Scînteia Tineretului, iunie 1961 (Anul 17, nr. 3746-3771)

1961-06-01 / nr. 3746

3.000 tone de cocs peste pian De la începutul anului şi­­pînă acum, cocsarii au livrat centrelor siderurgice 3000 de tone de cocs peste pian, spri­jinind astfel întrecerea jurna­­liştilor pentru sporirea pro­ducţiei de metal. Rezultate bune în ridicarea calităţii au înregistrat colectivele de la Uzinele cocso-chimice de la Hunedoara, Călan şi Reşiţa. Prin uniformizarea tempera­turii în cuptoare, respectarea graficului de încărcare a ba­teriilor, rezistenţa medie a cocsului a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 3 la sută faţă de media realizărilor anului trecut. Datorită îmbu­nătăţirii calităţii cocsului au crescut, de asemenea, indicii de utilizare a furnalelor iar consumul de cocs metalurgic pe tona de fontă elaborată a scăzut cu aproximativ 13 kg. (Agerpres) In Capitală S-a deschis cel mai mare magazin universal pentru copii In Capitală s-a deschis miercuri dimineaţa cel mai mare magazin universal pen­tru copii, din ţară. Noua uni­tate ocupă o suprafaţă de 4.000 m.p., cuprinzînd raioane de confecţii, încălţăminte, tri­cotaje, lenjerie, mobilă etc. Numeroase tonete cu plata di­rectă la vînzător, podiumuri­le rulante și fixe de expunere a mărfurilor, vitrinele cu mostre, cabinele de probă, scaunele­ jucării, contribuie la o cît mai bună deservire. (Agerpres) Topitorul Dumitru Iron­im de la Uzinele „Ernst Thälmann“ din Braşov Foto : A. FOCSA PENTRU RECHTE BOGATE - ÎNGRIJIREA CULTURILOR LA TIMP! Timpul, care s-a îmbunătăţit în ultimele zile, este fa­vorabil urgentării praşilel pr in toată ţara. Ţinînd sea­ma că întreţinerea la timp a culturilor este una din con­diţiile de brază pentru asigurarea unor recolte mari, este necesar ca, organizaţiile U.T.M. din agricultură să in­tensifice munca politică în vederea creşterii contribu­ţiei tineretului la efectuarea acestor lucrări. PRAŞILELE AU­ FOST TERMINATE în biroul socotito­rului de la G.A.C. Cuza Vodă, regiunea Bucureşti, Gheorghe Puişor, secretarul or­ganizaţiei de partid, împreună cu preşe­dintele gospodăriei asculta raportul briga­dierilor. — Brigada inti ia a terminat. — Şi a doua a ter­minat. Şi aceste cuvinte se repetară încă de trei ori, adică toate brigăzile îşi termina­seră lucrările. Secre­tarul organizaţiei de partid este bucuros, îi felicită pe briga­dieri. După câteva mi­nute,­ pe adresa Comi­tetului raional de par­tid Călăraşi a fost transmisă o notă tele­fonică: colectiviştii din Cuza Vodă au termi­nat lucrările de între­ţinere a culturilor pre­văzute pentru epoca actuală. A fost efec­tuată prăşilă intiia pe cele 976 ha cu po­rumb, praşila intiia manuală şi praşila a doua mecanică pe cele 250 ha cu floa­­rea-soarelui, praşilele intiia şi a doua pe cele 80 ha cu sfeclă de zahăr şi sfeclă fu­rajeră. Au fost plivite cele 1.225 ha cu griu, şi cele 100 ha culti­vate cu ovăz şi­­ma­zăre... Secretarul organi­zaţiei de partid din gospodărie ne arată cum au reuşit colecti­viştii din Cuza Vodă să termine lucrările de întreţinere. .. In primul rînd prin participarea la muncă a tuturor co­lectiviştilor, tineri şi vîrstnici. In al doilea rînd, folosirea fiecărei ore faune de lucru la cîmp. Trebuie — ne-a spus ei — să apre­ciem şi aportul orga­nizaţiei U.T.M., al u­­temiştilor şi tinerilor din gospodărie, şi în special al celor din echipele conduse de Gheorghe Avram şi