Scînteia Tineretului, decembrie 1960 (Anul 15, nr. 3591-3617)

1960-12-01 / nr. 3591

Tînărul Nicolae Creţu de la secţia utilaj şi scule este unul din cei mai cunoscuţi inovatori ai Uzinelor „Klement Gottwald“, Iată-l în fotografia noastră explicînd colegului său de muncă, Ion Drăghici, detaliile celei de a 24-a inovaţii create de el la acest an. Foto : AGERPRES Proletari (din toate ţările, uniţi-vic! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVI, seria II-a nr. 3591 4 PAGINI - 20 BANI Joi 1 decembrie 1960 Acţiuni pentru înfrumuseţarea oraşelor IAŞI.­­ Sfaturile populare din regiunea Iaşi au căpătat o bună experienţă în antrenarea cetăţenilor la acţiunile de gos­­podărire a oraşelor şi satelor. Un mare număr de oameni ai muncii din Iaşi în frunte cu de­putaţii lor au luat parte la lu­crările de demolare a vechilor clădiri în locul cărora au fost înălţate noile blocuri, la repa­rarea străzilor, renovarea faţade­lor caselor, amenajarea spaţiilor verzi etc La Bîrlad, prin mun­că voluntară a fost amenajat în acest an ,,Parcul copiilor“. Nu­meroase acţiuni gospodăreşti la care cetăţenii au participat în mare număr au fost întreprinse şi la Paşcani, Vaslui şi Huşi. Valoarea economiilor obţinute in regiune in acest an, la lucrările de interes obştesc prin muncă patriotică şi contribuţia volunta­­ră a cetăţenilor, depăşeşte suma de 9 milioane lei. ★ CLUJ.­­ In acest an aproape 840.000 de cetăţeni din regiunea Cluj au lucrat voluntar pe şan­tierele de construcţii de locuinţe şi social-culturale, de întreţinere şi modernizare a drumurilor, de îmbunătăţiri funciare şi la alte acţiuni de înfrumuseţare a sate­lor şi oraşelor. Rezultate din cele mai bune au fost obţinute în raioanele Sărmaş, Năsăud, Cluj, Dej, Gherla şi Jibou. Va­loarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică în acest an de­păşeşte 16 milioane lei. (Agerpres) Ei aduc viitorul mai aproape Numeroase întreprinderi şi-au îndeplinit planul anual înainte de termen I­n aceste zile, tot mai multe întreprinderi din patria noastră îşi fac bilanţul succeselor obţinute in întrecerea socialistă şi raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe anul 1960. Muncind cu însufleţire, îmbunătăţind con­tinuu calitatea produselor, organizînd mai bine procesul de pro­ducţie, oamenii muncii din patria noastră dau viaţă cu succes sarcinilor măreţe trasate de partid, depăşindu-şi propriile anga­jamente. Succesele acestea izvorăsc din adînca înţelegere de către oamenii muncii a politicii înţelepte a partidului, care con­duce cu hotărîre poporul muncitor pe drumul înfloririi continue a ţării, al ridicării neîncetate a nivelului de trai al celor ce muncesc. Oamenii muncii sunt pe deplin conştienţi că obţintnd succese însemnate In anul acesta, asigură o bază temeinică pentru doblndirea unor victorii şi mai mari In viitor In îndeplinirea planului pe 6 ani şi Îndeosebi pentru îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor planului pe 1961. in regiunea Oradea Tot mai multe întreprinderi şi fabrici din regiunea Oradea raportează îndeplinirea înainte de termen a planului de produc­ţie pe anul curent. Astfel, colectivul întreprinderii de Instalaţii-construcţii din Oradea a realizat de la în­ceputul anului şi pînă în pre­zent economii peste plan în va­loare de aproape 500.000 de lei. Şi-au mai îndeplinit planul a­­nual întreprinderile „Minschi Ludovic“ din Oradea, „Crişul" din Chişinăul-Criş, Fabrica de conserve „Arovit“ şi altele. Zilele acestea harnicii, mineri din exploatarea Bratca au extras ultimele tone de cărbune din planul anului 1960. Dezvol­­tind spiritul gospodăresc ei au redus consumul de lemn de mină la 31 de m.c. pe mia de tone cărbune, fapt care a făcut să realizeze peste plan econo­mii în valoare de 750.000 de lei. Pentru noul an minerii de la Bratca s-au angajat să re­ducă consumul de lemn de mină la 28 m.c. pe mia de tone de cărbune şi să realizeze în­semnate economii. POP IOSIP Fabrica de confecţii ,Gh. Gheorghiu-Dej** Hărnicia şi străduinţa, en­tuziasmul şi priceperea au luat-o timpului înainte. Filele calendarului mai numără 31 de zile pînă la sosirea noului an dar, aici, la Fabrica de con­fecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" din Capitală el a venit mult mai devreme. Întrecerea socia­listă, care a cuprins întregul colectiv a făcut ca anul 1960 să numere doar 10 luni şi 7 zile şi fiecare zi să aducă noi şi noi succese. Graficul de producţie ilustrează simplu, dar convingător, avintul cu care se munceşte aici. In pri­mel­ 10 luni ale acestui an i-au pro­dus peste plan circa 341.000 confecţii din ţesături textile, peste 1.410.000 de bu­căţi confecţii din tricotaje de bumbac, peste 200.000 de pe­rechi ciorapi şi şosete. Pro­ductivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut cu 2,5 la sută, iar salariul mediu cu 1,5 la sută. In această perioadă s-au realizat peste plan, dato­rită bunei gospodăriri a mate­riei prime şi materialelor au­xiliare, 35.000.000 lei econo­mii și peste 40.000.000 lei be­neficii. — Tineretul nostru, ne spu­ne tov. Elena Borody, secretar al comitetului U.T.M., a­con­­temistul Iaromir Rusnac de la Uzinele „Termotehnica" din Ca­pitală este şeful brigăzii de ti­neret din secţie. El lucrează la pantograf şi dă lucru de bună calitate,­tribuit din plin la realizarea acestui succes. Brigada condu­să de Elena Băjenaru, de pildă, şi-a îndeplinit în fiecare lună planul în proporţie de 101—102 la sută şi a realizat economii de 1200 lei. Brigada condusă de Lizica Miu a îmbunătăţit mult calitatea produselor. Pla­nul prevede ca 84 la sută din produse să fie de calitatea I și brigada ajunge la 96 la sută. LIDIA POPESCU Mina Rovina» CRAIOVA (de la corespon­dentul nostru). — La Rovinari, minerii au luptat pentru a da cît mai mult lignit termocen­tralelor electrice din patria noastră. Pentru anul acesta, a fost planificată pentru a fi dată în exploatare o nouă carieră, ca­riera nr. 2, care va da patriei sute de mii şi milioane de tone de lignit. Luni seara ul­timele pături de steril au fost înlăturate. Pentru a realiza­­planul a­­nual înainte de termen şi a da în exploatare această nouă carieră de cărbune, numeroşi mineri comunişti şi utemişti printre care Vasile Văduva, Ion Cincu, Aurel Ciobănel, Ion Gorun şi alţii împreună­­cu brigăzile şi echipele lor au în­lăturat peste 250.000 m.c. steril de la suprafaţa solului. ii i l-am oprit pe valea un­jgră­duitoare a Sucevei, mo­­horită­ de apropierea ier­nii, intr-o comună care se cheamă Bilca. Văzută de pe cel din urmă deal al Obcinelor Bucovinei, ea își întrerupe o clipă uniformitatea arhitecto­nică, făcînd loc clădirii noi și masive a căminului cultural „M. Kogălniceanu". Ceea ce impresionează pe oricine in­tră în acest cămin cultural e faptul că majoritatea celor care activează și participă la manifestările organizate în ca­drul lui sunt tinerii din comu­nă. Comitetul comunal U.T.M. și