Scînteia Tineretului, iunie 1960 (Anul 15, nr. 3435-3460)

1960-06-01 / nr. 3435

Pe şantierul noii fabrici de zahăr „Siretul“ Constructorii de pe şantierul noii fabrici de zahăr „Siretul“ din Bucecea au în­deplinit planul pe luna mai în numai 24 de zile. Pe acest şantier întîietatea în întrecere o deţin muncitorii din hala de fabricaţie unde s-a montat aproape 80 la sută din utilaj. Constructorii acor­dă o atenţie deose­bită economisirii ma­terialelor. Valoarea materialelor econo­misite în cursul lunii mai de constructorii din Bucecea depăşe­şte suma de 300.000 (Agerpres) Reducerea cu 1,3 la sută a procesului de rebuturi este angajamentul pe care şi-l respectă în întrecere aceşti tineri din brigada de turnă­tori condusă de Masian Mir­­cea de la Uzinele „7 Noiem­­brie“ Craiova. Foto : P. PAVEL Proletari di­ toate ţările, uiniţi-vă! Anul XVI, seria II-a nr. 3435 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 iunie 1960 P s­triveşte-ţi pasul în ritmul sesenatului . Angajamente, căutări, soluţii Ca o fiinţă Înzestraţi cu pu­teri uriaşe, ciocanul pneumatic izbeşte bucata de fier Înroşit, o striveşte sub gesturi mari, bruşte, o rotunjeşte uşor sub lovituri dese şi repezi, gingaşe — ai zice, dacă n-ai şti să apasă cu toate cele 600 de kilograme ale sale. Maşina ascultă supusă comenzi­le, maneta s-a făcut una cu pumnul fierarului. Doar cîţiva metri despart, în secţia de fierarie-locomotive de la „Griviţa Roşie“, locurile de muncă ale brigăzilor de tineret „Unirea“ şi „Tînăra Gardă“. Sunt două colective dintre cele mai bune. Tulpina lor e comu­nă. Gheorghe Neacşu, şeful bri­găzii de calitate „Unirea“ a condus-o şi pe cealaltă, cu cîţi­va ani în urmă. li face plăcere acum să se întreacă in muncă cu băieţii pe care-i cunoaşte atît de bine, încă de cind a in­trat pe poarta atelierelor. Marin Gunoi, şeful brigă­zii „Tînăra Gardă“ este o astfel de veche cunoştinţă. Fratele său, Paul, lucrează în brigada lui Neacşu. Colecti­vele însăşi sunt ger­mene. Incit ideea între­cerii, firească, a prins consistenţă de mult şi a devenit o practică nealterată de obişnuinţă. La Congresului al III-lea al partidu­lui, eveniment de o covîrşitoare însemnătate în viaţa poporului nostru, „Unirea“ şi „Tînăra Gar­dă“ au fost cuprinse de frămân­tarea creatoare. Ce realizăm, îşi întreba Neacşu băieţii, pe Vic­tor Trandafir, pe Toma R. Ion, pe Nae Dumitru, pe ceilalţi, în­trebare căreia îi căutau răspuns şi Gh. Gadea, Gh. Preda, Gh. Anghel la sfat cu Marin. — Pînă la 20 iunie ne anga­jăm să dăm două frîne de loco­motivă peste plan, cu propus cei de la „Tînăra Gardă“. — Şi noi vom da două frîne de tender şi suspensii, nu s-au lăsat mai prejos ai lui Neacşu. Chibzuiala nu s a oprit insă nici. Atît „Unirea“ cit şi „Tînăra Gardă“ şi-au propus ca, in cin­stea Congresului partidului, să matriţeze cîteva repere. Neacşu s a dus la inginerul Butere.