50.000 puieţi. In această frumoasă acţiune s-au remarcat brigăzile utemiste de muncă patriotică din schimbul ing. Ion Drăghici de La Fabrica de Betoane, şi cele de la Şantierul Hidromecanizare conduse de candidatul de partid Vasile Chipăriş şi de Mihai Ciucan. HOGAŞ I. NISTOR normator In fiecare an, la 1 Iunie, sărbătorind Ziua Internaţională a copilului, ne descoperim parcă în faţa viitorului. Adică In faţa măriei sale copilul. O facem nu din vreo obligaţie, ci din insăşi înţelegerea, din adînca înţelegere a sensului vieţii. In legătură cu copilăria, port In mina două imagini de mai de mult. Amlndouă Imi macină în amintire amărăciune şi tris- teţe. Prima, reîmprospătată, recent, de un tablou al pictorului bulgar Hristo Stancev, intilnit In galeria naţională din Sofia , pe un ogor cu brazde negre, o ţărancă fruntă de oboseală, îşi alăptează cuplul. Chipul i-i Întunecat, mîhnit, stors de mum-Dumitru Alma, ca grea aproape Inumană. Mai încolo, plugul de lemn stă înfipt in brazdă. Vitele hodinesc în jug, plecate în aceeaşi apăsătoare oboseală şi tristeţe. Femeia din tabloul lul Stancev seamănă, ciudat de mult, cu mama mea şl cu milioanele de femei din ţara noastră de-acum cîteva decenii. Parcă-o văd: pleca la muncă, şi primăvara şi vara şl toamna, cu droaia de copil după dînsa. Unul In braţe, alţii de mină. In spate trasta cu mîncare. In mina cu care strîngea copilul la sin, ţinea şi curmeiul vacii care venea în urmă. Sapa o duceam noi cei mai mărişori. Munceam, cu toţii, la „cirtă“ în „parte“ pe moşia boierului. ...Sînt dintre cei căruia nu-i nevoie să le spui că a fost o vreme cînd mamele năşteau pe colţul prispei, acolo unde cădeau frente de trudă şi dureri... Am văzut asta, cu ochii mei de copil, îngrozit că moare mama şi strigînd după mătuşa Maranda, moaşa satului. N-am simţit, niciodată, bucura unui frăţior ori surioară, ci mai degrabă spaima, insuflată de cei mari, c-o să murim de foame, pentru că, la darabul sărac de mămăligă de pe masă, a mai apărut încă un nevinovat solicitant. Iar, odată, cînd ne-a murit vaca, am auzit-o pe mama plîngînd, cu amară părere de rău, că n-a murit mai degrabă unul dintre copii. Aşa, fără vacă, o să ne vadă pe toţi istovindu-ne de foame. A doua imagine, legată tot de copilăria de altădată, am cules-o fără voie, în vremea primelor însăilări gazetăreşti Am întîlnit, pe o uliţă de mahala, un copilaş desculţ, slăbuţ, obosit. Numai ochii îi sticleau vioi, setoşi să cuprindă lumea. Zicea că vine de la şcoală : „De-o săptămână merg la şcoală...** N-avea nici cărţi, nici plăcuţă, nici caiete. Dar ştia o „poezie“ despre abecedar. S-a oferit să mi-o spună încîntat : „Scumpul meu abecedar, tata mi te-a dat ca dar“. Primul stih l-am înţeles şi eu şi el. Al doilea era memorizat mecanic. Pentru că tată-su, muncitor !» • fabrică d« cherestea nu i-a putut dărui niciodată, un abecedar... Am înşirat aceasta nu de dragul vreunui contrast de efect ci numai ca să mă eliberez de amintirea lor şi să-mi dau mai limpede seama, pentru mine însumi, de măsura paşilor uriaşi făcuţi în ţaranoastră şi pe acest tărîm al îngrijirii copiilor, al creşterii şi educaţiei lor. Cunosc mare parte din ceea ce a realizat regimul nostru democrat-popular pentru mamă şi copil. Şi-mi procură o nespusă bucurie să rememoreze măcar cit de cît, unele din ele, în această zi a copilului. Azi şi mamele şi copiii noştri trăiesc altfel. Copilul e centrul atenţiei generale. Pentru el munca de construcţii, pentru el lupta ca să fie pace în lume. In graiul ei sec, dar categoric, statistica spune că, în vreme ce în 1938 abia 10.047 de „născuţi vii“ au fost „asistaţi în unităţile de ocrotire a sănătăţii“*, în 1958 s-au născut cu asistenţa din unităţile de ocrotire a sănătăţii 240.392 copii. In acelaşi an 1938, din cei 10.047 copilaşi născuţi în unităţile de ocrotire a sănătăţii, numai 271 erau din mediul rural. Două sute şaptezeci şi unul din sute de mii de copii născuţi in sate, asistaţi doar de vreo babă, folosind scîrna de lup şi undelemnul de mir, linced, drept leacuri supreme ! Toate astea, în mai puţin de cincisprezece ani s-au schimbat. In 1958, 159.247 de copii din mediul rural au apărut pe lume în spitale şi case de naşteri, primind o îngrijire ştiinţifică, gratuită. Aşa că nu-i de mirare dacă aflăm că mortalitatea infantilă a scăzut şi că zeci şi zeci de mii de mlădiţe de viaţă nouă, sînt salvate în fiecare an şi ajutate să crească. Şi de aici, de la lupta pentru viaţa fericită a copiilor pornesc multe. In primul rînd tot ce-am construit pentru mame şi pentru copii : casele de naşteri creşele, grădiniţele de copii, şcolile, casele de pionieri, taberele de vară, teatre şi spectacole speciale, revistele, cărţile... Numai un regim care acordă 25 la sută din totalul cheltuielilor bugetare pentru nevoile sa (Continuare în pag. 3-a) De Ziua internaţională a copilului Viitorul Foto : PAVEL POPESCU La Institutul de cercetări