directorul căminului, comu­nistul Vasile Rotaru, au găsit mijloacele prin care să-i atra­gă pe tineri în jurul că­minului, astfel incit ei sunt astăzi sufletul activităţilor sale. Bineînţeles n-a fost de la început aşa. — Activitate exista la că­min şi înainte, îmi povesteşte directorul. Dar nu exista un simţ al continuităţii muncii, tinerii nu se obişnuiseră încă să-şi petreacă timpul liber la cămin, să-l întrebuinţeze pen­tru creşterea lor. De cîtăva vreme însă lucrurile s-au schimbat. Cu fetele a fost mai greu. Auzeai cite o mamă: „Mai bine să stea acasă să toarcă un fus de tort decit să piardă vremea la cămin­’. Fata care se mărita, mîntuia şi eu­ activitatea la cămin. Dacă mai venea sîmbătă seara ori du­minica la reuniuni, sau ca spectatoare la manifestările culturale... Cam aşa se prezentau lu­crurile cind a început munca răbdătoare dar hotărită de a­­tragere a majorităţii tinerilor in jurul căminului, de a-i a­­juta pe cît mai mulţi să în­drăgească versul, cîntecul, dansul, să prindă gustul lec­turii. Mai întîi s-a început munca printre utemişti, încre­­dinţîndu-le lor răspunderea organizării unor manifestări culturale, comitetul comunal U.T.M. şi conducerea căminu­lui le-a insuflat nu numai dra­goste pentru activitatea cul­turală, dar şi sentimentul că de bunul său mers trebuie să se îngrijească ei î­n primul rind. Astfel, au început să crească activişti destoinici din­tre tineri. Aceştia au început să treacă pe la cei care nu prea veneau la cămin şi-i adu­ceau la o serbare, la o reuni­une, la o conferinţă... Fetele erau invitate împreună cu ma­mele, pentru ca acestea mai ales să se convingă cît de uti­lă este petrecerea timpului li­ber la cămin, cît de mult au de învăţat aici fiicele lor. Tot „ca din întîmplare" cineva din comitetul comunal U.T.M. sau din colectivul de conducere a căminului îi întreba, pe cei ce veneau mai rar dacă le place cum se petrece la cămin, cum ar vrea ei să fie organizate manifestările, îi invita să mai vină întrebîndu-i, după un timp, dacă n-ar vrea să ia și ei parte la programe nu nu­mai ca spectatori. — Şi asta nu pentru că n-am fi avut destui tineri cu care să organizăm un program cultural, dar ne părea rău că nu vin toţi, completă tînăra învăţătoare Elena Azamfirei. Azi aşa, mîine aşa, tinerii se adunau tot mai mulţi. Se cău­ta ca acţiunile organizate la cămin să răspundă cerinţelor tineretului. Şi care tînăr n-ar vrea să evite, să danseze, să joace teatru, să spună o poe­zie. Numai că nu toţi ştiau să vină, nu toţi îndrăzneau să vină la cămin. O bună măsură organizatorică a fost aceea că in colectivul de muncă al că­minului cultural din Bilca au fost chemaţi utemişti dintre cei mai destoinici. Din cei 10 membri ai colectivului 6 sunt utemişti, doi din ei fiind mem­bri în comitetul comunal U.T.M. — Constantin Cîrdei locţiitor al secretarului şi Des­­pina Cîrdei, responsabilă cu problemele muncii culturale. Aceştia, cunoscînd bine dorin­ţele tinerilor, au căutat să dea manifestărilor şi acţiunilor organizate la cămin un astfel de caracter incit în cursul unei săptămîni fiecare tînăr să gă­sească măcar una care să-i placă, să-l intereseze în mod deosebit. S-a urmărit ca a­­cestea să aibă un conţinut cît mai atrăgător şi variat, adec­vat problemelor şi preocupări­lor tinerilor din comună. "Aşa, de pildă, între altele, recen­zarea la foile tineretului de către utemişti ca Gheorghe al lui Ilie Puha, Dumitru Sofian şi alţii, a unor cărţi inspirate