­r­ Uite, aşa şi aşa, să facem o matriţă pentru suspensorii funccţi de la 130-500. (tipul lo­comotivei). Lucraţi la liber Ies capetele prea mari, se pierde material la prelucrare. Şi a ară­tat, concret, ci­: in loc de 18 mm., necesari pie­sei 25 mm., pentru fiecare braţ al furcii, iar pe grosime, de asemenea, o diferenţă de 10 mm. Nu e păcat . Cu matriţa­­rea se reduc şi cîteva operaţii de prelucrare : freză, trasator, rindea. A făcut socoteala cu maistrul Bivolaru. Una peste alta, la cele cîteva sute de bucăţi, rezultă o economie de 11.000 lei anual. Bun, zis şi făcut Săptămina aceasta matriţa e gata. Nu au stat să-l privească pe Neacşu nici cei din „Tînăra Gardă“. Au lucrat şi ei o ma­triţă la bara furcată. De prima dată , a ieşit exact ce trebuia, dar cu ajutorul inginerului au găsit hiba. Rectificată la scule­­rie, matriţa anunţă economii încă mai însemnate : 14.000 lei anual la materiale plus 19.200 lei anual - costul operaţiilor e­­liminate. Pornită pe acest făgaş, între­cerea a prins aripi. Gospodari, tinerii fierari au început să ia în cercetare mol sistematic pie­se şi operaţii. Gramul, milime­trul, leul economisit ii atrag cu forţa magnetică. De ce să aibă buloanele atîta pierdere de ma­terial . De ce să fie tija atît de groasă, inutil ? Matriţa radă producţiei cam un kilogram de bu­cată. Să trecem la matriţare. Discurile la corpul axei se lucrează încă prea brute. Soluţia? Ma­triţa­re. Acestea sînt iniţiative de la „U­­nirea“, lor celor din brigada „Tina­ra Gardă“ le-a dat prin gunoi că şi 5 mm. de fier adică 10 mm. de piesă pot fi cîştigaţi la barele cu filet de la suspensori. Şi de aici pină la o matriţă nu e drum lung. Brigada condusă de Marin Gunoi a dat la 28 mai, prima din cele două frmne peste pian cu care s-au angajat. Brigada lui Neacşu a realizat şi ea a­­celaşi lucru, două zile mai tir­­ziu. Sculele ambelor brigăzi, orinduite atent ca instrumentele lingă masa de operaţie a chi­rurgului aşteaptă în linişte mo­mentul cînd va fi nevoie de ele pentru a apuca fierul înroşit, a-l întoarce, ar­ despica, a-l îndoi... A crescut, şi la „Unirea“ şi la „Tînăra Gardă“ calitatea produ­selor. Nici un maistru recepţio­­ner, nici un strungar sau frezor nu a avut să le impute ceva, întrecerea continuă. Fără ni­mic zgomotos în afară de obiş­nuita bătaie a ciocanului pneumatic peste fierul roşu. Cuvinte puţine, căutări lungi, soluţii eficace, rodnice. S-au maturizat tinerii noştri. Acum socotesc cită economie vor adu­ce intr-un an noile raţionalizări. Curînd vor vedea şi mai depar­te, mai îndrăzneţ, în zarea şese­­natului. Au crescut din aceeaşi tulpină. Merg împreună. Simbo­lic, Marin şi Paul, fraţii, lucrea­ză în două brigăzi diferite, afla­te în întrecere.­­ Întrecerea continuă.« ŞTEFAN IUREŞ Prinde aripi întrecerea socialistă în cinstea Congresului partidului apropierea pe rază. Tinerii montori Ion Culcear şi Ion Rokos­ sunt fruntaşii secţiei montaj la Uzinele „Unirea“ din Cluj. Iată-l în fotografie discu­­tind cu maistrul secţiei despre precizia de montare a maşinilor de cardat cu un bac. Foto ! N. STELGRIAN Fapte din întrecere • Furnaliştii de la Uzinele „Victoria“­ Calan au realizat în ultimul timp cei mai înalţi in­dici de utilizare cunoscuţi pînă acmn la furnalele uzinei. Astfel, la furnalul tineretu­­lui s-a dat în medie zilnic, de fiecare mc volum util, 160 kg fontă peste indicele pla­nificat. Luna aceasta furnaliştii au dat peste plan 2.662 tone de fontă. Pe întreaga secţie fur­nale, productivitatea