hortiviticole se studiază cultura forţată a roşiilor din răsadniţa. Foto : S. NICULESCU PLANURILE PARTIDULUI - PROGRAMUL VIEŢII NOASTRE Din adunările oamenilor muncii de dezbatere a proiectului Directivelor celui de-al III-lea Congres al P. M. R. Să folosim din plin maşinile Muncitoarele din tura B, din sectoarele filatură şi ţesătorie ale Fabricii „Ţesătura“ din Iaşi au ocupat toate scaunele şi băncile din sală. Tovarăşul Staul Grinberg, secretarul organizaţiei de partid din filatură citeşte proiectul Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. Deşi au ascultat proiectul Directivelor Congresului la radio, l-au citit în ziare, muncitoarele de aici urmăresc şi acum cu acelaşi interes prevederile dezvoltării economiei naţionale, încep apoi dezbaterile în care muncitorii şi tehnicienii aprobă cu căldură prevederile proiectului şi fac propuneri pentru mai buna organizare a muncii în vederea îndeplinirii integrale a acestor prevederi. In proiectul Directivelor se arată, spune Petru Moldoveanu maistru la ringuri, că trebuie să dăm şi pe viitor o atenţie mare calităţii produselor noastre, realizării lor la un preţ de cost tot mai scăzut Nu pot spune că In fabrica noastră nu am obţinut şi pînă în prezent realizări frumoase în acest sens. De multe ori însă, fusele defecte din filatura noastră ne produc neplăceri serioase. Şi am cerut nu odată 4.000 de busolete pentru a înlocui fusele. A fost făcută comanda furnizorului nostru din Cugir- Insă nu ne-au fost trimise. De ce? Pe lingă faptul că ne ajută să îmbunătăţim calitatea, o busoletă costă cel mult 75 lei iar un fus nou costă 135 de lei. Aceasta neînţelegere a cerinţei noastre de către fabrica furnizor nu are nici o justificare. Este necesar ca furnizorul nostru să-şi îndeplinească îndatoriri. neîntîrziat. Apoi — a continuat tov. Petru Moldoveanu — în fabrica noastră s-a creat o adevărată mişcare de inovaţii şi raţionalizări. Mulţi tineri şi vîrstnici au idei preţioase Uneori însă ideile lor nu pot fi fructificate. Multe idei de inovaţii şi raţionalizări presupun ca anumite piese din metal de la maşinile noastre care se defectează repede şi sunt costisitoare, să fie confecţionate din mase plastice. Dar nu avem pe lingă cabinetul tehnic un specialist cu care să ne putem sfătui pe loc. Or, la staţia „pilot“ de mase plastice din Iaşi sunt destui asemenea specialişti. Propunem ca măcar o zi pe săptămină să vină unul dintre ei la cabinetul tehnic al fabricii C. SLAVIC corespondentul ,ficinteii tineretului“ pentru regiunea Iaşi (Continuare in pag. 3-a) Putem realiza mai multe economii In sala de festivităţi a U.C.R. este multă animaţie. Abia a sunat încetarea schimbului întii şi peste 200 de muncitori, tehnicieni şi ingineri au venit aici să ia parte la dezbaterea proiectului de Directive ale Congresului al III-lea al partidului.Rînd pe rînd, în cuvinte simple izvorîte din inimă participanţii la adunare îşi exprimă adînca lor recunoştinţă faţă de politica înţeleaptă a partidului şi hotărîrea de a lupta cu toate forţele pentru înfăptuirea grandiosului program al dezvoltării economice a ţării. Vorbeşte acum tînăra ingineră Maria Petruţ, şefa sectorului doi. — Noi, a spus ea, vedem în proiectul Directivelor perspectivele dezvoltării construcţiei economice şi culturale a patriei noastre în următorii ani, şi posibilitatea reală de ridicare continuă a nivelului de trai, material şi cultural al fiecăruia dintre noi. De aceea cînd am citit aceste documente ne-am întrebat : cum putem să contribuim la înfăptuirea acestor perspective măreţe ? Am început atunci să căutăm noi resurse de economii în sector. Şi-am găsit : reducerea consumurilor specifice la materiile prime şi auxiliare, sporirea capacităţii de lucru a maşinilor şi utilajelor, reducerea rebuturilor. Şi astfel am hotărît ca în cinstea Congresului partidului să economisim anul acesta peste angajamentul iniţial încă 50.000 lei. Cu hotărîrea şi entuziasmul caracteristic oamenilor care ştiu pentru cine muncesc, alţi şi alţi vorbitori tineri şi vîrstnici fac în adunare calcule gospodăreşti, indică noi resurse de economii, îşi sporesc angajamentele. — La începutul acestui an, a spus comunistul P. Ungureanu, noi muncitorii de la atelierul de piize, ne-am angajat să economisim în fiecare lună cîte 670 lei. După ce am citit proiectul Directivelor ne-am dat seama că noi trebuie şi putem să realizăm mai multe economii. Intr-o discuţie pe care am avut-o nu de mult cu toţii, am ajuns la concluzia că avem posibilitatea să obţinem mai multe economii. în acest sens ne-am propus să gospodărim cu mai multă grijă unele materiale auxiliare cum ar fi benzina, sfoara, soluţia etc. fapt care ne va da posibilitatea ca in cinstea Congresului partidului să ne dublăm angajamentul realizînd lunar economii in valoare de 1340 lei. Alţi muncitori care au luat cum virilul s-au referit la necesitatea I.andrei (Continuare în pag. 1a)