Scînteia Tineretului, decembrie 1960 (Anul 15, nr. 3591-3617)

1960-12-01 / nr. 3591

Strungarul Victor Santu de la întreprinderea „Electro­­aparataj“ din Capitală dă explicaţii tehnice într-una din orele de practică unor elevi ai Şcolii medii nr. 29. Foto : AGERPRES Experienţa pozitivă — un bun al tuturor! Clasa a X-a B a Şcolii medii „Nicolae Bălcescu“ din Piteşti a purtat multă vreme titlul, fără glorie, de clasă codaşă. Notele care predominau în ca­talogul acestei clase, la începu­tul anului şcolar, erau 3 şi 4. Această situaţie a alarmat pe di­riginte, pe profesori şi organiza­ţia U. T. M. La aproape toa­te orele educative se discu­ta una şi aceeaşi problemă : situaţia la învăţătură. Utemiştii clasei au întreprins şi ei citeva acţiuni : au mai discutat cu colegii lor, i-au mai criticat în re­petate rînduri... Treceau însă zi­lele, săptămînile şi situaţia la în­văţătură din clasa a X-a B râmi­­nea totuşi neschimbată. „De ce oare critica noastră nu are rezultate ?“ - se între­bau membrii biroului U.T.M. de clasă. Şi răspunsul l-au aflat cu ajutorul dirigintelui şi profe­sorilor, analizînd cauzele situa­ţiei slabe la învăţătură în clasa lor. În clasă se cuibărise o at­mosferă prielnică delăsării, chiu­­lului, indisciplinei. „Hotărît, fără ajutorul întregului colectiv, al fiecărui elev din clasă, nu putem acţiona împotriva ace­stei atmosfere - şi-au spus membrii biroului. Munca noa­stră împotriva situaţiei slabe la învăţătură trebuie să înceapă cu dezvoltarea unei opinii com­bative față de lipsurile oricărui elev". Primul pas în formarea ace­stei opinii a colectivului clasei a X-a B a fost organizarea unei adunări generale U.T.M. care a avut loc in urmă cu mai bine de o lună. Această a­­dunăre a fost temeinic organi­zată de către biroul U.T.M. al clasei. Fiecare membru al bi­roului a stat de vorbă îndea­proape cu un număr de elevi mai slabi la învăţătură, s-a in­teresat de preocupările lor, de greutăţile pe care le întîmpînă, de ajutorul pe care-l solicită pentru îndreptarea situaţiei lor la învăţătură. De asemenea, activul U.T.M. a cerut sprijinul şi sfatul dirigintelui şi celor­lalte cadre didactice, s-a con­sultat cu cei mai buni elevi din clasă pentru a alcătui un plan de măsuri în vederea îndreptă­rii situaţiei la învăţătură. Ast­fel, pe baza datelor culese cu răbdare, biroul organizaţiei U.T.M. s-a prezentat cu un re­ferat temeinic întocmit, cu date bogate asupra fiecărui elev în parte, cu propuneri concrete. Referatul a reuşit în acest fel să trezească dorinţa fiecărui elev de a lua parte la discuţii pentru a-şi spune părerea, pen­tru a veni cu sugestii. Numeroa­sele propuneri făcute de cei care au luat cuvîntul au fost sintetizate într-un amănunţit plan de măsuri care cuprinde printre altele discutarea ime­diată, la sfîrşitul orelor, a ori­cărui elev care primeşte o notă slabă sau mediocră, înfiin­ţarea în clasă a unei gazete satirice, în articolele, caricatu­rile şi epigramele căreia să fie satirizaţi acei elevi care nu-şi îndeplinesc principala lor înda­torire - învăţătura ; organiza­rea sprijinirii elevilor rămaşi în urmă la învăţătură prin în­fiinţarea grupelor de întraju­torare conduse de elevi frun­taşi ; mobilizarea tuturor ele­vilor la orele de meditaţii şi consultaţii ; afişarea unui gra­fic al notelor obţinute în fie­care zi de către elevi etc. In adunarea generală U.T.M. s-au stabilit de asemenea sarcinile care revin fiecărui membru din biroul U.T.M. pentru urmărirea îndeplinirii hotăririlor luate. Cum se ocupă