Mihai Vasile care au fost prezente întot­deauna la muncă cu întregul efectiv, și au făcut numai lucrări de bună calitate. I. ANDREI Pe cine tiveşte brigada ? Colectiviştii din G.A.C. „8 Martie“ din comuna Emil Ra­­coviţă din raionul Vaslui, fo­losind timpul prielnic se stră­duiesc să urgenteze lucrările de întreţinere a culturilor­ A­­lături de vîrstnici sunt pre­zenţi în fiecare zi la lucru marea majoritate a tinerilor colectivişti. Mai sunt însă u­­nii care, în loc să vină la muncă în gospodăria colecti­vă, se ocupă cu treburi mă­runte personale. Brigada ar­tistică de agitaţie le-a dedi­cat acest cîntec : Frunză verde meri creţeşti Ziua-i cum ţi-o pregăteşti; Cină eşti harnic, ziua-i bună Şi bucatele se-adună. Lenea însă cînd te-apucă, Şi în loc de zile-muncă Aduni multe... zile-chiul, Suflă vîntul prin pătul! Spre deosebire de marea majoritate a tovarăşilor lor, unii­­tineri de la G.A.C. dir şi comuna Bă­lăria, regiunea Bucu- ' reşti, ca Marcel Badea şi Iiie Stan pierd vremea fără nici­ un rost, bă­­tînd drumul spre Bucu­reşti cînd ar trebui să fie prezenţi la munca­­ de întreţinere a culturi­lor. PORUMBUL : - - Stop ! La noi nu te gîndeşti ? Desen de M. CARANFIL Proletari din toate ţările, unîţî-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria 11 nr. 3746 4 PAGINI - 20 BAN! Joi 1 iunie 1961 Aceleaşi posibilităţi rezultate diferite In raionul Huşi sînt mii de hectare de culturi prăşitoare. Ploile au împiedicat pînă a­­cum desfăşurarea în ritm normal a acestei lucrări. A­­cum, mii de colectivişti şi în­tovărăşiţi au ieşit la prăşit, iată-i, spre exemplu, pe co­lectiviştii din Tîrzii. Organi­zaţi în 30 de echipe, ei sînt de dimineaţa şi pînă seara pe cîmp, la prăşitul florii-soare­­lui, sfeclei de zahăr, cartofi­lor, porumbului pentru boabe şi pentru siloz. Cei peste 100 de utemişti din gospodării contribuie cu multă hărnicie la grăbirea prăşitului. Pînă la 27 mai colectiviştii din Tîrzii au prăşit 300 din tota­lul de 400 de hectare de po­rumb pentru boabe, jumătate din suprafaţa însămînţată cu sfeclă de zahăr, întreaga su­prafaţă de 130 de hectare cu floarea-soarelui şi 80 de hec­tare cu porumb pentru siloz. In ritm asemănător prăşesc şi colectiviştii din Pogăneşti, Fîhneşti, Rîşeşti, Boţeşti. Aceste succese se da­­toresc conducerilor gospodă­riilor colective respective care organizînd bine şi repartizanul raţional,,forţele, reuşesc­­ să asigure cu braţe de muncă­­toate lucrările necesare în a­­ceastă perioadă. Este şi un merit al organizaţiilor U.T.M. care, sub conducerea organi­zaţiilor de partid, au explicat tinerilor importanţa efectuării la timp a lucrărilor din ac­tuala campanie agricolă. Mergi însă pe tarlalele G.A.C. din Cozmeşti, Drînceni, Lun­ca Banului, Vutcani sau ale întovărăşirilor agricole din Podolenii de sus, Deleni, Cre­­■ţeştii de jos, în aceeaşi peri­oadă au fost semănate şi cul­turile acestor unităţi, în ace­laşi­ timp au încetat ploile şi aici. Prin urmare, posibilită­ţile sunt asemănătoare. To­­■tuşî, pe tarlalele unităţilor a­­mintite aici sunt prea puţini oameni la prăşit. De ce se în­­timplă aşa ? Pentru că con­ducerile acestor unităţi nu au organizat judicios forţele de care dispun, spre a putea e­­fectua, în acelaşi timp, şi pră­şitul şi alte lucrări ca stropi­tul în vii şi livezi, plivitul păioaselor etc. De asemenea, nici organizaţiile U.T.M. din aceste unităţi n-au pus acum în