din lupta pentru transforma­rea socialistă a agriculturii, ori prezentarea unui dans cu te­ma muncilor agricole în gos­podăria colectivă, au răspuns unor probleme reale ale tine­rilor. Un alt stimulent pentru atragerea tineretului în for­maţiile artistice ale căminu­lui a fost organizarea specta­colelor în deplasare, în satele vecine şi la Rădăuţi. Deocam­dată, ca „suporteri“ ai artiş­tilor amatori, erau invitaţi şi alţi tineri din sat. Aceştia îşi dădeau seama de prestigiul pe care îl au ceilalţi şi nu puteau rămîne indiferenţi. Căile de a­­tragere a tineretului la cămi­nul cultural şi a cît mai mul­tora dintre ei în rîndurile ce­lor activi au fost multe. Pe lingă munca permanentă a ce­lor trei organizaţii U.T.M. din comună, pe lingă condiţiile create la cămin, un rol impor­tant l-au avut comuniştii din Bilca. — Pînă să ajungem să-i fa­cem pe unii să se certe cu crîşma şi pe alţii să înţeleagă GEORGE MUNTEAN (Continuare in pag. 3-a) IN FIECARE ZI, LA CĂMINUL CULTURAL Pag. 2-a: PAGINA ELEVULUI A devenit o obişnuinţă ca înain­tea începerii unei noi lucrări cei doi prieteni de la întreprinderea de prefabricate metalice din Ploeşti, Ilie Georgescu şi Ion Mihai, să se sfătuiască cum se pot obţine rezultate mai bune. Fotoreporterul nostru i-a sur­prins intr-o asemenea discuţie. Foto : N. STELORIAN RAIONUL ROŞIORI DE VEDE­­ COMPLET COLECTIVIZAT Muncind in întovărăşiri agri­cole, ţăranii muncitori din raio­nul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, au obţinut recolte mai mari decit atunci cind lu­crau pămîntuil în gospodărie in­dividuală. Ei s-au convins din proprie experienţă de avanta­jele muncii in comun cu mijloa­ce mecanizate puse la dispozi­ţie de stat. Multe dintre înto­vărăşiri au creat şi dezvoltat fonduri de bază. Totodată intovărăşiţii au avut prilejul să vadă rezultatele su­perioare obţinute de gospodă­riile colective din raion. Recoltele mai mari de cerea­le şi dezvoltarea multilaterală a producţiei vegetale şi anima­le au permis gospodăriilor co­lective să vîndă statului pe bază de contract cantităţi în­semnate de produsa­­ agroali­­mentare şi să realizeze impor­tante venituri băneşti. In pri­mele 10 luni ale acestui an gos­podăriile colective au obţinut venituri care depăşesc 30 mi­lioane lei, din care 7 milioane din sectorul zootehnic. Realizarea acestor venituri a permis gospodăriilor colective să-şi mărească fondul de bază şi să împartă membrilor an de an pentru zilele-muncă efectua­te cantităţi sporite de produse, precum şi sume tot mai mari de bani. Para­lel cu mărirea averii ob­şteşti au crescut şi veniturile personale ale colectiviştilor. Nu­mai în acest an aproape 1.000 de colectivişti şi-au construit case noi,­­mulţi alţii şi-au cum­părat mobilă, aparate de ra­dio etc. Succesele obţinute de gospo­dăriile colective, care au fost larg popularizate in rindul into­­vărăşiţilor prin diferite forme ale muncii politice de masă, au în­tărit convingerea lor asupra avantajelor mai mari pe care le oferă munca in gospodăria a­­gricolă colectivă. Acum agricultura acestui ra­ion este colectivizată. In cele 50 de gospodării agricole colective peste 23.600 familii lucrează o suprafaţă de mai mult de 65.000 ha. (Agerpres) Echipele de tineret din G.A.C.