Scînteia Tineretului, decembrie 1960 (Anul 15, nr. 3591-3617)
1960-12-01 / nr. 3591
Strungarul Victor Santu de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală dă explicaţii tehnice într-una din orele de practică unor elevi ai Şcolii medii nr. 29. Foto : AGERPRES Experienţa pozitivă — un bun al tuturor! Clasa a X-a B a Şcolii medii „Nicolae Bălcescu“ din Piteşti a purtat multă vreme titlul, fără glorie, de clasă codaşă. Notele care predominau în catalogul acestei clase, la începutul anului şcolar, erau 3 şi 4. Această situaţie a alarmat pe diriginte, pe profesori şi organizaţia U. T. M. La aproape toate orele educative se discuta una şi aceeaşi problemă : situaţia la învăţătură. Utemiştii clasei au întreprins şi ei citeva acţiuni : au mai discutat cu colegii lor, i-au mai criticat în repetate rînduri... Treceau însă zilele, săptămînile şi situaţia la învăţătură din clasa a X-a B râminea totuşi neschimbată. „De ce oare critica noastră nu are rezultate ?“ - se întrebau membrii biroului U.T.M. de clasă. Şi răspunsul l-au aflat cu ajutorul dirigintelui şi profesorilor, analizînd cauzele situaţiei slabe la învăţătură în clasa lor. În clasă se cuibărise o atmosferă prielnică delăsării, chiulului, indisciplinei. „Hotărît, fără ajutorul întregului colectiv, al fiecărui elev din clasă, nu putem acţiona împotriva acestei atmosfere - şi-au spus membrii biroului. Munca noastră împotriva situaţiei slabe la învăţătură trebuie să înceapă cu dezvoltarea unei opinii combative față de lipsurile oricărui elev". Primul pas în formarea acestei opinii a colectivului clasei a X-a B a fost organizarea unei adunări generale U.T.M. care a avut loc in urmă cu mai bine de o lună. Această adunăre a fost temeinic organizată de către biroul U.T.M. al clasei. Fiecare membru al biroului a stat de vorbă îndeaproape cu un număr de elevi mai slabi la învăţătură, s-a interesat de preocupările lor, de greutăţile pe care le întîmpînă, de ajutorul pe care-l solicită pentru îndreptarea situaţiei lor la învăţătură. De asemenea, activul U.T.M. a cerut sprijinul şi sfatul dirigintelui şi celorlalte cadre didactice, s-a consultat cu cei mai buni elevi din clasă pentru a alcătui un plan de măsuri în vederea îndreptării situaţiei la învăţătură. Astfel, pe baza datelor culese cu răbdare, biroul organizaţiei U.T.M. s-a prezentat cu un referat temeinic întocmit, cu date bogate asupra fiecărui elev în parte, cu propuneri concrete. Referatul a reuşit în acest fel să trezească dorinţa fiecărui elev de a lua parte la discuţii pentru a-şi spune părerea, pentru a veni cu sugestii. Numeroasele propuneri făcute de cei care au luat cuvîntul au fost sintetizate într-un amănunţit plan de măsuri care cuprinde printre altele discutarea imediată, la sfîrşitul orelor, a oricărui elev care primeşte o notă slabă sau mediocră, înfiinţarea în clasă a unei gazete satirice, în articolele, caricaturile şi epigramele căreia să fie satirizaţi acei elevi care nu-şi îndeplinesc principala lor îndatorire - învăţătura ; organizarea sprijinirii elevilor rămaşi în urmă la învăţătură prin înfiinţarea grupelor de întrajutorare conduse de elevi fruntaşi ; mobilizarea tuturor elevilor la orele de meditaţii şi consultaţii ; afişarea unui grafic al notelor obţinute în fiecare zi de către elevi etc. In adunarea generală U.T.M. s-au stabilit de asemenea sarcinile care revin fiecărui membru din biroul U.T.M. pentru urmărirea îndeplinirii hotăririlor luate. Cum se ocupă