comitetul U T.M. al Şcolii medii „Nicolae Bălcescu" din Piteşti de mobilizarea elevi­lor la învăţătură Şi încă de a doua zi, cu a­­portul fiecărui utemist în parte, prin acţiunile unite ale între­gului colectiv, hotărîrile adu­nării au început să prindă viaţă. Iar rodul acestor acţiuni este reflectat fidel de către graficul afişat în clasă : elevul Victor Barbu, care pînă nu de multă vreme era ameninţat cu repe­­tenţia, are in prezent rezultate mulţumitoare la matematică şi la chimie. De asemenea, eleva Do­rina Bădescu a obţinut note bune la limba romînă, la limba rusă şi la atelier. Şi Dumitru Ciorchi­nă şi alţi elevi din această cla­să şi-au îmbunătăţit în ultima vreme situaţia la învăţătură. Clasa a X-a B nu este încă fruntaşă la învăţătură, dar se­riozitatea cu care elevii acestei clase au început să muncească, atmosfera sănătoasă, combativă care domneşte în colectivul lor, rezultatele obţinute la învăţă­tură în ultima vreme relevă po­sibilitatea de a purta nu peste multă vreme, acest râvnit titlu. Titlu pe care această clasă l-ar fi putut obţine încă de la începutul anului şcolar, dovadă fiind recentele note obţinute de majoritatea elevilor. Pentru acea­sta însă, organizaţia U.T.M. tre­buia să se străduiască încă de atunci să găsească formele şi metodele cele mai bune pen­tru sprijinirea procesului de în­văţămînt, pentru stimularea dra­gostei şi interesului tuturor ele­vilor din clasă faţă de învăţă­tură. Şi dacă lucrurile nu s-au întâmplat aşa, apoi vinovat se face în primul rînd comitetul U.T.M. din şcoală care nu s-a îngrijit din timp să cunoască situaţia la învăţătură a fiecă­rei clase, neajunsurile care se manifestă în colectivele de elevi. Membrii comitetului U.T.M. s-au interesat doar sporadic, din cînd în cînd, asupra mo­dului în care se pregătesc şi învaţă elevii. Ei n-au stat de vorbă cu utemiştii, nu s-au a­­propiat de ei pentru a le cu­noaşte greutăţile, gîndurile, preocupările şi pe baza acestor date să poată da un sprijin concret birourilor U.T.M. din clase. Nici măcar experienţa pozitivă a unor birouri U.T.M. nu s-au străduit s-o generali­zeze, s-o facă cunoscută tutu­ror colectivelor. De aceea nici experienţa dobîndită de ute­­miştii dintr-o X-o B nu a tre­cut pragul acestei clase. Aşa stînd lucrurile nu constituie un fapt de mirare că în Şcoala medie „Nicolae Bălcescu“ din Piteşti mai sunt clase în cata­loagele cărora predomină no­tele slabe şi mediocre dar ale căror birouri U. T. M. sunt nepăsătoare faţă de situaţia existentă. Organizaţiile U.T.M. din clase cum sunt a Vlll-a B, a X-a A, a IX-a A etc., unde notele slabe, sub limită, tro­nează nestingherite în dreptul multora dintre elevi, in rubri­cile cataloagelor, aşteaptă in­diferente de la începutul anu­lui şcolar, că doar, doar, sla­ba situaţie la învăţătură se va îndrepta de la sine, fără con­tribuţia, fără sprijinul lor con­cret. Şi bineînţeles că timpul trece, iar utemiştii, elevii din aceste clase continuă să pri­mească note proaste. Comitetul U.T.M. al Şcolii medii „Nicolae Bălcescu" din Piteşti trebuie ca măcar acum să treacă la luarea unor mă­suri eficiente, la generalizarea experienţei pozitive cîştigată de unele birouri U.T.M. , pentru ca toţi utemiştii, toţi elevii din şcoală să fie mobilizaţi, antre­naţi spre obţinerea unor re­zultate cît mai bune la învăţă­tură. FLORIAN BORZ Elevii Popescu Ion, Paraschivoiu Ion, Vulpe Elena şi Badea Constantin din colectivul gazetei de perete de la Şcoala medie nr. 2 „Tudor V­ladimirescu“ din Tg. Jiu pregătesc noul