centrul muncii politice mobilizarea tuturor tinerilor la lucrările de întreţinere a culturilor. Este necesar ca bi­roul comitetului raional U.T.M. să sprijine mai mult organiza­ţiile U.T.M. din gospodăriile şi întovărăşirile amintite aci, în ceea ce priveşte mobiliza­rea tinerilor astfel incit să sporească contribuţia acestora la urgentarea lucrărilor de întreţinere a culturilor.I C. SLAVIC întrecere pentru scurtarea timpului de lucru La sediul gospodăriei co­lective­­ din comuna Borş, regiunea Crişana, am gă­sit un singur om. — Sim­ triţi pe cîmp, la prăşit — ne-a spus el. Şi eu plec acum tot acolo. Mergeţi? Am aflat că pe cele 150 de hectare cultivate cu sfeclă s-au făcut două pră­şite. — Ne-au cam stînjenit ploile. Dar în zilele bune se lucrează de zor. Tinerii lucrează din zori pînă în seară. In lanul de porumb am găsit un grup mare de co­lectivişti, printre care şi cei din echipa condusă de tînărul Carol Naghi. Lu­crau cu atenţie şi îndemî­­nare. Erau în întrecere, pentru scurtarea timpului de lucru. In ziua aceea tre­buia terminată praşila în­­tîia pe toate cele 60 de hec­tare de care răspundea e­­chipa. Dornici să obţină produc­ţii mari la hectar, colecti­viştii din Borş se străduiesc ca în aceste zile să efectu­eze lucrări de calitate pe toate cele 500 de hectare cu culturi prăşitoare. Mo­bilizaţi de organizaţia U.T.M. tinerii de aici par­ticipă cu entuziasm la muncă. Şi în tînăra gospodărie agricolă colectivă „Dr. Pe­tru Groza“ din Seleuş, re­giunea Crişana, am­ întîlnit aceeaşi însufleţire. Pînă acum toate lucrările execu­tate pe cele 65 hectare cu porumb, 26 hectare cu sfe­clă de zahăr, 14 hectare cu floarea-soarelui, 105 hec­tare cu griu au fost efec­tuate în bune condiţiuni şi încadrate în timpi optimi. Lucrările sunt de asemenea de calitate bună. Cu multă sîrguinţă mun­cesc tinerii, acolo unde este mai multă nevoie de ei. Florica Poracu, Silvia Miheş, Sara Roşa — iată cîţiva dintre tinerii frun­taşi la întreţinerea cultu­rilor. B. COSTEA Cititi La ordinea zilei: Examenele pag. a 2-a: . Se extinde termoficarea în oraşe şi centre muncitoreşti Termoficarea introdusă pînă acum la Bucureşti, Reşiţa, Oneşti se extinde şi în alte oraşe şi centre muncitoreşti din ţară. Acest lucru este po­sibil datorită faptului că noile centrale electrice aflate în construcţie sunt prevăzute să producă concomitent energie electrică şi căldură, iar unele centrale existente se moderni­zează în acest scop. De curând au început lucră­rile pentru termoficarea in­dustrială şi urbană a oraşului Arad. Pe mai multe străzi din acest oraş, unde se află mari întreprinderi industriale sau se ridică noi blocuri de lo­cuinţe, s-au săpat canalele pentru instalarea conductelor prin care uzina electrică locală va trimite apă fierbinte sub presiune pentru încălzirea halelor industriale şi a locuin­ţelor. Pregătiri pentru introduce­rea termoficării industriale şi urbane se, fac şi în oraşele Timişoara, Vulcan şi altele. (Agerpres) De Ziua copilului De 1 Iunie, gîndurile noas­tre se îndreaptă spre copii, cu­ adâncă, cu nespusă dragoste şi grijă. în inima oricărui om cinstit dragostea pentru co­piii săi se împleteşte în mod indisolubil cu grija pentru apărarea şi întărirea păcii. Cu atît mai interesaţi în menţinerea şi consolidarea păcii sînt părinţii, fraţii şi surorile celor mici din ţara noastră, ca şi din toate ţările socialiste, cu cît