comitetul U T.M. al Şcolii medii „Nicolae Bălcescu" din Piteşti de mobilizarea elevilor la învăţătură Şi încă de a doua zi, cu aportul fiecărui utemist în parte, prin acţiunile unite ale întregului colectiv, hotărîrile adunării au început să prindă viaţă. Iar rodul acestor acţiuni este reflectat fidel de către graficul afişat în clasă : elevul Victor Barbu, care pînă nu de multă vreme era ameninţat cu repetenţia, are in prezent rezultate mulţumitoare la matematică şi la chimie. De asemenea, eleva Dorina Bădescu a obţinut note bune la limba romînă, la limba rusă şi la atelier. Şi Dumitru Ciorchină şi alţi elevi din această clasă şi-au îmbunătăţit în ultima vreme situaţia la învăţătură. Clasa a X-a B nu este încă fruntaşă la învăţătură, dar seriozitatea cu care elevii acestei clase au început să muncească, atmosfera sănătoasă, combativă care domneşte în colectivul lor, rezultatele obţinute la învăţătură în ultima vreme relevă posibilitatea de a purta nu peste multă vreme, acest râvnit titlu. Titlu pe care această clasă l-ar fi putut obţine încă de la începutul anului şcolar, dovadă fiind recentele note obţinute de majoritatea elevilor. Pentru aceasta însă, organizaţia U.T.M. trebuia să se străduiască încă de atunci să găsească formele şi metodele cele mai bune pentru sprijinirea procesului de învăţămînt, pentru stimularea dragostei şi interesului tuturor elevilor din clasă faţă de învăţătură. Şi dacă lucrurile nu s-au întâmplat aşa, apoi vinovat se face în primul rînd comitetul U.T.M. din şcoală care nu s-a îngrijit din timp să cunoască situaţia la învăţătură a fiecărei clase, neajunsurile care se manifestă în colectivele de elevi. Membrii comitetului U.T.M. s-au interesat doar sporadic, din cînd în cînd, asupra modului în care se pregătesc şi învaţă elevii. Ei n-au stat de vorbă cu utemiştii, nu s-au apropiat de ei pentru a le cunoaşte greutăţile, gîndurile, preocupările şi pe baza acestor date să poată da un sprijin concret birourilor U.T.M. din clase. Nici măcar experienţa pozitivă a unor birouri U.T.M. nu s-au străduit s-o generalizeze, s-o facă cunoscută tuturor colectivelor. De aceea nici experienţa dobîndită de utemiştii dintr-o X-o B nu a trecut pragul acestei clase. Aşa stînd lucrurile nu constituie un fapt de mirare că în Şcoala medie „Nicolae Bălcescu“ din Piteşti mai sunt clase în cataloagele cărora predomină notele slabe şi mediocre dar ale căror birouri U. T. M. sunt nepăsătoare faţă de situaţia existentă. Organizaţiile U.T.M. din clase cum sunt a Vlll-a B, a X-a A, a IX-a A etc., unde notele slabe, sub limită, tronează nestingherite în dreptul multora dintre elevi, in rubricile cataloagelor, aşteaptă indiferente de la începutul anului şcolar, că doar, doar, slaba situaţie la învăţătură se va îndrepta de la sine, fără contribuţia, fără sprijinul lor concret. Şi bineînţeles că timpul trece, iar utemiştii, elevii din aceste clase continuă să primească note proaste. Comitetul U.T.M. al Şcolii medii „Nicolae Bălcescu" din Piteşti trebuie ca măcar acum să treacă la luarea unor măsuri eficiente, la generalizarea experienţei pozitive cîştigată de unele birouri U.T.M. , pentru ca toţi utemiştii, toţi elevii din şcoală să fie mobilizaţi, antrenaţi spre obţinerea unor rezultate cît mai bune la învăţătură. FLORIAN BORZ Elevii Popescu Ion, Paraschivoiu Ion, Vulpe Elena şi Badea Constantin din colectivul gazetei de perete de la Şcoala medie nr. 2 „Tudor Vladimirescu“ din Tg. Jiu pregătesc