­­colective de muncă fruntaşe! Organizaţiile U.T.M. din sa­tele regiunii noastre au obţi­nut în anii din urmă, sub con­ducerea organizaţiilor de partid, însemnate succese în mobilizarea tineretului la munca pentru consolidarea e­­conomico-organizatorică şi dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agricole colecti­ve. Ele au dobîndit o experien­ţă pozitivă în mobilizarea ti­neretului la strângerea la timp şi fără pierderi a recoltelor, la însilozarea furajelor, la transportarea pe cîmp a gu­noiului de grajd, la munca pentru redarea de noi tere­nuri circuitului agricol şi la lucrările de irigaţie. Experien­ţa aceasta constituie pentru comitetele raionale şi pentru comitetul regional U.T.M. un bogat izvor de învăţăminte în munca de îndrumare a tine­rilor colectivişti s­pre sarci­nile cele mai de seamă ale gospodăriilor agricole colec­tive. După Congresul al III lea al P.M.R. Comitetul regional U.T.M. Constanța a luat mă­suri pentru popularizarea lar­gă a documentelor adoptate de Congres, a sarcinilor care izvorăsc pentru tineret din aceste documente. Dezbate­rile care au avut loc cu a­­cest prilej în organizaţiile de bază U.T.M. din gospodăriile colective au însemnat, în ma­joritatea cazurilor, o analiză aprofundată a muncii utemiş­­tilor, a birourilor şi comite­telor U.T.M. Scoţînd la iveală mai amănunţit experienţa cîş­­tigată, precum şi lipsurile sau greşelile făcute în anumite privinţe, analizele acestea au dat posibilitatea elaborării şi adoptării unor măsuri concre­te pentru sporirea contribuţiei tineretului la dezvoltarea şi întărirea gospodăriilor colec­tive. Planurile de muncă ale organizaţiilor de bază U.T.M. cuprind astfel sarcini privi­toare la participarea în mun­că a tineretului, la întărirea muncii educative, munca pa­triotică, cunoaşterea şi apli­carea de către tineri a meto­delor agrotehnice şi zooteh­nice ştiinţifice etc., precum şi acţiunile, formele prin care tineretul urmează să fie atras la îndeplinirea acestor sar­cini. Printre aceste forme se nu­mără echipele de tineret. De­sigur, în regiunea noastră, problema echipelor de tine­ret din gospodăriile colective nu este nouă. Din propria noastră experienţă am învăţat Gh. Trandafir prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. Constanţa că lucrul cel mai important în organizarea echipelor de ti­neret este să înţelegem pe de­plin scopul lor : obţinerea de rezultate superioare realizări­lor medii ale gospodăriei co­lective. Pentru atingerea aces­tui scop, membrii echipei de tineret trebuie să înveţe să aplice metode înaintate, să participe cu regularitate la muncă, să dea dovadă de o conştiinţă înaintată, să fie e­­xemplu de disciplină şi spirit colectivist. Organizaţiile de bază U.T.M., la rîndul lor, în­­ţelegînd limpede scopul ară­tat, urmăresc în permanenţă activitatea echipelor de tine­ret, le ajută să înfrîngă greu­tăţile, să lichideze lipsurile şi să muncească din ce în ce mai bine. Respectarea acestor principii a făcut ca marea majoritate a echipelor de ti­neret din regiunea noastră să obţină succese însemnate, ceea ce le-a atras în mod fi­resc preţuirea consiliilor de conducere şi ale tuturor co­lectiviştilor. Colectivizarea totală a agri­culturii în regiunea noastră a creat condiţii pentru stabili­rea oamenilor în brigăzi, re­partizarea terenurilor pe bri­găzi şi echipe şi urmărirea cu mai multă exactitate a ca­lităţii lucrărilor şi a rezulta­telor în producţie. Echipele primesc o anumită suprafaţă, pentru a o cultiva îndeosebi cu prăşitoare ; de munca lor depinde în primul rind obţi­nerea producţiilor sporite pe suprafeţele respective. Avînd în vedere aceste condiţii, or­ganizaţiile U.T.M., sub