Scînteia Tineretului, iulie 1960 (Anul 15, nr. 3461-3487)

1960-07-01 / nr. 3461

CJn măreţ program de muncă Cimpina «*• uriaşul şantier petrolifer al ţării, a devenit In anii puterii populare un important centru de cercetări ştiinţifice. Un redactor al ziarului nostru s-a adresat ing. Gh. Aldea, directorul Institutului de cercetări foraj extracţie care ne-a prezentat citeva din problemele ce stau în prezent în faţa cercetătorilor institutului pe linia îndeplinirii măreţelor sarcini puse în faţa cercetării ştiinţifice de către Congresul al IIl-lea al Partidului Muncitoresc Român. „Impetuoasa dezvoltare a industriei noastre petrolifere în anii din urmă a pus sarcini deosebite şi în faţa oamenilor de ştiinţă care dezvoltă o cercetare tehnico-ştiinţifică direct legată de necesităţile industriei extractive şi prelucrătoare de ţiţei. Datorită grijii partidului, activitatea de cercetare din industria extractivă de ţiţei şi praze, s-a dezvoltat an de an îndrumaţi de partid, cercetătorii noştri au atacat probleme de prim ordin ale cercetării ştiinţifice în domeniul extracţiei ţiţeiurilor şi gazelor, au reuşit să soluţioneze o serie de probleme legate de introducerea tehnicii noi în industria petroliferă contribuind astfel la dezvoltarea industriei noastre extractive de ţiţei şi gaze, la afirmarea pe plan mondial a ştiinţei petrolifere din ţara noastră. Astfel într-o succintă trecere în revistă a cîtorva dintre problemele rezolvate de cercetătorii institutului nostru in lupta pentru mărirea eficacităţii tehnico-economice a forajului şi extracţia ţiţeiului şi gazelor, putem menţiona printre altele faptul că numai prin aplicarea metodelorde forare hidraulică, de tratare cu substanţe tensioactive şi prin acidizări, metode care duc la intensificarea extracţiei de ţiţei, s-a obţinut în perioada 1955-1960 o mare cantitate de ţiţei peste plan şi o economie prin reducerea preţuirii de cost de circa 105 milioane lei. Menţinerea presiunii zăcămintelor şi recuperarea secundară sunt alte metode studiate şi extinse de noi pe şantierele petrolifere. Ele au dus la creşterea productivităţii muncii cu 6-20 la sută şi la reducerea preţului de cost pe tona de ţiţei. Aş vrea în rîndurile de faţă să vă prezint cîteva din marile probleme de cercetare pe care ni le propunem să le rezolvăm în viitorul apropiat pentru a ne aduce contribuţia la îndeplinirea măreţului plan sesenal. Hotârîrile celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. pun trţcercetătorilor noştri sarcini de mare răspundere, în special, cu privire la îmbunătăţirea substanţială a tehnicii şi tehnologiei forajului, la intensificarea extracţiei din zăcămintele vechi prin aplicarea metodelor de recuperare secundară, la asigurarea unei eficacităţi mărite a exploatării zăcămintelor noi prin aplicarea pe scară largă a metodelor de menţinere a presiunii, precum şi de asigurarea unui ritm mărit de exploatare a bogăţiilor de gaze naturale. Se prevede astfel extinderea forajului cu turbina pînă la 70 la sută din totalul metrilor foraţi. Lucrările efectuate de Institutul nostru au arătat că se pot obţine cu eforturi susţinute din partea tuturor factorilor ce lucrează în acest domeniu, cifrele prevăzute în planul sesenat. Propunerea institutului nostru privind forajul cu diametru mic a început a fi aplicată in explorare iar în viitor vor fi date indicaţii privind utilajul necesar exploatării acestor sonde in scopul reducerii consumului de materiale, in momentul actual se lucrează la proiectarea sapelor cu diametru mic necesare extinderii acestui foraj. Mai mult, încă de pe acum la Institutul nostru se fac studii pentru