noul număr al gazetei. Ajutorul de maistru Vasile Agrigoroaie, elev în clasa a Vlll-a a Şcolii serale „Mihail Sadoveanu“ din Iaşi ascultă cu atenţie explicaţiile profesorului. r~La muncă patriotică Despre ce vorbesc carnetele de brigadier Anul acesta, circa 900 de elevi din Şcoala medie nr. 3 din Craiova, încadraţi în 23 de brigăzi utemiste de muncă patriotică, au lucrat la demodările vechilor clădiri (în locul cărora se vor ridica uriaşe blocuri), apoi la transportul şi depozitarea materialelor. Ei au participat de asemenea la înfrumuseţarea oraşului şi şcolii îngrijirea aleilor, sădirea florilor, întreţinerea „Parcului Poporului“, apoi colectarea de zgură roşie de la C.F.R. şi amenajarea curţii şcolii şi terenului de sport au fost tot atîtea acţiuni lăudabile pe care le-au întreprins, fără a mai vorbi despre cele 4,2 tone de fier vechi colectate pînă în momentul de faţă. ION TEOHARIDE In ajutorul constructorilor Oraşul petroliştilor a devenit un adevărat şantier. Aici sunt în construcţie numeroase obiective. La realizarea lor îşi dau contribuţia prin muncă voluntară şi brigăzile utemiste de muncă patriotică ale elevilor din cele 6 şcoli medii din oraşul Ploeşti. Un bun exemplu îl constituie cele 18 brigăzi de muncă patriotică de la Şcoala medie mixtă nr. 3 „Mihai Viteazul", între brigăzile de muncă patriotică de aici s-a născut o adevărată întrecere pentru cucerirea insignei de brigadier al muncii patriotice. De pildă, elevii din clasele a XI-a B şi a IX-a A, printre care se găsesc şi utemiştii Nanu Petre şi Datcu Elena, elevi în clasa a XI-a şi Roman Daniela şi Dima Ion din clasa a IX-a se înscriu printre primii purtători ai insignei din anul acesta. Cu multă hărnicie lucrează pe şantierele de construcţii şi elevii din şcolile medii mixte „Nicolae Bălcescu“, „C. I. Parhon“, „I. L. Caragiale“ şi „A. Toma“ N. PUIU Prezenţi in acţiunile de Elevii Şcolii medii „Ştefan cel Mare“ şi ai Şcolii pedagogice din Suceava obţin rezultate tot mai bune la învăţătură. Totodată organizaţiile U.T.M. din aceste şcoli mobilizează elevii să participe în timpul liber, la acţiunile de muncă patriotică. In ultimele trei săptămîni, cele 11 brigăzi utemiste de muncă patriotică de la Şcoala medie „Ştefan cel Mare“ au colectat aproape 4.000 de kg de fier vechi, au plantat 3.000 de puieţi în împrejurimile oraşului şi au prestat un mare număr de ore de muncă voluntară la terminarea celor două laboratoare noi ale şcolii. Toate acestea îi mobilizează pe elevi ca şi în viitor să obţină realizări însemnate în acţiunile de muncă patriotică. D. PREPELIŢA POEZIA ÎN ŞCOALĂ Dezvoltarea gustului pentru lectura literară, cultivarea la elevi a pasiunii pentru literatura nouă menită să contribuie la educarea lor în spiritul dragostei faţă de patria socialistă, în spiritul abnegaţiei şi devotamentului faţă de poporul muncitor şi măreaţa operă pe care o înfăptuieşte sub conducerea partidului, reprezintă obiective importante ale procesului instructiv educativ care se desfăşoară în şcolile noastre. Una din căile pentru realizarea acestor obiective o constituie, fără îndoială, şi învăţarea poeziilor de valoare din literatura română. Studiind acest aspect al predării limbii şi literaturii române în şcolile medii se cuvine să precizăm că la clasele VIII—XI memorarea versurilor şi în general a poeziilor nu trebuie să fie exclusiv rodul efectuării unor teme pentru acasă, ci rezultatul firesc al măiestriei cu care profesorul ştie