Scînteia Tineretului, iulie 1960 (Anul 15, nr. 3461-3487)

1960-07-01 / nr. 3461

Proletari d­in toate ţările, uniți-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria D-a nr. 3461 4 PAGINI-20 BANI Vineri 1 iulie 1950 Hotărârile Congresului - insufleţitor program de munca pentru tânăra generaţie La Fabrica de zahăr „Sinetul" de la Bucecea, regiunea Suceava, care e în plină construcţie, un grup de electricieni montori, conduşi de tehnicianul Nema Victor, montează aparatajul de măsurare din camera de comandă. Foto : P. POPESCU Calificarea d­in pas cu tehnica Sarcinile trasate de Congre­sul al III-lea al P.M.R. cu pri­vire la dezvoltarea industriei grele constituie pentru noi, cei ce lucrăm în această ra­mură, un însufleţitor program de muncă. Volumul produc­ţiei In întreprinderea noastră va creşte pînă în anul 1965 de 2,2 ori faţă de 1959. Aceasta este posibil prin mai buna folosire a suprafeţelor productive existente, prin per­fecţionarea utilajului existent şi completarea cu utilaj mo­dern. Prin sporirea eficacită­ţii instalaţiilor şi utilajelor uzinei noastre şi în mod spe­cial pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii. Tineretul Uzinei noastre, care constituie 80 la sută din numărul total al salariaţilor, are un rol important în reali­zarea acestor importante o­­biective. învăţînd din expe­rienţa muncitorilor şi a teh­nicienilor vîrstnici, tinerii vor trebui insă să-şi însuşească o­ calificare profesională tot mai înaltă care să ţină pasul cu tehnica nouă. Ridicarea calificării profe­sionale înseamnă nu numai cunoaşterea tehnică a opera­ţiunilor pentru prelucrarea u­­nui reper sau altul, ci şi cu­noaşterea perfectă a principi­ilor de funcţionare a maşini­ Ion Cîndea Directorul întreprinderii Metalurgice de Utilaj Medgidia lor şi agregatelor, cunoaşterea fluxului de producţie, a căilor şi mijloacelor pentru îmbună­tăţirea operaţiilor, pentru con­tinua mecanizare şi moderni­zare a procesului de produc­ţie. Şi aş spune că totuşi toate acestea nu sunt suficiente. Im­portant este nu numai ca ti­nerii să ştie cum să realizeze un anumit­ produs ci şi cu ce mijloace, cu ce cheltuieli se realizează acesta. Aceasta cere din partea tineretului însuşi­rea unor temeinice cunoştinţe economice, în uzina noastră tinerii dis­cută foarte des despre redu­cerea preţului de cost al pro­duselor. Pentru unii însă re­ducerea preţului de cost este limitată doar la economia de materie primă. Şi ca atare toată strădania lor se îndreap­tă în această direcţie. Dar cîte alte lucruri nu influenţează preţul de cost al produselor noastre? Se ştie că principala cale de reducere a preţului de cost este creşterea producti­vităţii muncii. Sunt însă unii tineri pentru care productivi­tatea muncii este încă o no­ţiune abstractă. Ei cred că pentru realizarea creşterii productivităţii muncii este su­ficient numai elanul tineresc. Ori este limpede că entuzias­mul tineresc poate deveni creator numai dacă are la bază temeinice cunoştinţe tehnico-economice, experienţă de muncă. Dar cîte alte căi nu sunt asupra cărora trebuie acţionat pentru reducerea pre­ţului de cost? In ultimii ani, pentru ridi­carea calificării tinerilor au fost organizate în uzină la noi cursuri de minim tehnic şi de ridicare a calificării pe sec­toare care cuprind peste 500 de muncitori. în uzină au fost organizate cursuri de califi­care pentru strungari, frezori etc. Pentru conducerea între­prinderii este îmbucurătoare constatarea că în prezent tot mai mulţi tineri îşi manifestă dorinţa de a urma aceste cursuri, de a învăţa, de a-şi­ ridica calificarea. Dar sunt oare suficiente cunoştinţele ce se predau la aceste cursuri pentru ridicarea continuă a calificării tinerilor la nivelul cerinţelor pe care le ridică dezvoltarea întreprinderii noastre, introducerea tehnicii noi, sarcinile de creştere a productivităţii muncii ? Evi­dent că nu. De obicei la a­­ceste cursuri se predau noţi­uni elementare de tehnică ale meseriei respective, (cunoştin­ţe pe care tinerii care au terminat şcoala profesională le-au învăţat deja) se discută altele probleme privind