forarea primelor sonde de mare adincime (5-6.000 m.) pentru cercetarea în adincime a zonelor petrolifere cunoscute şi a altora noi. Din acest punct de vedere programul nostru de studiu are în vedere tehnologia forajului, obţinerea de noi tipuri de noroaie adecvate presiunilor şi temperaturilor ridicate ce se vor întîlni, calculul burlanelor, cimentarea etc. De asemenea în planul de perspectivă al institutului nostru s-a prevăzut introduceera unei noi teme de cercetare privind forajul rocilor prin alte metode decit cele cunoscute pînă în prezent și anume : forajul cu ultrasunete focalizate și forajul cu jet de gaze, metode care ar putea să reducă la maximum greutatea instalaţiilor de suprafaţă şi fund, permiţînd in acelaşi timp să se obţină indici tehnico-economici mult superiori. In extracţia ţiţeiului se prevede a se dezvolta şi îmbunătăţi în continuare exploatarea zăcămintelor pe o bază raţională şi economică. In această direcţie, la anumite zăcăminte unde condiţiile tehnice permit, institutul nostru va propune aplicarea metodei de combustie subterană, metodă aflată în curs de cercetare şi care va permite o recuperare de 90-95 la sută din ţiţeiul aflat în zăcămint. O atenţie deosebită vor acorda cercetătorii noştri, sondelor vechi in scopul intensificării extracţiei ţiţeiului prin aplicarea şi extinderea unor noi procedee, a unei tehnologii avansate. In această direcţie vom acorda atenţie aplicării următoarelor metode tehnologice : stabilirea cor redă a regimului de funcţionare a sondelor eruptive în gaz, lift şi pompaj ; automatizarea complexă a extracţiei ; intensificarea extracţiei folosind o cercetare mai adîncă a tuturor sondelor şi aplicînd în funcţie de rezultatele cercetărilor, tratamentele de fund, deparafinarea electrotermică, combaterea viiturilor de nisip, îmbunătăţirea echipamentului de fund al sondelor în pompaj şi combaterea eroziunii acestuia. In ceea ce priveşte gazele de sondă cercetătorii din institutul nostru vor continua studiile privind îmbunătăţirea metodelor de degazolinare a gazelor. Procedeul nou de termosorbţie, procedeu cu un randament mult mai mare decit cele cunoscute, va fi extins şi îmbunătăţit astfel incit să se poată mări capacitatea de dezbenzinare şi obţinerea unei cantităţi suplimentare de propan-butan. In afara problemelor de cercetare in petrol, în faţa institutului nostru stau sarcini importante în ceea ce priveşte extracţia gazelor. Astfel cercetătorii noştri vor întocmi lucrări de cercetare cu privire la o cit mai raţională exploatare a zăcămintelor de gaze din bazinul Transilvaniei, in acest mod proiectele care se vor întocmi vor ţine seama de cele mai moderne principii de exploatare în acest domeniu şi de distribuirea cea mai judicioasă din punctul de vedere al economiei naţionale, a sarcinilor globale de producţie pe diferite obiective productive. Măreţul plan sesenal pune în faţa poporului nostru sarcini de mare răspundere, constituie pentru fiecare om al muncii un măreţ program de activitate. Cercetătorii Institutului din Cîmpina, cea mai mare parte din ei tineri, îşi vor dărui toate eforturile pentru a aduce o contribuţie importantă la introducerea tehnicii noi şi la soluţionarea problemelor tehnico-economice pe care le ridică dezvoltarea economiei naţionale“. Ing. Gh. Aldea Director al Institutului de cercetări foraj extracţie Cîmpina Oamenii de ştiinţă traduc în viaţă hotărîrile Congresului al ili-iea a P.MJ. Un nou soi de grîu de toamnă Cunoscutul selecţionar sovietic, academicianul Fedor Kiricenko a obţinut un nou soi de griu de toamnă de înaltă productivitate. Kiricenko a denumit noul soi „Miciurinka" — după numele marelui biolog sovietic Ivan Miciurin, întrucit noul soi a confirmat din nou eficienţa metodelor sale de creare a unor forme noi de plante. Soiul „Miciurinka* se deosebeşte printr-o mare rezistenţă la ger, este de 2—3 ori mai productiv decit griurile dure şi dă o producţie medie de 3.300 kg. boabe la hectar, iar pe parcelele experimentale — pînă la 4.300 kg. la hectar. ,,Miciurinka* conţine boabe cu 2—4 la sută mai multe proteine, decit soiurile de griu moale şi din acestea se pot obţine produse făinoase şi crupe de calitate superioară. La Fabrica de utilaj electric din Lodz, R. P. Polonă, a fost construit un nou aparat terapeutic care lucrează cu unde supersonice pentru tratarea reumatismului Cercetări cu ajutorul microscopului electronic la Institutul de Inframicrobiologie al Academiei R. P. R. Foto : P. POPESCU Gravitaţia—mijloc de Să ne imaginăm că cel mai de seamă eveniment al anului ştiinţific 1980 va fi Inaugurarea marelui observator gravito-astronomic internaţional de pe una din insulele Pacificului. Să deschidem televizorul şi să urmărim transmisia reţelei mondiale de televiziune stereoscopică dedicată acestui eveniment. Pe ecran apare imaginea insulei, aşa cum o cunoaştem din imaginile atlaselor geografice... Ba nu, în peisajul ei au apărut elemente noi: nişte clădiri imense, de forme ciudate, şi mai încolo, o formidabilă cupolă lucioasă, în care, pe o înălţime se vede uriaşul reflector al unei antene de tipul pe care îl cunoaştem parcă de la observatoarele radio-astronomice... încotro este îndreptată antena? Operatorul postului de televiziune ne-a ghicit parcă gîndul şi obiectivul aparatului său se îndreaptă spre cer. In difuzor se aude vocea reporterului televiziunii: Vom ruga acum pe directorul observatorului să ne dea cîteva explicaţii... In primul rînd, de ce s-a construit observatorul tocmai aici, pe o insulă atlt de izolată... — întrebarea dumitale conţine, în parte şi răspunsul. Tocmai din cauză că ,observatorul gravito-astronomic are nevoie să fie plasat într-o zonă cit mai depărtată de regiunile locuite. Vedeţi noi recepţionăm undele gravitaţionale, unde pe care le emite orice corp în mişcare accelerată. ca şi în cazul undelor electromagnetice radio şi luminoase, noi ne mişcăm în mijlocul unui adevărat ocean de radiaţii gravitaţionale. Ele sunt însă mult mai pătrunzătoare decît radiaţiile electromagnetice. In acelaşi timp însă radiaţiile gravitaţionale sunt extrem de slabe. Intensitatea fantastic de redusă a radiaţiilor gravitaţionale ne face să folosim o aparatură extrem, de sensibilă,pentru care vibraţiile zonelor populate produse de uzine, maşini, motoare, constituie o sursă foarte supărătoare de „zgomot de fond“. De aceea ne-am stabilit observatorul pe o insulă din mijlocul oceanului, unde „zgomotul de fond“ este minim. — Cum reuşiţi să recepţionaţi undele gravitaţionale ? _— Pe baza unui efect foarte simplu, pe care vi l-am amintit mai înainte. Undele gravitaţionale imprimă oscilaţii corpurilor pe care le întîlnesc. Detectorii noştri sînt formaţi din nişte corpuri cu masă considerabilă, pentru a putea obţine efecte intense. Mişcările induse de undele gravitaţionale sunt detectate cu ajutorul unor cristale piezoelectrice fixate în suporţii maselor detectoare. Gurenţii electrici produşi prin vibraţia maselor şi comprimarea cristalelor, şi care sunt extrem de slabi, sunt amplificaţi cu nişte amplificatori moleculari extraordinari de puternici. — Care este motivul că astăzi se dă atâta importanţă undelor gravitaţionale ? — Motivele sunt mai multe. Primul este că radiaţiile gravitaţionale sunt mult mai