număr al gazetei. Ajutorul de maistru Vasile Agri­goroaie, elev în clasa a Vlll-a a Şcolii serale „Mihail Sadoveanu“ din Iaşi ascultă cu atenţie expli­caţiile profesorului. r~La muncă patriotică Despre ce vorbesc carnetele de brigadier Anul acesta, circa 900 de elevi din Şcoala medie nr. 3 din Craiova, încadraţi în 23 de brigăzi utemiste de muncă patriotică, au lucrat la demodările vechilor clădiri (în locul cărora se vor ridica uriaşe blocuri), apoi la transportul şi de­pozitarea materialelor. Ei au participat de asemenea la înfrumuseţarea oraşului şi şcolii îngrijirea aleilor, sădirea florilor, întreţine­rea „Parcului Poporului“, apoi colectarea de zgură roşie de la C.F.R. şi ame­najarea curţii şcolii şi te­renului de sport au fost tot atîtea acţiuni lăudabile pe care le-au întreprins, fără a mai vorbi despre cele 4,2 tone de fier vechi co­lectate pînă în momentul de faţă. ION TEOHARIDE In ajutorul constructorilor Oraşul petroliş­tilor a devenit un adevărat şantier. Aici sunt în construcţie nume­roase obiective. La realizarea lor îşi dau contribuţia prin muncă vo­luntară şi brigăzi­le utemiste de muncă patriotică ale elevilor din cele 6 şcoli medii din oraşul Ploeşti. Un bun exem­plu îl constituie cele 18 brigăzi de muncă patriotică de la Şcoala me­die mixtă nr. 3 „Mihai Viteazul", între brigăzile de muncă patrio­tică de aici s-a născut o adevăra­tă întrecere pen­tru cucerirea in­signei de brigadier al muncii patrioti­ce. De pildă, elevii din clasele a XI-a B şi a IX-a A, printre care se găsesc şi utemiştii Nanu Petre şi Datcu Elena, elevi în clasa a XI-a şi Roman Daniela şi Dima Ion din cla­sa a IX-a se în­scriu printre pri­mii purtători ai insignei din anul acesta. Cu multă hăr­nicie lucrează pe şantierele de con­strucţii şi elevii din şcolile medii mixte „Nicolae Bălcescu“, „C. I. Parhon“, „I. L. Caragiale“ şi „A. Tom­a“ N. PUIU Prezenţi in acţiunile de Elevii Şcolii medii „Ştefan cel Mare“ şi ai Şcolii peda­gogice din Suceava obţin rezultate tot mai bune la învăţătură. Totodată organi­zaţiile U.T.M. din aceste şcoli mobilizează elevii să participe în timpul liber, la acţiunile de muncă patriotică. In ultimele trei săptămîni, cele 11 brigăzi utemiste de muncă patriotică de la Şcoa­la medie „Ştefan cel Mare“ au colectat aproape 4.000 de kg de fier vechi, au plantat 3.000 de puieţi în îm­prejurimile oraşului şi au prestat un mare număr de ore de muncă voluntară la terminarea celor două labo­ratoare noi ale şcolii. Toate acestea îi mobili­zează pe elevi ca şi în vii­tor să obţină realizări în­semnate în acţiunile de muncă patriotică. D. PREPELIŢA POEZIA ÎN ŞCOALĂ Dezvoltarea gustului pentru lectura literară, cultivarea la elevi a pasiunii pentru literatura nouă menită să con­tribuie la educarea lor în spiritul dra­gostei faţă de patria socialistă, în spi­ritul abnegaţiei şi devotamentului faţă de poporul muncitor şi măreaţa operă pe care o înfăptuieşte sub con­ducerea partidului, reprezintă obiec­tive importante ale procesului in­structiv educativ care se desfăşoară în şcolile noastre. Una din căile pentru realizarea acestor obiective o constituie, fără îndoială, şi învăţarea poeziilor de va­loare din literatura română. Studiind acest aspect al predării limbii şi literaturii române în şcolile medii se cuvine să precizăm că la cla­sele VIII—XI memorarea versurilor şi în general a poeziilor nu trebuie să fie exclusiv rodul efectuării unor teme pentru acasă, ci rezultatul fi­resc al măiestriei cu care profesorul ştie să se facă interpretul