să se facă interpretul autorului, să pună în valoare şi să transmită elevilor complexul de convingeri, idei şi sentimente al poeziei. Care elev nu va fi emoţionat atunci cînd în cadrul orelor de limba română sau la cercul literar va asculta, într-o interpretare pătrunsă de trăire lăuntrică, valoroase opere ale liricii contemporane. Intr o asemenea situaţie, fără să i se mai spună, elevul se va apleca singur acasă — cu interes şi pasiune — asupra acestor poezii pe care le va reţine uşor, pătrunzând toată frumuseţea spirituală a faptelor şi vieţii eroilor, înaltul mesaj al operelor respective Pentru a studia aplicarea practică a principiilor predării şi învăţării poeziilor în şcolile medii şi pentru a urmări rezultatele obţinute am poposit zilele acestea la Şcoala medie nr. 16 „George Coşbuc** din Capitală. La direcţiune — totul!... Tovarăşa directoare Maria Pruteanu ne-a făcut să sperăm că vom putea oferi cititorilor adevărate modele în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea poeziilor în cadrul orelor de limbă română. Nu mai contenea cu laudele la adresa profesorilor de specialitate, se declara satisfăcută de activitatea cercurilor literare şi de reuşita serbărilor şi ne prezenta cu multă satisfacţie şi mîndrie culegerile de creaţii literare originale ale elevilor strânse sub modestul, dar sugestivul titlu „Licăriri“. „Am acordat o atenţie deosebită lecturii poeziilor din literatura romina actuală — ne-a declarat tovarăşa directoare — ceea ce a dus şi la rezirea interesului pentru creaţia literară originală a elevilor pe care o îndrumăm cu multă grijă“. Entuziasmat, m-am îndreptat spre clasele a VIII-a A şi a XI-a C care mi-au fost recomandate de direcţiune ca unele din cele mai bune din şcoală. ...la clase — pe sfert... In clasa a VIII-a A însă, situaţia nu corespunde cu recomandările făcute. Din cei 32 de elevi doar patru au învăţat mai mult de cinci poezii. La clasa a XI-a C, elevii şi elevele, după atîţia ani de şcoală, fie că nu ştiu nici o poezie (cum e cazul cu 19 dintre elevi) fie că au învăţat foarte puţine, şi nu dintre, cele mai semnificative pentru creaţia poetică actuala şi cea clasică. Multe opere poetice însemnate sunt prea puţin cunoscute. Pornind de la constatările făcute, observăm că preocuparea pentru predarea poeziilor este nesatisfăcătoare, că profesorii respectivi nu sunt pătrunşi de necesitatea de a face ca fiecare oră de limba şi literatura română să emoţioneze, să sporească sensibilitatea elevilor şi să-i determine să îndrăgească poeziile datorită valorii lor artistice, bogăţiei şi purităţii sentimentelor şi înaltei valori educative a ideilor promovate. De aici numărul mare de elevi care cunosc... un număr atât de mic de creaţii literare în versuri. De aici şi recitarea poeziilor fără participarea afectivă a celor care ar trebui — sub îndrumarea profesorilor — să fie adevăraţi interpreţi ai operelor literare în versuri. Ni s-a părut de a dreptul curios faptul că din cei cinci profesori de limbă şi literatură română (Natalia Cotoară, Anastasia Mateuţ, Gh. Ionescu, I. Smărăndescu şi Georgeta Luculescu) nici unul nu se ocupă de pregătirea serbărilor din şcoală, muncă pe care o îndeplineşte cu pasiune tovarăşa Constantiniu, profesoară de limba latină. ...iar la organizaţia U.T.M.... „vom face" Sunt multe realizări cu care se poate mândri organizaţia U.T.M. de la Şcoala medie nr. 16 , variate forme pentru susţinerea muncii politice, brigadă artistică de