muzicii a crescut cu 27 la sută faţă de plan, iar consumul de cocs pe tona de fontă a fost redus cu 60 kg. A fost, de asemenea, re­dus consumul de şpan şi alte materiale, realizîndu-se econo­­mii la preţul de cost planificat în valoare de 62 lei pe fiecare tonă de fontă. • La Uzinele de tractoare „Ernst Tholmann“ din Oraşul Stalin întrecerea pe profesii se bucură de o­ largă participare a muncitorilor. In prezent peste 700 de metalurgişti se întrec pentru câştigarea titlului de „cel mai bun“ în profesia respectivă. In sectarul turnătorie titlul de „cel mai bun topitor“ l-a cucerit Ion Iovan. Gh. Dumi­­trache deţine titlul de „cel mai bun formator", iar în sectarul montaj, tinde întrecerea socia­listă pe profesii pentru titlul de cel mai bun mecanic a cuprins 60 de muncitori, deţine întîieta­­tea mecanicul Ion Vlădureanu. • Pentru a obţine cu aceleaşi agregate o producţie sporită, maiştrii şî inginerii din secţia acid sulfuric de la Uzinele „Gh. Gheo­rghiu.Deja din oraşul Baia Mare se ocupă în mod organi­zat, la locul de muncă de ridi­carea cunoştinţelor teoretice şi practice a câte 5-6 muncitori. Inginerul Ioan Stoianovici, de exemplu, i-a ajutat pe tinerii Gheorghe Sasu, Ioan Baghiu, Spiridon Luca, Dănilă Cosma şi Teodor Sidera­ş să devină mun­citori cu o pregătire multilate­­rala, capabili să facă faţă deo­potrivă muncii în laborator, cît şi deservirii sau reparării dife­ritelor instalaţii. Ca urmare, în perioada de la lansarea chemă­rii la întrecere în cinstea Con­gresului partidului şi pînă în prezent colectivul de aici a dat peste plan, cu aceleaşi agregate şi fără cheltuieli de producţie suplimentare, 370 tone de acid sulfuric. (Agerpres) Excelenţei Sale Domnului ARTURO FRONDIZI Preşedintele Republicii Argentina Buenos Aires Cu prilejul marii sărbători a Republicii Argentina, cea de-a 150-a aniversari a Revoluţiei pentru independenţa naţională, vă rog să primiţi, Excelenţă, calde urări pentru progresul şi prosperitatea poporului argenti­nian prieten şi pentru fericirea dv. personală. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Excelenţei sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Bucureşti In numele poporului şi guver­nului argentinian şi In numele meu personal mulţumesc pro­fund pentru amabilele dv. felici­tări şi urări pe care aţi binevoit să mi le transmiteţi cu prilejul sărbătorii naţionale a ţării mele. ARTURO FRONDIZI Preşedintele Naţiunii Argentina Pe malurile lacului de acumulare Muncind cu sîrguinţă timp de peste 30 de zile, cele 28 brigăzi utemiste de muncă patriotică ale grupului de şantiere baraj de la Bicaz au reuşit ca la terminarea campaniei de împăduriri, să plan­­teze în zona lacului de acumu­­lare pentru consolidarea maluri­lor aproape 50.000 puieţi. In această frumoasă acţiune s-au remarcat brigăzile utemiste de muncă patriotică din schim­bul ing. Ion Drăghici de La Fa­­brica de Betoane, şi cele de la Şantierul Hidromecanizare con­­duse de candidatul de partid Va­­sile Chipăriş şi de Mi­hai Ciu­­can. HOGAŞ I. NISTOR normator I­n fiecare an, la 1 Iunie, sărbătorind Ziua Interna­ţională a copilului, ne des­coperim parcă în faţa viitorului. Adică In faţa