Scînteia Tineretului, august 1961 (Anul 17, nr. 3798-3823)
1961-08-01 / nr. 3798
Moscova a întâmpinat cu dragoste frăţească pe solii poporului român Luni, la ora primului, cină ne îndreptam spre gara Kievskaia, împreună cu noi mergeau în aceeaşi direcţie mii de moscoviţi. Mergeau să întîmpine delegaţia de partid şi guvernamentală a R. P. Român, aducînd cu ei steguleţe roşii şi tricolore, buchete de flori. Faţada gării este împodobită cu drapele româneşti şi sovietice, cu portretele tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev. Pe zecile de lozinci purpurii ce împodobesc gara şi împrejurimile ei citim: „Bine aţi venit!“ , „Salut frăţesc oamenilor muncii din Republica Populară Romînă care construiesc socialismul!", „Trăiască prietenia sovietoromînă !“, „Trăiască Partidul Muncitoresc Român —organi- Prin telefon de la trimisul nostru special zatorul şi inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R.P. Romînă în lupta pentru pace şi socialism„Trăiască şi înflorească măreaţa comunitate a popoarelor ţărilor lagărului socialist !“, „Trăiască unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste şi muncitoreşti !“ Pe un perete, o placă de granit cu o efigie de bronz ne spune că aci a vorbit în anul 1919 V. I. Lenin în faţa muncitorilor care plecau în raioanele sudice ale ţării pentru organizarea gospodăriilor agricole sovietice. Suntem deci într-un loc istoric. Încercăm să ne imaginăm mulţimea muncitorilor care au umplut şi atunci piaţa gării ca şi acum. Parcă îl vedem pe genialul conducător al proletariatului, vorbindu-le înflăcărat, despre victoria revoluţiei socialiste, despre viitorul luminos al patriei lor. Ceea ce Vladimir Ilici vedea atunci doar cu ochii minţii, este astăzi realitate. O realitate impresionantă, realitatea grandioasă a construcţiei desfăşurate a comunismului. Piaţa din faţa gării Kiev e o mare de capete, de steguleţe şi de flori. Au venit aici zeci de mii de moscoviţi - reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor diferitelor instituţii, ai organizaţiilor obşteşti pentru a saluta pe oaspeţi. In întîmpinarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române au sosit tovarăşii L. I. Brejnev, N. S. Iiruşciov, F. R. Kozlov, A. I. Mikoian, N. A. Muhitdinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Rodiţa, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreşedinţi ai Consiliului de miniştri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beşcev, A. A. Gromîko, M. A. Olşanski, N. S. Patolicev, miniştri, S. A. Skacikov, A. N. Şelepin , preşedinţi ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovietice A. A. Greciko, E. I. Afanasenko, ministrul Invăţămîntului al P.S.F.S.R., I. V. Andropov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demirev, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Moscova al P.C.U.S., N. I. Bobrovnikov, preşedintele Comitetului Executiv al Sovietului Orăşenesc Moscova, F. F. Moloci- SILVIU PODINA Moscova, 31 iulie 1961 (Continuare în pag. a 3-a) La sosire, in gara Kiev din Moscova Cuvîntarea tovarăşului Nikita Sergheevici Hruscsov Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al Prezidiului Sovietului Suprem şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, pe toţi stimaţii membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romíne. Oamenii sovietici întimpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, păşeşte cu încredere pe calea socialismului. în poporul sovietic, oamenii muncii din România socialistă au un prieten de nădejde şi un frate. Acest lucru a fost dovedit nu o dată în fapt, a fost confirmat de viaţă, de întreaga istorie a relaţiilor frăţeşti dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Romînă. De acest lucru vă veţi putea convinge încă o dată şi acum, cu prilejul călătoriei dv. în Ţara Sovietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea Sovietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a năzuinţei reciproce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări şi mai mult şi a dezvolta unitatea şi colaborarea între Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, între toate ţările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele ţărilor socialiste reprezintă o forţă atît de invincibilă, o avuţie atît de mare cum n-a mai avut nimeni şi niciodată în lume. Noi, comuniştii, suntem mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea şi a întări această uniune a popoarelor libere în numele unei vieţi mai bune a oamenilor muncii, spre binele păcii in întreaga lume. Republica Populară Romînă, împreună cu celelalte ţări socialiste, aduce o mare contribuţie la cauza comună a întăririi unităţii şi coeziunii puternicului lagăr socialist, apără cu hotărîre pacea în întreaga lume. Permiteţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale române în ţara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre popoarele sovietic şi român, va sluji intereselor păcii şi socialismului. Vom face totul pentru ca in timpul vizitei în ţara noastră să vă simţiţi tot atît de bine ca la dv. în patrie. împreună cu întregul popor sovietic vă spunem : Bun venit, scumpi prieteni! Cuvîntarea tovarăşului Cheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Hruşciov, Dragă tovarăşe Brejnev, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosind in glorioasa capitală a Uniunii Sovietice ingăduiţi-ne, înainte de toate, să exprimăm mulţumirile noastre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic pentru invitarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Române, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceţi, şi, totodată să vă transmitem salutul frăţesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca şi alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea Sovietică, venim şi acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei mai buni şi cei mai apropiaţi ai poporului român. Poporul nostru urmăreşte cu admiraţie succesele epocale pe care le obţine poporul sovietic sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăş şi prieten Nikita Sergheevici Hruşciov, a cărui activitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului şi păcii — i-a câştigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima şi dragostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnicomateriale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forţe economice a statului sovietic şi în făurirea unei vieţi de înaltă bunăstare materială şi spirituală pentru poporul sovietic, excepţionalele realizări tehnico-ştiinţifice ale U.R.S.S., constituie un puternic factor mobilizator în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane, în faţa poporului sovietic se deschide perspectiva strălucită a construirii societăţii comuniste în următoarele două decenii, în proiectul noului program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxismleninismului creator, de însemnătate principială şi practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii societăţii comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, programul P.C.U.S. va fi de un nepreţuit sprijin pentru toate partidele frăţeşti, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Republica Populară Romînă a obţinut rezultate de seamă în construcţia socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura socialistă, cultura, creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român munceşte cu însufleţire şi hărnicie pentru înfăptuirea planului de 6 arii, care (Continuare in pag. a 3-a) Vizitele făcute de delegaţia de partid şi guvernamentală a P. Romíne tovarăşilor ll. S. Hruşciov II MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 iulie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Romíne a făcut o vizită la Kremlin tovarăşului N. S. Hruşciov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La vizită au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, conducătorul delegației de partid şi guvernamentale a R. P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. PRomíné, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republicii Populare Române la Moscova. Din partea sovietică au participat : tovarășii A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. V. Andropov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. între tovarăşul N. S. Hruşciov şi membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romíne a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, frăţească. ★ MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 iulie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romín, care se află la Moscova, şi membrii delegaţiei, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. P. Române, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M..R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Romíné, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republicii Populare Romíne în Uniunea Sovietică, au făcut o vizită la Kremlin tovarăşului L. I. Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Intre tovarăşul L. I. Brejnev, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne a avut loc o convorbire care a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. La convorbire au asistat N. P. Firiubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Locuitorii Moscovei ii salută cu căldură pe solii poporului nostru. Telefoto : AGERPRES Cea de-a 10.000-a tonă de fontă peste plan Furnaliştii care deservesc cele două furnale noi de la Combinatul siderurgic Hunedoara au elaborat luni cea de-a 10.000-a tonă fontă peste sarcinile de plan. Paralel cu sporirea producţiei ei au redus preţul de cost al fontei, realizînd de la începutul anului economii de peste 4.600.000 lei. In vederea îmbunătăţirii calităţii fontei jurnaliştii au scăzut procentul