îndru­marea organizaţiilor de partid, au propus consiliilor de con­ducere ale gospodăriilor co­lective să organizeze echipe de tineret. înainte de a face o astfel de propunere, orga­nizaţiile U.T.M. stabilesc în adunarea generală pe tinerii care urmează să facă parte din echipă. Odată înfiinţate, echipele trec să muncească cu răspunderi depline pe terenu­rile cultivate cu porumb boa­be şi siloz, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc., terenuri încredinţate lor prin planul de producţie. Comitetul regional U.T.M., îndrumat de comitetul regio­nal de partid, s-a îngrijit să urmărească şi să extindă prin diferite forme, experienţa bună a unor organizaţii U.T.M. în munca cu echipele de tineret. Una din aceste for­me este organizarea de adu­nări generale ale organizaţii­lor U.T.M. fruntaşe, la care au fost invitaţi secretari ai organizaţiilor U.T.M. şi ute­mişti din gospodăriile colec­tive vecine. Aceste adunări organizate la G.A.C. Ostrov, Comana, Oltina, Sinoe, Băltă­­geşti, Corbu de Jos etc., au contribuit la extinderea me­todelor bune folosite de frun­taşi şi în organizaţiile U.T.M. din gospodăriile colective ve­cine. Multe organizaţii U.T.M. care aveau o activitate mai slabă în această direcţie, ca cele din G.A.C. Petroşani, Turda, Tortoman, Corbu de Sus etc., şi-au îmbunătăţit simţitor munca. Tot în acest scop, comitete­le raionale U.T.M. au iniţiat măsura de a ajuta în mod di­rect şi concret cite o organi­zaţie de bază U.T.M. Apoi, după ce această organizaţie şi-a îmbunătăţit activitatea, se iau măsuri pentru genera­lizarea experienţei cîştigate. Astfel, Comitetul raional U.T.M. Negru Vodă a ajutat organizaţia U.T.M. din G.A.C. Topraisar pentru organizarea muncii tineretului în sectorul zootehnic al gospodăriei. Or­ganizaţia U.T.M. a fost ajuta­tă mai întîi să pregătească un referat asupra muncii tinere­tului din sectorul zootehnic şi asupra marilor posibilităţi ră­mase nefolosite aci, referat care a vorbit pe larg şi des­pre importanţa dezvoltării a­ (Continuare in pag. 3-a) Cartea este un prieten drag al elevilor Şcolii tehnice de pe lingă Uzinele „Independenţa“ din Sibiu, lată în fotografie un grup de elevi din anul I Imprumutind cărţi de la biblioteca şcolii. Foto : S. NICULESCU Stabilirea relaţiilor diplomatice între Republica Populară Romînă şi Republica Mali Printr-un schimb de mesaje care a avut loc între tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Române şi Modibo Kehta, preşedintele Guvernului Republicii Mali, cu ocazia proclamării inde­pendenței Republicii Mali, in­tre cele două țări s-au stabilit relații diplomatice. Aurelia Grigore, de la Fabrica de zahăr din Chitila, lucrează cu conștiinciozitate la ambala­rea zahărului. Deschiderea expoziţiei Lev Nicolaevici Tolstoi Miercuri la amiază, la Mu­zeul româno-rus din Capitală s-a deschis expoziţia „Lev Nicolaevici Tolstoi“, organiza­tă de Muzeul romîno-rus cu prilejul comemorării a 80 de ani de la moartea marelui scrii­tor. Au participat reprezentanţi ai Ministerului Invăţămintului şi Culturii, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă reprezen­­­tan­ţi ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cu­vin­tul de deschidere a fost rostit de Scarlat Calima­­chi, directorul muzeului, care a evocat marea personalitate a lui L. N. Tolstoi. (Agerpres) In curInd 0 NOUA ETAPĂ A CONCURSULUI , .• ■ A» „SCÎNTEII TINERETULUI44 „ Verificaţi-vă cunoştinţele de cultură generală ft

Next