orga­nizarea muncii la maşinile respective şi în cele mai bune­­5 cazuri «despre realizarea­­ unor­­ repere aflate în producţie. După cum se vede cunoştinţe limitate, într-adevăr minime. La vremea lor, cursu­rile de minim tehnic au dat rezultate bune. Acum cînd partidul pune în faţa noastră sarcini sporite, cînd indus­tria noastră se dezvoltă în­­tr-un asemenea ritm, cursurile acestea nu mai sunt suficiente (Continuare în pag. 3-a) In secţia turnătorie a Uzine­lor „Mao Ize-dun“ din Ca­pitală pe graficul întrecerii socialiste dintre brigăzile de tineret sunt înregistrate noi succese. Foto : P. POP , Prin munca patriotică a tineretului 1.600.000 lei economii SUCEAVA (de la corespondentul nostru). — Tinerii briga­dieri ai muncii patriotice din satele regiunii Suceava, mobili­zaţi de organizaţiile U. T. M., sub conducerea organi­zaţiilor de partid, au muncit cu en­tuziasm în acţiunea de ameliorare şi redare de noi terenuri agriculturii. Astfel, în cinstea Congresului partidului tinerii brigadieri au reuşit să redea agriculturii o suprafaţă de 427 ha. şi să amenajeze pen­tru irigaţii peste 700 ha. De asemenea în regiilie a fost ame­najată o suprafaţă de 168 ha. de iar în prezent, tinerii dau o atenţie deosebită acţiunii de întreţinere a păşunilor şi fîneţe­­lor. îndeplinind măsurile stabilite de către comitetul regional U.T.M. în colaborare cu organele agricole, tinerii au efectuat lucrări de întreţinere a păşunelor şi fîneţelor pe o suprafaţă de peste 40.000 ha. In această acţiune cele mai frumoase rea­lizări le-au obţinut tinerii din raioanele Truşeşti, Botoşani şi Săveni. Toate acestea şi alte lucrări executate de către brigă­zile utemiste de muncă patriotică ca : împăduriri, îngrijirea şi refacerea drumurilor, construirea de grajduri şi saivane etc. au adus regiunii economii in valoare de peste 1.600.000 lei. Lucrări de folos obştesc în G.A.C. IAŞI (de la cores­pondentul nostru).„ în aceste zile, tine­rii brigadieri ai mun­cii­­ patriotice din raionul Vaslui aduc o mare contribuţie la înfăptuirea sarcinilor care stau în faţa gospodăriilor agrico­le colective şi a în­tovărăşirilor agricole din raim. Bunăoară la G.A.C. din Isatul Pribeşti, 100 de ti­neri brigadieri timp de 4 zile au lucrat voluntar la construi­rea digului noului iaz. Tinerii din co­muna Costeşti au cu­răţat şi întreţinut 140 ha. păşune, tine­rii din satele Tana­­cu, Bîrzeşti etc. au săpat numeroe de gropi pentru d­oz. In tăiat, tinerii nbriga­dieri ai muncii pa­triotice din acest ra­ion au efectuat in ultimul timp 150.000 ore muncă voluntară. Ei sunt hotăriţi ca pe viitor să-şi spo­rească eforturile pen­tru a contribui astfel şi mai mult la în­făptuirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului. Utemista Margareta Popescu, din anul I al Centrului şcolar agricol din Roman, regiunea Bacău, pregătindu-şi tematica unei lecţii practice. Foto : A. VIERU IN ACESTE ZILE, LA EXPOZIŢIA SOVIETICĂ... F­izitind expoziţia sovieti­că din Bucureşti te simţi parcă drumeţ pe meleaguri apropiate inimilor noastre. Săvirşeşti o minunată călătorie pe pămîntul zguduit de salvele lui Octombrie, pă­­mîntul pe care a rodit pentru întiia oară floarea fără sea­măn de frumoasă a socialis­mului. Minunată călătorie ce-ţi umple sufletul de bucu­rii şi pe care nu o uiţi aseme­nea celor mai plăcute dru­meţii. Cele 6.000 de exponate din pavilionul de pe malul lacului formează laolaltă un itinerar pasionant, ce-ţi reţine ore în­tregi atenţia. Am privit mulţi­mea care se revărsa. Oameni de cele mai diferite profesiuni, multe gospodine, grupuri de tineri şi militari. Dar oamenii aceştia atît de diferiţi au un numitor comun — interesul plin de dragoste pentru reali­zările ţării ce construieşte co­munismul. De la primii paşi în pavilion privesc in jur cu aviditate, obsedaţi de grija de a nu pierde niciun amănunt interesant. Şi fiecare lucru este interesant in felul său. Aci interesul depăşeşte ca­drul propriei profesiuni. Ur­măreşti admirativ strungul automat orizontal cu 6 spind­­luri. , examinezi atent apara­tul gamma pentru radioscopia metalelor cu b­iduri