agitaţie, postul utemist de control... Dezvoltarea gustului de lectură însă a fost trecut doar la proiecte. Concursul „Iubiţi cartea“ — o să... Un concurs pentru cea mai frunoasă recitare — o să... De cercurile literare — o să... Abandonînd caracterul imprecis al acestor proiecte, organizaţia U.T.M. din şcoală va trebui să treacă la acţiuni concrete, cu date şi responsabilităţi precise. Cit despre colectivul catedrelor de limbă și literatură romînă ar trebui să se pătrundă de faptul că la clasele a VIII-a—XI a memorarea versurilor nu trebuie să fie exclusiv rodul efecturii unor teme pentru acasă, ci rezultatul firesc al măiestriei cu care profesorul ştie să se facă interpretul autorului, să pună în valoare complexul de convingeri, sentimente şi idei al poeziei... Prof. ION N. CHIŢU asile Barbu şi Maria Voiau elevi in clasa a X-a A a Şcolii■rodii mixte din Adjud îşi pregătesc adesea lecţiile împreună. Foto : N. STELORIIAN Cu „Ţepeluş“ un raid anchetă Astfel s-a intitulat ultimul program al brigăzii artistice din şcoala noastră. Avînd reprezentanţi în fiecare clasă, brigăzii i-a fost uşor să intervină operativi pentru îndreptarea celor rele, în reliefarea celor demne de urmat. Raidul „Ţepeluşului“ în interpretarea elevilor fruntaşi la învăţătură (Sevastre Narilena din clasa a X-a C, David Constantin din clasa a IX-a B şi alţii) a făcut cunoscut întregii şcoli succesele obţinute de elevii Şhiopu şi Stefu Lucia din clasa a X-a A, Crăciun Virgil şi Nikita Ana din clasa a IX-a pentru a nu aminti decit pe cîţiva, metodele lor de studiu, făcîndu-i să se ruşineze pe cei care lasă cartea în părăsire, sau se cred „viteji“ plimbîndu-se pe bulevard în orele de geografie sau desen. CORNELIA GHERGHINA elevă în clasa a X-a — secretara comitetului U.T.M. de la Şcoala medie nr. 3 din Oraşul Stalin --------- Pregătirea examenul de maturitate Intr-o şedinţă a organizaţiei U.T.M. a clasei a XI-a C, toivarăşa Verdeş Veronica a făcut‘ o propunere : „Pînă la examenul de maturitate mai avem 6 luni. Fiecare din noi a început deja să repete materia din anii precedenţi, dar majoritatea repetăm sporadic, fără plan. Cred că ar trebui să începem să ne pregătim cu toată clasa pe baza unui plan, în așa fel încît să terminăm recapitularea la matematică fizică, limba romînă şi economie politică pînă la 30 aprilie. în felul acesta vom elimina munca în asalt“. Propunerea a fost primită de întreaga adunare ca fiind foarte bună. S-a hotărât astfel, ca responsabilii grupelor de învăţătură să controleze caietele de recapitulare ale fiecărui membru al grupei. S-a stabilit de asemenea ca biroul U.T.M. să ceară sfatul tovarăşilor profesori de specialitate pentru a alcătui planul de recapitulare. Adunarea a mai hotărât şi programul de recapitulare: în fiecare duminică timp de trei ore şi în fiecare luni timp de două ore, toată clasa se va aduna în şcoală pentru a lucra în colectiv la problemele mai grele. STATE MARCEL secretar al comitetului U.T.M., Şcoala medie nr. 2 Piteşti Mediocritatea de aur Dedicat elevului Valentin Mocanu din clasa a X-a A, a Şcolii medii „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu şi altora care se vor recunoaşte în acest foileton. — Sunt un om modest, nu vreau să mă evidenţiez — explică el chiar neîntrebat. într-adevăr în „marea-i modestie" a şi început să-şi uite propria personalitate şi s-a transformat într-un raport matematic : media aritmetică între 3 şi 6. Aceasta face 4,50—5 cu indulgenţă... Şi