autorului, să pună în valoare şi să transmită elevilor complexul de convingeri, idei şi sentimente al poeziei. Care elev nu va fi emoţionat atunci cînd în cadrul orelor de limba română sau la cercul literar va asculta, într-o interpretare pătrunsă de trăire lăuntrică, valoroa­se opere ale liricii contemporane. In­­tr o asemenea situaţie, fără să i se mai spună, elevul se va apleca singur acasă — cu interes şi pasiune — asupra acestor poezii pe care le va reţine uşor, pătrunzând toată frumuseţea spirituală a faptelor şi vieţii eroilor, înaltul mesaj al operelor respective Pentru a studia aplicarea practică a principiilor predării şi învăţării poeziilor în şcolile medii şi pentru a urmări rezultatele obţinute am po­posit zilele acestea la Şcoala medie nr. 16 „George Coşbuc** din Capitală. La direcţiune — totul!... Tovarăşa directoare Maria Prutea­­n­u ne-a făcut să sperăm că vom putea oferi cititorilor adevărate mo­dele în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea poeziilor în cadrul orelor de limbă română. Nu mai contenea cu laudele la adresa profesorilor de specialitate, se declara satisfăcută de activitatea cercurilor literare şi de reuşita serbărilor şi ne prezenta cu multă satisfacţie şi mîndrie culegerile de creaţii literare originale ale elevi­lor strânse sub modestul, dar sugesti­vul titlu „Licăriri“. „Am acordat o atenţie deosebită lecturii poeziilor din literatura ro­mina actuală — ne-a declarat tova­răşa directoare — ceea ce a dus şi la rezirea interesului pentru creaţia li­terară originală a elevilor pe care o îndrumăm cu multă grijă“. Entuziasmat, m-am îndreptat spre clasele a VIII-a A şi a XI-a C care mi-au fost recomandate de direcţiune ca unele din cele mai bune din şcoală. ...la clase — pe sfert... In clasa a VIII-a A însă, situaţia nu corespunde cu recomandările fă­cute. Din cei 32 de elevi doar patru au învăţat mai mult de cinci poezii. La clasa a­ XI-a C, elevii şi elevele, după atîţia ani de şcoală, fie că nu ştiu nici o poezie (cum e cazul cu 19 dintre elevi) fie că au învăţat foarte puţine, şi nu dintre, cele mai semnifi­­cative pentru creaţia poetică actuala şi cea clasică. Multe opere poetice însemnate sunt prea puţin cunoscute. Pornind de la constatările făcute, observăm că preocuparea pentru pre­darea poeziilor este nesatisfăcătoare, că profesorii respectivi nu sunt pă­trunşi de necesitatea de a face ca fiecare oră de limba şi litera­tura română să emoţioneze, să sporească sensibilitatea elevilor şi să-i determine să îndrăgească poe­ziile datorită valorii lor artistice, bo­găţiei şi purităţii sentimentelor şi înaltei valori educative a ideilor pro­movate. De aici numărul mare de elevi care cunosc... un număr atât de mic de creaţii literare în versuri. De aici şi recitarea poeziilor fără parti­ciparea afectivă a celor care ar trebui — sub îndrumarea profesorilor — să fie adevăraţi interpreţi ai operelor literare în versuri. Ni s-a părut de a dreptul curios faptul că din cei cinci profesori de limbă şi literatură ro­mână (Natalia Cotoară, Anastasia Ma­­teuţ, Gh. Ionescu, I. Smărăndescu şi Georgeta Luculescu) nici unul nu se ocupă de pregătirea serbărilor din şcoală, muncă pe care o îndeplineşte cu pasiune tovarăşa Constantiniu, profesoară de limba latină. ...iar la organizaţia U.T.M.... „vom face" Sunt multe realizări cu care se poate mândri organizaţia U.T.M. de la Şcoala medie nr. 16 , variate for­me pentru susţinerea muncii politice, brigadă artistică de agitaţie, postul utemist de control... Dezvoltarea