radioacti­ve. Maşini şi aparate din cele mai diferite domenii se oferă privirilor vizitatorilor. Fiecare din ele poartă pecetea înaltei măiestrii a constructorilor c­­e oamenii sovietici. Le pri­veşti nu numai cu curiozitate tehnică, cu dorinţa de a cu­noaşte noutăţile în materie, ci şi cu un simţămînt de min­­drie. Da, de mindrie pentru succesele poporului sovietic pe care le considerăm pro­priile noastre succese, ale în­tregului lagăr al socialismului. Cu fiecare oră numărul vi­zitatorilor creşte şi oamenii se despart greu de standuri. Privirile aleargă neobosite. E minunat acest itinerar sovietic pe care-l străbaţi in pavilio­nul de la şosea. Uniunea So­vietică e mare, întinse sunt meleagurile ei, fără număr ii sunt bogăţiile. In pavilionul bucureştean (nu prea mare) a fost greu să se găsească loc măcar pentru citeva din cele mai reprezentative dovezi ale uriașelor realizări ale Uniunii Sovietice, atît de numeroase fiind aceste irealizări. 6.000 de exponate — ttg spunea un in­giner sovietic — înseamnă doar o părticică din ceea ce au de arătat oamenii sovietici. E adevărat ce spune inginerul sovietic, dar aceste 6.000 de EUGENIU OBREA (Continuare in pag. 3-a) Un grup de pionieri de la Şcoala medie nr. 2 din Oradea in vizită la Grădina botanică din Cluj. . Foto : :P. PAVEL Acolo unede e luptă sînt'şi eroi'. : ■ Aş vrea să spun de la început că, după părerea mea împreju­rările­­ deosebite care­­ creează condiţia ,săvîrşirii faptelor de eroism nu sunt neapărat un dat exterior, independent de voinţa omului - şi nedorit de cele mai multe ori - cum ar fi izbucnirea unui incendiu, sau altă calami­tate accidentală, împrejurări care, intr-adevăr, fără interven­ţia conştientă, eroică, a omului, pot avea consecinţe grave şi unde fapta apare cu atit mai demnă de admiraţie cu cit suc­cesul obţinut este mai desăvir­­şit. In general, eu nu cred că ti­nerii îşi doresc astfel de împre­jurări excepţionale pentru a-şi afirma calităţile eroice. Fireşte, atunci cînd se cere, muncitorii înaintaţi sunt gata să sară în foc pentru a salva de distrugere bunul obştesc, să înlăture lu­crînd la o mie de grade un de­fect produs la cuptor, bunăoară, dar fiecare îşi doreşte ca ase­menea împrejurări să nu existe, deoarece ele frînează, acolo unde au loc, activitatea noastră constructivă. Atunci pot exista împrejurări excepţionale concrete, „pozitive", primejdii „constructive" ? La a­­ceasta se poate răspunde, fără nici o grijă de vulgarizare , da ! Dacă marile sarcini pe care le pune în faţă generaţiei tinere desăvîrşirea construirii socialis­mului sunt înţelese cu deplină răspundere în sensul luptei zil­nice cu tot ce este învechit, retrograd şi care, fie activ, fie în virtutea inerţiei, franceză mersul nostru înainte, atunci este sigur că această luptă creează zilnic şi situaţiile care cer eroism. Cum apar ele ? Din atitudinea activă faţă de scopul înfăptuirii conştiente a noii societăţi. Eroul adevărat nu se gindeşte: „acum săvîrşesc sau voi săvîrşi o faptă eroică“. El nu se gîn­­deşte că face un anumit lucru cu caracter eroic, ci se gindeşte cum să rezolve o anumită pro­blemă, se gindeşte la scop, la scopul, imediat, care decurge din scopul mai general al con­struirii lumii noi, comuniste. A­­tunci intră in acţiune calităţile care, in genere, se recunosc ca aparţinînd eroilor : devolamen­­tul faţă de cauza socialis­mului, spiritul de iniţiativă, curajul, bărbăţia, tenacitatea, voinţa de a învinge. Meresiev nu s-a gindit cînd avionul lui s-a prăbuşit : acum voi deveni erou. El era un om ca toţi oamenii. Atunci insă cînd a trebuit să străbată, rănit un drum foarte greu pe un viscol cumplit el a dat dovadă de eroism. Orice om ar fi luptat să şi sal­veze viaţa, dar nu orice om ar fi învins. Se ştie cum pier oa­menii în asemenea împrejurări : oboseala, sleirea li fac la un moment dat să nu mai dorească nimic decit să­­ se aşeze şi să doarmă. Ei ştiu că asta înseam­nă moartea, dar dacă la capă­tul drumului lor nu-i­ aşteaptă nimic important, dacă nu au un scop pentru care merită să tră­iască, voinţa lor de­ o învinge se stingă. Se