măriei sale copi­­lul. O facem nu din vreo obliga­ţie, ci din insăşi înţelegerea, din adînca înţelegere a sensu­lui vieţii. In legătură cu copilăria, port In mina două imagini de mai de mult. Amlndouă Imi macină în amintire amărăciune şi tris-­­ teţe. Prima, reîmprospătată, re­cent, de un tablou al pictorului bulgar Hristo Stancev, intilnit In galeria naţională din Sofia , pe un ogor cu brazde negre, o ţărancă fruntă de oboseală, îşi alăptează cupl­ul. Chipul i-i Întunecat, mîhnit, stors de mum-Dumitru Alma, ca grea aproape Inumană. Mai încolo, plugul de lemn stă în­fipt in brazdă. Vitele hodinesc în jug, plecate în aceeaşi apă­sătoare oboseală şi tristeţe. Fe­meia din tabloul lul Stancev seamănă, ciudat de mult, cu mama mea şl cu milioanele de femei din ţara noastră de-a­­cum cîteva decenii. Parcă-o văd: pleca la mun­că, şi primăvara şi vara şl toamna, cu droaia de copil după dînsa. Unul In braţe, alţii de mină. In spate tra­sta cu mîn­­care. In mina cu care strîngea copilul la sin, ţinea şi curmeiul vacii care venea în urmă. Sapa o duceam noi cei mai mărişori. Munceam, cu toţii, la „cirtă“ în „parte“ pe moşia boierului. ...Sînt dintre cei căruia nu-i nevoie să le spui că a fost o vreme cînd mamele năşteau pe colţul prispei, acolo unde cădeau frente de trudă şi dureri... Am văzut asta, cu ochii mei de co­pil, îngrozit că moare mama şi strigînd după mătuşa Maranda, moaşa satului. N-am simţit, ni­ciodată, bucura unui frăţior ori surioară, ci mai degrabă spaima, insuflată de cei mari, c-o să murim de foame, pen­tru că, la darabul sărac de mămăligă de pe masă, a mai apărut încă un nevinovat soli­citant. Iar, odată, cînd ne-a murit vaca, am auzit-o pe mama plîngînd, cu amară părere de rău, că n-a murit mai degrabă unul dintre copii. Aşa, fără vacă, o să ne vadă pe toţi is­­tovindu-ne de foame. A doua imagine, legată tot de copilăria de altădată, am cules-o fără voie, în vremea primelor însăilări gazetăreşti Am întîl­­nit, pe o uliţă de mahala, un copilaş desculţ, slăbuţ, obosit. Numai ochii îi sticleau vioi, se­­toşi să cuprindă lumea. Zicea că vine de la şcoală : „De-o săptămână merg la şcoală...** N-avea nici cărţi, nici plăcuţă, nici caiete. Dar ştia o „poezie“ despre abecedar. S-a oferit să mi-o spună încîntat : „Scumpul meu abecedar, tata mi te-a dat ca dar“. Primul stih l-am înţe­les şi eu şi el. Al doilea era me­morizat mecanic. Pentru că ta­tă-su, muncitor !» • fabrică d« cherestea nu i-a putut dărui ni­­ciodată, un abecedar... Am înşirat aceasta nu de dra­gul vreunui contrast de efect ci numai ca să mă eliberez de amintirea lor şi să-mi dau mai limpede seama, pentru mine în­sumi, de măsura paşilor uriaşi făcuţi în ţara­­noastră şi pe a­­cest tărîm al îngrijirii copiilor, al creşterii şi educaţiei lor. Cunosc mare parte din ceea ce a realizat regimul nostru de­mocrat-popular pentru mamă şi copil. Şi-mi procură o nespusă bucurie să rememoreze măcar cit de cît, unele din ele, în această zi a copilului. Azi şi mamele şi copiii noştri trăiesc altfel. Copilul e centrul atenţiei generale. Pentru el munca de construcţii, pentru el lupta ca să fie pace în lume. In graiul ei sec, dar categoric, sta­tistica spune