pătrun-f zătoare decît cele electromagnetice. Ele nu cunosc practic obstacole. Aşa cum încă în 1960 auarătat inginerii sovietici, undele gravitaţionale sunt pe cale să detroneze comu nicaţiile prin radio, care depind de starea ionosferei, ca să nu mai vorbim de legătura radio cu navele cosmice, care este supusă şi mai mult diverselor „capricii“ ale propagării undelor radio. Astăzi comunicăm prin „gravitadio“ direct cu staţiile situate la antipozi, prin unde gravitaţionale care străbat miile de kilometri de substanţă densă a globului terestru la fel de uşor ca lumina ce trece printr-un geam de sticlă şi, ceea ce este mai important, cu o foarte mică cheltuială de eneragie. Astfel devin posibile şi communicaţiile fără fir în mine şi cu submarinele unde comunicaţiile prin radio sunt aproape imposibile. Acesta este de altfel şi motivul pentru care comunicaţia cu cosmonavele interstelare se face „radiogravitaţional". Legăturile radio obişnuite la distanţe interstelare cer cheltuieli uriaşe de energie. Undele gravitaţionale transportă însă energie mult mai puţină, ceea ce ne-a făcut să le adoptăm. — înţeleg. Oare este însă folosul undelor gravitaţionale în astronomie ? — Este asemănător cu progresul pe care l-a rapre-zentat radioastronomia faţă de astronomia optică. Cu ajutorul undelor gravitaţionale, care sânt mult mai pătrunzătoare, putem descoperi aspecte noi ale Universului şi fenomene cu totul nebănuite încă. Se va putea aduce lumină în multe probleme privind problemele cosmologiei. In sfîrşit, observatorul nostru va executa şi un program tinzînd către realizarea uneia dintre cele mai pasionante aspiraţii ale omenirii: stabilirea de legături cu alţi locuitori ai universului. O parte din aparatele noastre, combinate cu cele mai moderne maşini de calculat, vor fi dedicate ascultării permanente. ..pîndirii“ unor semnale emise de locuitorii altor sisteme planetare. ★ Dar să ne întoarcem în prezent. Ce ne permite să facem anticipările de mai sus? Faptul că astăzi ne aflăm în domeniul undelor gravitaţionale într-o fază asemănătoare cu cea în care se afla radioul înainte cu 80 de ani cînd Maxwell prevăzuse teoretic existenţa undelor electromagnetice, care nu fuseseră încă recepţionate de nici un aparat. Interesant din acest punct de vedere să menţionăm faptul că de curînd doi ingineri sovietici au formulat ideea îndrăzneaţă de a se folosi undele gravitaţionale ca mijloc de telecomunicaţii. In cazul cînd existenţa acestor unde va putea fi dovedită, ştiinţa şi tehnica vor fi înzestrate cu un instrument extrem de puternic. Experienţa ultimilor ani ne-a arătat că intervalul de timp care desparte anticipaţiile de realizări în ştiinţa şi tehnica sovietică scade din ce în ce mai vertiginos. Este deci foarte probabil că în viitorii cîţiva ani vom cunoaşte primele realizări practice în domeniul cuceririi gravitaţiei. In. F. VIŞINESCU La hotarul dintre real şi fantastic Viteză cosmică pe Pămînt! Guventul „viteză cosmică“ este întotdeauna asociat de noţiunea de îndepărtări nemărginite în spaţiul interplanetar şi de rachete care gonesc spre tunui necunoscute. Pentru a se smulge din sfera atracţiei terestre, în stadiul iniţial al zborului este necesară o viteză de cel puţin 11,2 km. pe secundă. Totuşi asemenea viteze fantastice pot fi folosite nu numai în astronautică ci şi pentru rezolvarea unor sarcini pur pămînteşti, de pildă, în minerit. Minerii folosesc aceste viteze la extracţia materiei prime metalurgice destinate fabrici lor de plumb, zinc, cupru. La Combinatul de polimetale din Lennogorsk (Kazahstan), la concasarea bucăţilor de minereu ce depăşesc gabaritul se folosesc