ei, împreună cu întregul popor se află an­gajaţi într-o constructivă mun­că paşnică, inseparabil legată de grija pentru viitorul tine­rei generaţii. Copiii noştri îşi trăiesc din plin copilăria. Partidul, sta­tul democrat-popular poartă copiilor o dragoste caldă şi o grijă de fiecare clipă, le că­lăuzesc cu minia sigură paşii spre realizarea deplină a apti­tudinilor, a talentelor lor. Con­cediul şi ajutorul material a­­cordate femeii-mame, suprave­gherea medicală, creşa şi că­minul, taberele la munte şi la mare — acestea însoţesc intra­rea în viaţă a copilului din ţara noastră. Amintim că as­tăzi de ocrotirea sănătăţii co­piilor noştri se preocupă de zece ori mai mulţi medici de­cât în anul 1938. Copiii noştri simt din plin că trăiesc zile senine, într-o ţară socialistă. Ziua lor de r­îine, ziua de mîine a între­gului nostru popor o naşte ziua de azi a transformărilor uriaşe înscrise pe răbojul larg al desăvîrşirii construcţiei so­cialiste. Sărbătoarea copiilor, ziua de 1 Iunie ne îndeamnă însă să ne gîndim şi la trecut. Ne gîndim la ce însemna co­pilăria pentru fiii oamenilor muncii sub stăpânirea burghe­­zo-moşierească, ne gîndim la anii cînd eram desculţi şi flămînzi. La 5—6 ani înce­peam să vedem, să înţelegem ceva despre lume, şi lumea ne apărea ca o suferinţă pre­lungă, fiecare zi ne fura cite o bucurie, nu aducea cite o renunţare. Ne amintim de co­piii mahalalelor, flămînzi, tân­jind in faţa vitrinelor bogate ale negustorilor. Ne amintim de fraţii şi surorile care mu­reau în case, pentru că nu era un medic în 7 comune în jur ca să Ie facă o injecţie împo­triva unei răceli. Nu, nimeni nu vrea să mai vadă copiii trăind o asemene­a copilărie. Privim astăzi copiii, frăţiorii şi surioarele noastre. Ei se bucură de creşe, cămin, grădiniţă, unde primesc o edu­caţie­­sănătoasă de la primii ani. Citim în ziare despre or­ganizarea la cinematografe de programe speciale cu filme pentru copii, concursuri sportive, seri de basme şi de distracţii la casele pio­nierilor şi la cluburile în­treprinderilor. Copiii oa­menilor muncii din ţara noas­tră au astăzi larg deschise porţile învăţăturii. Pentru ei s-au construit şi se constru­iesc mii de şcoli, pentru ei se tipăresc în fiecare an milioane (Continuare în pag. a 3-a) ori internaţionala a Sosirea in Capitală a preşedintelui Indoneziei, dr. Sukarno Preşedintele Republicii In­donezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală, înaltul oaspete face o vizită de­ prie­tenie în ţara noastră. Preşedintele Indoneziei­­este însoţit de miniştri şi alte per-­­ soame oficiale, de ziarişti. La ora 12, avionul cu care călătoreşte preşedintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacţie româneşti ,şi-a fă­cut apariţia deasupra aero­portului Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe,înaltul oas­pete. Pe aeroport erau arbo­rate drapelele de stat ale R.P. Romíné şi Republicii Indone­zia. Alături de portretele pre­şedintelui Republicii Indone­zia, dr. Sukarno, şi preşedin­telui Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana şi română urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian şi poporul romín !