gus­tului de lectură însă a fost trecut doar la proiecte. Concursul „Iubiţi cartea“ — o să... Un concurs pentru cea mai fru­­noasă recitare — o să... De cercurile literare — o să... Abandonînd caracterul imprecis al acestor proiecte, organizaţia U.T.M. din şcoală va trebui să treacă la ac­ţiuni concrete, cu date şi responsabi­lităţi precise. Cit despre colectivul catedrelor de limbă și literatură romînă ar trebui să se pătrundă de faptul că la clasele a VIII-a—XI a memorarea versurilor nu trebuie să fie exclusiv rodul efec­­t­urii unor teme pentru acasă, ci rezultatul firesc al măiestriei cu care profesorul ştie să se facă interpretul autorului, să pună în valoare com­plexul de convingeri, sentimente şi idei al poeziei... Prof. ION N. CHIŢU ­asile Barbu şi Maria Voiau elevi in clasa a X-a A a Şcolii­­■rodii mixte din Adjud îşi pregătesc adesea lecţiile împreună. Foto : N. STELORIIAN Cu „Ţepeluş“ un raid anchetă Astfel s-­a intitulat ultimul pro­gram al brigăzii artistice din şcoala noastră. Avînd reprezentanţi în fiecare clasă, brigăzii i-a fost uşor să intervină operativ­i pentru îndrep­tarea celor rele, în reliefarea ce­lor demne de urmat. Raidul „Ţepeluşului“ în inter­pretarea elevilor fruntaşi la în­văţătură (Sevastre Narilena din clasa a X-a C, David Constantin din clasa a IX-a B şi alţii) a făcut cunoscut întregii şcoli suc­cesele obţinute de elevii Şhiopu şi Stefu Lucia din clasa a X-a A, Crăciun Virgil şi Nikita Ana din clasa a IX-­a pentru a nu aminti decit pe cîţiva, metodele lor de studiu, făcînd­u-i să se ruşineze pe cei care lasă cartea în pără­sire, sau se cred „viteji“ plim­­bîndu-se pe bulevard în orele de geografie sau desen. CORNELIA GHERGHINA elevă în clasa a X-a — secretara comitetului U.T.M. de la Şcoala medie nr. 3 din Oraşul Stalin ---------­ Pregătirea examenul de maturitate Intr-o şedinţă a organizaţiei U.T.M. a clasei a XI-a C, toi­varăşa Verdeş Veronica a fă­­cut­‘ o propunere : „Pînă la examenul de maturitate mai avem 6 luni. Fiecare din noi a început deja să repete ma­teria din anii precedenţi, dar majoritatea repetăm sporadic, fără plan. Cred că ar trebui să începem să ne pregătim cu toată clasa pe baza unui plan, în așa fel încît să terminăm recapitularea la matematică­ fizică, limba romînă şi eco­nomie politică pînă la 30 a­­prilie. în felul acesta vom elimina munca în asalt“. Propunerea a fost primită de întreaga adunare ca fiind foarte bună. S-a hotărât ast­fel, ca responsabilii grupelor de învăţătură să controleze caietele de recapitulare ale fiecărui membru al grupei. S-a stabilit de asemenea ca biroul U.T.M. să ceară sfatul tovarăşilor profesori de spe­cialitate pentru a alcătui pla­nul de recapitulare. Adunarea a mai hotărât şi programul de recapitulare: în fiecare duminică timp de trei ore şi în fiecare luni timp de două ore, toată clasa se va aduna în şcoală pentru a lucra în colectiv la problemele mai grele. STATE MARCEL secretar al comitetului U.T.M., Şcoala medie nr. 2 Piteşti Mediocritatea de aur Dedicat elevului Valentin Mocanu din clasa a X-a A, a Şcolii medii „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu şi altora care se vor recunoaşte în acest foileton. — Sunt un om modest, nu vreau să mă evidenţiez — explică el chiar neîntrebat. într-a­­devăr în „marea-i modestie" a şi în­ceput să-şi uite pro­pria personalitate şi s-a transformat în­­tr-un raport mate­matic : media arit­metică între 3 şi 6. Aceasta face 4,50—5 cu indulgenţă... Şi eroul nostru con­tează mai mult de­cit