aşa-numitele încărcături de explozivi cumulative, care în timpul exploziei expulzează un jet de gaze cu o viteză de, 10 km. pe secundă. Datorită construcţiei deosebite a acestor încărcături, explozia se concentrează într-o singură direcţie şi dezvoltă o presiune uriaşă — pînă la 50 mic kilograme pe cmp şi chiar mai mult. In felul acesta, bolovani imenşi sunt transformaţi cu o uşurinţă neobişnuită în bucăţi mici, care pot fi transportate comod la fabricile de înnobilare. PUTEM DIRIJA SEXUl ANIMALELOR incă in urmă cu 25 de ani biologul sovietic Sreder demonstra prin experienţele sale că spermatozoizii, care ulterior vor produce indivizi masculi sau femeii se pot deosebi între ei prin diferenţa încărcăturii electrice. Sreder a reuşit să separe cu ajutorul curentului electric aceste elemente ce vor da naştere la sexe diferite. El a constatat că cei care, intr-un câmp electric fug spre anod, dau naştere ulterior la femele, iar cei care se îndreaptă spre calod, la masculi. Prin fecundare artificială, iepuroaicele căror li s-au administrat spermatozoizi „anodici* au născut Intr-adevăr în majoritate indivizi de sex feminin, iar cele tratate cu „catodici“ au născut mai ales masculi. Experiențele recente, au adus noi dovezi in sprijinul dirijării sexului la animale pe această cale, după o prealabilă determinare a tendinţei lor sexuale prin metoda unui timp electric. Desigur metoda asigură numai o majoritate a sexului pe care îl dorim, dar chiar in acest fel este deosebit de preţioasă. O altă metodă ingenioasă pentru dirijarea sexului animalelor, o constituie partogeneza artificială. Se ştie că partogeneza este forma de reproducere prin ouă nefecundate, la unele animale inferioare sexuate. Prin metoda partogenezei artificiale, se pot obţine indivizi rezultaţi din ouă nefecundate avind caractere şi însuşiri asemănătoare organismului matern. Noile organisme partogenetice ale unei femele, vor fi exrlusiv de sex feminin. Bineînţeles în acelaşi fel, se pot obţine pe cale artificială numai masculi. De mai mulţi ani, la laboratorul prof. R. L. Astaurov de pe lingă Institutul de endocrinologie al Academiei de Ştiinţe al U.R.S.S. se cresc fără fecundare viermi de mătase al căror sex este determinat dinainte. R. L. Astaurov a înlocuit „principiul patern“ prin căldură şi prin radiaţii radioactive. Ovulele nefecundate sunt extrase din pintecele femelei şi cufundate în apă caldă iradiată, în timpul acestui tratament, cromozomii se divizează in lung, iar in noua celulă rămîn două jumătăţi feminine. Din ouălele nefecundate rezultă copii exacte ale „mamei“ femele care au o valoare mai mare puţind da un număr infinit de descendenţi. în sericicultură este nevoie insă să se obţină un număr mare de descendenţi masculi, deoarece gogoşile acestora sunt cu 20—30 la sută mai bogate în mătase decit gogoşile femelelor. Pentru aceasta prof. B. L. Astaurov a pus la punct un procedeu pentru a obţine în mod artificial descendenţi „bărbaţi*. Oul proaspăt fecundat este supus unor tratamente termice, dozate riguros, care neutralizează jumătatea feminină atunci cînd e în stare embrionară. Embrionul se dezvoltă astfel numai din materialul nuclear patern, fapt ce determină moştenirea sexului masculin şi a eredităţii tatălui. In sfîrşit, studiile pentru stabilirea unor metode de determinare a sexului animalelor au dus de pe acum la multe rezultate practice. în avicultura, de exemplu, se sortează de citva timp, puii de o zi, despărţind viitorii cocoşi de găini. La plantele care sa înmulţesc pe cale vegetativă se practică in prezent aşa-numita selecţie partogenetică clonală (feminină). Cercetările