lasă doborîţi. Inghe­­ţu­l ii cuprinde. Dar dată cel ce se află într-o asem­enea împre­jurare, este un om care ştie pen­tru ce a pornit pe viscol, dacă are un ţel care-l „încălzeşte", e sigur că va găsi in sine resurse să nu se lase imbrit de dul­ceaţa perfidă a odihnei defini­­tive şi va porni mai departe. Ce arată acţiunile lui Mere­siev ? O tenacitate şi o stăruin­ţă lucidă, o tărie morală de neinfrînt. Războiul a fost pentru Uni­unea Sovietică o împrejurare ex­cepţională impusă de forţele negre ale imperialismului, un MIHAI DROSU inginer Şeful turnătoriei de oţ­l Uzinele „Mao Tze-dun“ Bucureşti (Continuare in pag. 3-a) Numaroşi copii îşi petrec vacanţa în tabere­­ de pion­eri şi şcolari în taberele de pionieri şi şcolari, organizate de Mini­sterul învăţămîntului şi Cul­turii împreună cu comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale în cele mai pitoreşti localităţi ale ţăriii au sosit în cursul zilei de joi şi urmează să sosească vi­neri peste 31.000 de copii. Nu­mai din oraşul Bucureşti se află în această serie aproape 7.000 de pionieri şi şcolari. Taberele au asigurate con­diţii optime pentru desfăşu­rarea unor variate activităţi recreativ-educative care să contribuie la reconfortarea copiilor, la îmbogăţirea cu­noştinţelor lor. (Agerpres) Studenţi la practică De cîteva zile, zeci de mii de studenţi au sosit in uzine şi fa­­brici, pe şantiere de construcţii, în gospodării agricole de stat şi ferme experimentate. Ei au­ început practica anuală de pro­­­ducţie. Timp de 6 săptămîni, vi­­itorii ingineri se vor strădui si înveţe cit mai mult de la mun­citori, să-şi însoţească un bogat bagaj de cunoştinţe şi deprinderi practice necesare unei înalte ca­­lificări în specialitatea pentru care se pregătesc. Legăturile strînse create între institutele de învăţămînt superior şi întreprinderi şi experienţa bu­nă dobîndită in anii trecuţi, în special în vara precedentă, au contribuit la organizarea în anul acesta în condiţii superioa­re a practicii de producţie a studenţilor. Astfel studenţii au fost repartizaţi în unităţi cores­punzătoare specialităţii lor, în­drumaţi în permanenţă de cadre didactice, de ingineri, maiştri şi muncitori, ei vor lucra în mod e­­fectiv in timpul practicii. între­prinderile se străduiesc să asigu­re locuri de muncă tuturor stu­­denților în aşa fel incit aceştia să-şi­ poată însuşi, pe de o parte, cunoştinţele prevăzute în progra­ma de practică pentru anul res­­pec­tiv de studii, iar pe de alta, aceia dintre ei care şi-au expri­mat dorinţa să se poată şi cali­­fica într-o meserie. ( Agerpres) La recoltatul orzului CONSTANŢA (de la corespom­dentul nostru). La G.A.S. din Cobadin, es­te altfel în aproape toate uni­tăţile agricole socialiste din­ re­giunea Constanţa, pregătirile­ de­clanşării stringerii recoltei se încheiaseră de atult. — Orzul e gata — a spus di­rectorul gospodăriei. Să-l mai lă­săm cîteva ore să­­ usuce soa­rele şi pe la prînz putem încep­­ea toate forţele. Nu peste mult timp, pe acelaşi drum spre tar­lalele cu orz se îndrepta o în­treagă coloană de 26 de combi­ne, remorci cu saci gata pregă­tiţi şi cisterne cu carburanţi. în adierea vîntului spicele grele se loveau între ele cu sunet sec. Către ora prînzului însă spi­cele a­­ început să sune ca nişte clopoţei. Atunci prima combină deschizind drum a intrat intr-un lan de 200 ha orz. Cinstea de a intra primul în lan a revenit combinerului Nicolae Nicoară. Comuniştii Ilia Aurel, Imre Ladislau, Iancu Vasile, utemiştii Ion Dănciules­­cu. Dumitru David sunt com­bi­­nerii fruntaşi ai primelor zile din marea bătălie a stringerii recol­tei la G.A.S Cobadin. După pri­mele zile de muncă succesele ob­ţinute sunt îmbucurătoare. Au fost recoltate 200 ha de orz. Recolta obţinută şi ea bucură : peste 3000 kg la ha. Bătăi­a stringerii recoltei abia a început. Comuniştii şi, după exemplul lor utemiştii, s au situat din primele zile în fruntea luptei pentru strîngerea recoltei. Recol­ta va fi strînsă la timp şi fără pierderi. Unul din fruntaşii gospodăr­iai agricole de stat „Sighişoara“, tinărul Neamţu­ Augustin.

Next