orice pe indul­­genţă. La lecţii pare o ciudată făptură am­­fibie, complet scu­fundată în mlaşti­na lipsei de interes şi care scoate din cînd în cînd jumătate de nas peste linia de plu­tire; sau dacă vreţi un neîndemînatic echilibrist pe o sîr­­mă imaginară în­tinsă între doi ani şcolari. A ajuns în clasa a X-a colec­­ţionînd impresio­nanta cifră de 84 medii la „limită“. Cite n-a făcut pentru a realiza a­­ceastă performan­ţă? A mimat am­nezia, surmenajul „intelectual", a abu­zat de bunăvoinţa cite unui coleg slab de înger alături de care se aşeza, para­zitar, la teze... în preajma examene­lor devine un per­sonaj de melodra­mă, capătă un glas tremurat, se milo­geşte : „Un cinci, doar un cinci vreau, ajută-mă să iau un cinci!“ Cunoştinţele pu­ţine, cite izbuteşte să adune, rămîn în mintea lui cît în­semnările cu creta pe tablă; buretele uitării le şterge în cîteva zile. In ma­terie de versuri se dovedeşte a fi de o mare imparţialita­te: Eminescu, Coş­buc, Alecsandri, Topîrceanu îi sunt la fel de indiferenţi. Bineînţeles, cînd vine vorba despre ei, arborează o în­făţişare plină de extaz. Socoteşte că aşa se cuvine pen­tru un om ca el, care „are şcoală". (De altfel acesta este unul din ele­mentele care-l deo­sebesc de elevii ca­re studiază temei­nic. Ceilalţi învaţă, el „are şcoală"). Pentru spiritul lui „sintetic“ întregul traseu antologic al liricii noastre c­a­ FOILETON şi ce măsoară 28 de versuri... La fizică gîngă­­veşte că „Cea mai mică parte dintr-un corp e atomul“. E­­lectronii, mezonii ? „Sunt şi astea nişte chestii tot pe aco­lo..." Zilele trecute se oprise într-o libră­rie. Ha, ha, mă do­cumentez — rise el pe nas. Avea într-o mină o broşurică cumpărată de for­mă, iar în cealaltă un teanc de scurte recenzii şi prezen­tări ale unor lu­crări cerute de pro­grama şcolară. „Pă­cat că nu se editea­ză şi rezumate — exclamă dezolat e­­roul. Da-n sfîrşit, şi astea sînt bune...“ — Spre ce maluri miloase te îndrepţi? — l-a întrebat un coleg. Ai să te scu­funzi ! — Vorbeşti în parabole, nu înţe­leg ce vrei — în­cearcă să se apere „tehnicianul medio­crităţii“. — Vreau să înţe­legi că în uriaşa noastră construcţie nouă principala condiţie este calita­tea. Iar cea mai înaltă calitate se cere oamenilor, con­struct­orilor. Nu poţi încredinţa un post de luptă, în epoca sputnicilor, unui om care s-a oprit cu cunoştinţele de fi­zică la pîrghiile de gradul întîi şi la scripeţi, iar la alge­bră cunoaşte apro­ximativ bismul; nu poţi încredinţa viitorul unei socie­tăţi de înaltă cul­tură unui om care cunoaşte scrierile lui Caragiale din rezumatele unor programe de teatru. „Expertul în 5" a încercat să glu­mească cu glas ră­guşit. Dar jalnicele lui glume n-au tre­zit nici măcar în el ecou... Perioada lucrări­lor de control i-a dat o nouă lovitură. A luat note sub li­mită la principalele materii. Şi-a pier­dut masca de indi­ferenţă a feţei, col­ţurile gurii i s-au tras în jos. Oare să fie pri­ma licărire mai pu­ternică a conştiin­ţei ? Simte în sfîr­­şit că drumul echi­libristica pe sîrma notelor la limită duce către fundătu­ra ratării, a inuti­lităţii trecerii prin viaţă ? Să-şi fi gă­sit în sfîrşit ecou cuvintele şi sfatu­rile profesorilor şi ale colegilor ? Gîn­­deşte... Parcă a în­ceput să înţeleagă că „aura mediocri­­tas" — mediocrita­tea de aur — era și la romani o expre­sie ironică... AE. CIUCA Şi plantele exotice sunt studiate cu atenţie de către elevele Marilena Potlogeanu şi Anca Nicolescu din clasa a XI-a a Şcolii medii nr. 2 din Ploeşti.

Next