efectuate de V. I. Postavnaia la bovine, au arătat că prin hrănirea diferenţiată a masculilor şi femelelor s-a ridicat procentul de fecunditate al vacilor şi s-a mărit greutatea viţeilor la naştere. Aceasta se datoreşte sporirii contradicţiilor dintre gârneţii care iau parte la fecundare, prin hrănirea diferenţială a masculilor şi femelelor. Toate aceste realizări, ne fac să sperăm, că in curînd oamenii vor avea posibilitatea să obţină la „comandă" exemplare de un sex sau altul, să sporească şi mai rapid şeptelul de animale. Dr. E. ROŞIANU întreprinderea constructoare de macarale de la Eberswalde, R. D. Germană, produce tot felul de tipuri de macarale, in foto montarea unei macarale-portal Foto ! ZENTRALBILD-Berlin Cercetări nucleare la temperaturi foarte scăzute Li Institutul de cercetări nucleare al Academiei Cehoslovace de Ştiinţe se apropie de sfîrşit lucrările de montare a instalaţiei pentru lichefierea heliului realizat în R. Cehoslovacă pe baza documentaţiei sovietice. Această instalaţie va permite obţinerea unor temperaturi sub mina 269 grade C. La aceste temperaturi, ce se apropie de zero absolut, se simplifică relaţiile în ansamblul nucleelor atomice care, polarizîndu-se, creează condiţii prielnice pentru studierea proprietăţii anumitor nuclee, în etapa de pregătire a acestor măsurători oamenii de ştiinţă au izbutit si obţină, cu titlu de experienţă, polarizarea protonului cu metoda aşanumită a dublei rezonanţe la temperatura obişnuită. In condiţiile temperaturilor scăzute vor fi studiate cu ajutorul acestei metode nuclee de factură mai complexă. TELEFOTO TASS-Moscova In U.R.S.S. a început fabricarea in serie a noului avion cu reacţie pentru călători „TU-124“. Acest avion cu motoare turboventilatoare pentru călători, primul din lume de acest tip va fi pus in curind în circulaţie. In fotografie noul avion TU-124. O dovadă a creşterii preciziei rachetelor sovietice • Zona rezervată apropiatelor experienţe este de două ori mai mică decit cea care fusese prevăzută anterior MOSCOVA 30 (Agerpres),■ TASS transmite: După cum a declarat Ari Steinfeld, laureat al Premiului internaţional de stimulare pentru astronautică, reducerea suprafeţei zonei maritime, rezervată pentru încercările unor noi variante de rachete purtătoare cu mai multe trepte, care vor avea loc în luna iulie, dovedeşte că a crescut precizia cu care rachetele balistice sovietice işi ating ţinta. Aceasta demonstrează, a adăugat el, convingerea experimentatorilor că purtătoarele de rachete nu se vor abate de la traiectoria dinainte stabilită in pofida limitării zonei maritime,flu se vor apropia de navele cares-ar putea afla Ungă limitele zonei. Zona rezervată apropiatelor experienţe, a cărei coordonate au fost indicate în comunicatul agenţiei TASS, este de două ori mai mică decit cea care fusese prevăzută pentru experimentarea rachetelor balistice in ianuarie... a.c. Noua zonă maritimă, arată Sternfeld, este situată la sudvest de cea precedentă. Ea este şi mai îndepărtată de centrul insulelor Marshall, precum şi de rutele navelor care străbat, această regiune a Pacificului. Două treimi din suprafaţa rezervată experienţelor din iulie se află în interiorul zonei maritime din ianuarie. Centrul noii zone este situat la sud-vest la o dis.’ tanţă de aproximativ 200 km. de centrul zonei precedente. Ea este situată la 13.000 km. de front. Dpera vestică a U.R.S.S. Nu ne îndoim, a spus Stern-,.feld, că noile experienţe cu rachete balistice sovietice vor de- -, monstra In faţa întregii lumi că astronautica noastră este pregătită pentru noi acțiuni In vederea cuceririi spațiului Interplanentar.