“. în întîmpinarea preşedinte­lui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarăşii Gheorghe Gheorghiu - Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Ion Gheorghe Mau­rer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gheorghe Apostol, prim-vice­­preşedinte­­ al Consiliului­­ de Miniştri, Ştefan Voitec­ şi A­­vram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat,­ gene­ral de armată Leontin Sălă­­jan, ministrul Forţelor Arma­te, Corneliu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe, şi alte­­ persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, ambasadorul Republicii In­donezia la Bucureşti, şi mem­brii ambasadei, tineri indone­zieni care studiază în ţara noastră, precum şi Pavel Si­­­­lard, ambasadorul R. P. Ro­míno la Djakarta. în aplauzele celor prezenţi, înaltul oaspete a fost întîmpi­­nat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Preşedintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de o­­noare aliniate pe aero­port a prezentat raportul preşedinte­lui dr. Sukarno. Au fost into­nate imnurile de stat­­ ale Re­publicii Indonezia şi R. P. Ro­míne. Preşedintele dr. Sukarno îm­preună cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenţi au primit defilarea gărzii de omoare. Un grup de pionieri au în­conjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în maşină, împreună cu to­varăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion. Gheorghe Maurer. Coloana de maşini, însoţită de o escortă de motociclişti, s-a îndreptat spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroşi bucureş­teni au salutat pe preşedintele Indoneziei. (Agerpres) Pe aerodrom, la sosirea inaltu­lui oaspete Pentru copiii patriei Palate ale pionierilor, case ale copilului, case de naşteri, grădiniţe sezoniere, staţionare pentru copii, ajutor de naşte­re, ajutor familial, alocaţie de stat pentru copii, gratuitate completă a manualelor şco­lare , pentru toţi elevii de la, clasa I pînă la a VII-a inclu­siv — iată cîteva noţiuni noi necunoscute în timpul regi­mului burghezo-moşieresc. A­­lături de numeroase alte realizări, ele reflectă preocu­parea regimului nostru pen­tru sănătatea şi educaţia co­piilor, pentru viaţa lor feri­cită. în anul acesta au primit gratuit manuale peste 2,5 mi­lioane şcolari din întreaga ţară. Faţă de anul 1938-1939, în anul şcolar 1959-1960 a crescut numărul de şcoli de 7 ani de 6,7 ori, numărul de elevi din şcolile medii de­ 7 ori, iar al copiilor din grădi­niţe este de 4 ori mai mare. în domeniul îngrijirii sănă­tăţii au fost create numeroa­se instituţii specializate pen­­tru copii. Numărul paturilor de asistenţă medicală pentru copii era în anul 1960 de 20.369, faţă de 1350 în anul 1938. Numărul caselor de naş­teri trece de 1.800, faţă de nici una în timpul burghezo­­moşierimii. Anul trecut au fost trimişi la odihnă în­ sta­ţiuni balneo-climaterice peste 134.000 copii. Statul a plătit în anul­­ 1960 peste 1.800.000.000 lei ,ajutoare de naştere,­­ aju­toare familiale şi ■alocaţii pen­tru copii. Copiii din ţara noastră in­tonează voioşi, în ziu­a de 1 Iunie, imnuri de mulţumire şi slavă partidului care, ca un părinte drag, îngrijeşte şi în­­drumează cu înţelepciune viaţa lor fericită de astăzi. •­ La numeroase cinematogra­fe din Capitală au loc în a­­ceste zile, matinee speciale cu spectacole pentru copii. Pro­gramele cuprind filme artis­tice, desene animate, jurnale pioniereşti etc. Asemenea spectacole sunt prezentate la cinematografele „ Maxim Gorki“, „înfrăţirea între po­poare“, „23 August“, „13 Sep­tembrie“, „Ilie Pintilie“, „Bar­­bu Delavrancea“, „Al. Popov“ şi altele. (Agerpres)

Next