eroul nostru contează mai mult decit orice pe indulgenţă. La lecţii pare o ciudată făptură amfibie, complet scufundată în mlaştina lipsei de interes şi care scoate din cînd în cînd jumătate de nas peste linia de plutire; sau dacă vreţi un neîndemînatic echilibrist pe o sîrmă imaginară întinsă între doi ani şcolari. A ajuns în clasa a X-a colecţionînd impresionanta cifră de 84 medii la „limită“. Cite n-a făcut pentru a realiza această performanţă? A mimat amnezia, surmenajul „intelectual", a abuzat de bunăvoinţa cite unui coleg slab de înger alături de care se aşeza, parazitar, la teze... în preajma examenelor devine un personaj de melodramă, capătă un glas tremurat, se milogeşte : „Un cinci, doar un cinci vreau, ajută-mă să iau un cinci!“ Cunoştinţele puţine, cite izbuteşte să adune, rămîn în mintea lui cît însemnările cu creta pe tablă; buretele uitării le şterge în cîteva zile. In materie de versuri se dovedeşte a fi de o mare imparţialitate: Eminescu, Coşbuc, Alecsandri, Topîrceanu îi sunt la fel de indiferenţi. Bineînţeles, cînd vine vorba despre ei, arborează o înfăţişare plină de extaz. Socoteşte că aşa se cuvine pentru un om ca el, care „are şcoală". (De altfel acesta este unul din elementele care-l deosebesc de elevii care studiază temeinic. Ceilalţi învaţă, el „are şcoală"). Pentru spiritul lui „sintetic“ întregul traseu antologic al liricii noastre ca FOILETON şi ce măsoară 28 de versuri... La fizică gîngăveşte că „Cea mai mică parte dintr-un corp e atomul“. Electronii, mezonii ? „Sunt şi astea nişte chestii tot pe acolo..." Zilele trecute se oprise într-o librărie. Ha, ha, mă documentez — rise el pe nas. Avea într-o mină o broşurică cumpărată de formă, iar în cealaltă un teanc de scurte recenzii şi prezentări ale unor lucrări cerute de programa şcolară. „Păcat că nu se editează şi rezumate — exclamă dezolat eroul. Da-n sfîrşit, şi astea sînt bune...“ — Spre ce maluri miloase te îndrepţi? — l-a întrebat un coleg. Ai să te scufunzi ! — Vorbeşti în parabole, nu înţeleg ce vrei — încearcă să se apere „tehnicianul mediocrităţii“. — Vreau să înţelegi că în uriaşa noastră construcţie nouă principala condiţie este calitatea. Iar cea mai înaltă calitate se cere oamenilor, constructorilor. Nu poţi încredinţa un post de luptă, în epoca sputnicilor, unui om care s-a oprit cu cunoştinţele de fizică la pîrghiile de gradul întîi şi la scripeţi, iar la algebră cunoaşte aproximativ bismul; nu poţi încredinţa viitorul unei societăţi de înaltă cultură unui om care cunoaşte scrierile lui Caragiale din rezumatele unor programe de teatru. „Expertul în 5" a încercat să glumească cu glas răguşit. Dar jalnicele lui glume n-au trezit nici măcar în el ecou... Perioada lucrărilor de control i-a dat o nouă lovitură. A luat note sub limită la principalele materii. Şi-a pierdut masca de indiferenţă a feţei, colţurile gurii i s-au tras în jos. Oare să fie prima licărire mai puternică a conştiinţei ? Simte în sfîrşit că drumul echilibristica pe sîrma notelor la limită duce către fundătura ratării, a inutilităţii trecerii prin viaţă ? Să-şi fi găsit în sfîrşit ecou cuvintele şi sfaturile profesorilor şi ale colegilor ? Gîndeşte... Parcă a început să înţeleagă că „aura mediocritas" — mediocritatea de aur — era și la romani o expresie ironică... AE. CIUCA Şi plantele exotice sunt studiate cu atenţie de către elevele Marilena Potlogeanu şi Anca Nicolescu din clasa a XI-a a Şcolii medii nr. 2 din Ploeşti.