că, în vreme ce în 1938 abia 10.047 de „născuţi vii“ au fost „asistaţi în unită­ţile de ocrotire a sănătăţii“*, în 1958 s-au născut cu asistenţa din unităţile de ocrotire a sănă­tăţii 240.392 copii. In acelaşi an 1938, din cei 10.047 copilaşi năs­­cuţi în unităţile de ocrotire a sănătăţii, numai 271 erau din mediul rural. Două sute şapte­zeci şi unul din sute de mii de copii născuţi in sate, asistaţi doar de vreo babă, folosind scîr­­na de lup şi undelemnul de mir, linced, drept leacuri supreme ! Toate astea, în mai puţin de cincisprezece ani s-au schimbat. In 1958, 159.247 de copii din mediul rural au apărut pe lume în spitale şi case de naşteri, pri­mind o îngrijire ştiinţifică, gra­tuită. Aşa că nu-i de mirare dacă aflăm că mortalitatea in­fantilă a scăzut şi că zeci şi zeci de mii de mlădiţe de viaţă nouă, sînt salvate în fiecare an şi ajutate să crească. Şi de aici, de la lupta pentru viaţa fericită a copiilor pornesc multe. In primul rînd tot ce-am construit pentru mame şi pen­tru copii : casele de naşteri creşele, grădiniţele de copii, şco­lile, casele de pionieri, taberele de vară, teatre şi spectacole spe­ciale, revistele, cărţile... Numai un regim care acordă 25 la sută din totalul cheltuie­lilor bugetare pentru nevoile sa­ (Continuare în pag. 3-a) De Ziua internaţională a copilului Viitorul Foto : PAVEL POPESCU La Institutul de cercetări hortivi­ticole se studiază cultura forţată a roşiilor din răsadniţa. Foto : S. NICULESCU PLANURILE PARTIDULUI - PROGRAMUL VIEŢII NOASTRE Din adunările oamenilor muncii de dezbatere a proiectului Directivelor celui de-al III-lea Congres al P. M. R. Să folosim din plin maşinile Muncitoarele din tura B, din sectoarele filatură şi ţesătorie ale Fabricii „Ţesătura“ din Iaşi au ocupat toate scaunele şi băncile din sală. Tovarăşul Staul Grin­­berg, secretarul organizaţiei de partid din filatură citeşte pro­iectul Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. Deşi au as­­cultat proiectul Directivelor Con­gresului la radio, l-au citit în ziare, muncitoarele de aici urmă­resc şi acum cu acelaşi interes prevederile dezvoltării econo­miei naţionale, încep apoi dez­baterile în care muncitorii şi tehnicienii aprobă cu căldură prevederile proiectului şi fac pro­puneri pentru mai buna organi­zare a muncii în vederea înde­plinirii integrale a acestor pre­vederi. In proiectul Directivelor se arată, spune Petru Moldoveanu maistru la ringuri, că trebuie să dăm şi pe viitor o atenţie mare calităţii produselor noastre, rea­lizării lor la un preţ de cost tot mai scăzut Nu pot spune că In fabrica noastră nu am obţinut şi pînă în prezent realizări fru­moase în acest sens. De multe ori însă, fusele defecte din fi­latura noastră ne produc neplă­ceri serioase. Şi am cerut nu odată 4.000 de busolete pentru a înlocui fusele. A fost făcută comanda furnizorului nostru din Cugir- Insă nu ne-au fost tri­mise. De ce? Pe lingă faptul că ne ajută să îmbunătăţim ca­litatea, o busoletă costă cel mult 75 lei iar un fus nou costă 135 de lei. Aceasta neînţelegere a cerinţei noastre de către fabrica furnizor nu are nici o justifi­care. Este necesar ca furnizorul nostru să-şi îndeplinească înda­toriri.­ neîntîrziat. Apoi — a continuat tov. Petru Moldovea­nu — în fabrica noastră s-a creat o adevărată mişcare de inovaţii şi raţionalizări. Mulţi tineri şi vîrstnici au idei preţi­oase Uneori însă ideile lor nu pot fi fructificate. Multe idei de inovaţii şi raţionalizări presu­pun ca anumite piese din metal de la maşinile noastre care se defectează repede şi sunt costi­sitoare, să fie confecţionate din mase plastice. Dar nu avem pe lingă cabinetul tehnic un spe­cialist cu care să ne putem sfă­tui pe loc. Or, la staţia „pilot“ de mase plastice din Iaşi sunt destui asemenea specialişti. Pro­­punem ca măcar o zi pe săptă­­mină să vină unul dintre ei la cabinetul tehnic al fabricii C. SLAVIC corespondentul ,ficinteii tineretului“ pentru regiu­nea Iaşi (Continuare in pag. 3-a) Putem realiza mai multe economii In sala de festivităţi a U.C.R. este multă animaţie. Abia a su­­nat încetarea schimbului întii şi peste 200 de muncitori, teh­nicieni şi ingineri au venit aici să ia parte la dezbaterea pro­iectului de Directive ale Congre­sului al III-lea al partidului.­­Rînd pe rînd, în cuvinte simple izvorîte din inimă participanţii la adunare îşi exprimă adînca lor recunoştinţă faţă de politica înţeleaptă a partidului şi hotă­­rîrea de a lupta cu toate forţele pentru înfăptuirea grandiosului program al dezvoltării economice a ţării. Vorbeşte acum tînăra ingineră Maria Petruţ, şefa sec­torului doi. — Noi, a spus ea, vedem în proiectul Directivelor perspecti­vele dezvoltării construcţiei eco­nomice şi culturale a patriei noastre în următorii ani, şi po­sibilitatea reală de ridicare con­tinuă a nivelului de trai, mate­rial şi cultural al fiecăruia din­tre noi. De aceea cînd am citit aceste documente ne-am între­bat : cum putem să contribuim la înfăptuirea acestor perspec­tive măreţe ? Am început atunci să căutăm noi resurse de eco­nomii în sector. Şi-am găsit : reducerea consumurilor specifice la materiile prime şi auxiliare, sporirea capacităţii de lucru a maşinilor şi utilajelor, redu­cerea rebuturilor. Şi astfel am hotărît ca în cinstea Congresului partidului să economisim anul acesta peste angajamentul ini­ţial încă 50.000 lei. Cu hotărîrea şi entuziasmul caracteristic oamenilor care ştiu pentru cine muncesc, alţi şi alţi vorbitori tineri şi vîrstnici fac în adunare calcule gospodăreşti, in­dică noi resurse de economii, îşi sporesc angajamentele. — La începutul acestui an, a spus comunistul P. Ungureanu, noi muncitorii de la atelierul de piize, ne-am angajat să econo­misim în fiecare lună cîte 670 lei. După ce am citit proiectul Directivelor ne-am dat seama că noi trebuie şi putem să realizăm mai multe economii. Intr-o dis­cuţie pe care am avut-o nu de mult cu toţii, am ajuns la con­cluzia că avem posibilitatea să obţinem mai multe economii. în acest sens ne-am propus să gos­podărim cu mai multă grijă unele materiale auxiliare cum ar fi benzina, sfoara, soluţia etc. fapt care ne va da posibilitatea ca in cinstea Congresului par­tidului să ne dublăm angajamen­tul realizînd lunar economii in valoare de 1340 lei. Alţi muncitori care au luat cum virilul s-au referit la necesitatea I.­andrei (Continuare în pag. 1­a)

Next