declasatelor cu aproximativ 30 la sută faţă de cel admis, îmbunătăţind reţeta de dozare a încărcăturii şi asigurînd un proces tehnologic cit mai corespunzător, topitorii de la furnalul nr. 6 au elaborat în luna iulie zilnic peste plan în medie dite 33.000 kg fontă, realizînd cea mai mare depășire de plan cunoscută în acest an la furnalul nr. 6. Rezultate ale extinderii experienţei înaintate Laminoriştii de la Combinatul metalurgic Reşiţa şi Uzinele „Oţelul Roşu" au înscris un nou succes în producţie. Pînă în ziua de 31 iulie, la Reşiţa au fost date peste prevederile planului 14.472 tone laminate finite, iar la ,,Oţelul Roşu" mai mult de 4.700 tone platine. In perioada care a trecut din acest an, laminoriştii din Banat au aplicat cu bune rezultate experienţa dobîndită în întrecerea cu cei din Hunedoara in domeniul folosirii raţionale a agregatelor şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Echipele care lucrează la liniile mijlocie, reversibilă şi de tablă de la Combinatul metalurgic au reuşit să sporească indicii de utilizare a agregatelor cu 5—7 la sută faţă de plan, iar cei de la „Oţelul Roşu“ cu aproape 4 la sută. Totodată ei au ridicat producţia de laminate de calitate superioară. La Reşiţa, producţia de şină de calitatea I a sporit cu aproape 19 la sută faţă de plan, economisind în acelaşi timp 2.000 tone oţel. Foto : AGERPRES Alexandrina Cioarec de la Fabrica de jucării „Bucuria copiilor1’ din Capitală, lucrează la montarea jucăriilor mecanice. în Industria uşoară. Peste 2500.000 lei economii prin inovaţii La Întreprinderea pentru industria bumbacului din Bucureşti se aplică un nou procedeu — obţinerea textilelor direct din fibra de bumbac fără ca aceasta să fie filată şi fesulă. Produsele obţinute astfel sunt folosite ca îufărituri pentru confecţii, pinză de decor, suport pentru polivinii etc. Instalația pentru realizarea acestor materiale este concepută de un colectiv din Întreprindere. Aceasta este cea de-a 2480-a inovaţie aplicată in acest an in fabricile industriei uşoare. Toate acestea au contribuit la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi la reducerea consumurilor specifice de materie primă. Introducerea in producţie a acestui însemnat număr de inovaţii a dus la obţinerea de economii în valoare de 21.556.840 lei numai in prima jumătate a anului. Această sumă depăşeşte cu mai mult de 7.000.000 lei pe aceea obţinută în urma aplicării de inovaţii în perioada corespunzătoare a anului trecut. Autorii inovaţiilor aplicate au fost recompensaţi pînă acum cu premii în valoare de peste 1.800.000 lej. (Agerpres) Au îndeplinit planul de foraj In întrecerea socialistă pentru forarea rapidă şi economică a sondelor petroliştii din sectorul de foraj au obţinut un important succes : îndeplinirea cu trei zile înainte de termen a planului pe luna iulie. O contribuţie însemnată la aceasta a adus-o extinderea în toate regiunile petroliere ale ţării a forajului cu turbina. Astfel, din volumul total de foraj realizat în luna iulie peste 47 la sută a fost săpat cu turbina. De la începutul anului şi pînă acum sondorii au forat peste planul la zi aproape 40.000 metri. Proletari din toate ţările, unîţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3798 4 PAGINI — 20 BANI Marti 1 august 1961 Un strălucit document al marxism-leninismului creator Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iulie „Pravda“, organ al C.C. cd P.C.U.S., a publicat proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Proiectul de Program a fost aprobat în unanimitate de Plenara din iunie a C.C. al P.C.U.S. In conformitate cu hotărîrea Plenarei, proiectul de Program este prezentat tuturor comuniștilor, tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. pentru o largă dezbatere. Rezultatele dezbaterii vor fi luate în considerare în cursul examinării definitive a proiectului de Program. Noul proiect de Program al partidului va fi prezentat spre examinare și aprobare celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care se va deschide la 17 octombrie 1961. Proiectul noului Program al P.C.U.S. este alcătuit dintr-o introducere şi două părţi. Prima parte este intitulată „TRECEREA DE LA CAPITALISM LA COMUNISM - CALEA DEZVOLTĂRII OMENIRII“, cea de-a doua — „SARCINILE PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE IN CONSTRUIREA SOCIETĂŢII COMUNISTE“. Prima parte a proiectului de Program cuprinde 8 capitole : inevitabilitatea istorică a trecerii de la capitalism la socialism ; importanţa istorico-mondială a Revoluţiei din Octombrie şi a victoriei socialismului în U.R.S.S.; sistemul mondial socialist; criza capitalismului mondial; mişcarea revoluţionară internaţională a clasei muncitoare; mişcarea de eliberare naţională; lupta împotriva ideologiei burgheze şi reformiste ; coexistenţa paşnică şi lupta pentru pacea generală. Partea a doua a proiectului de Program al P.C.U.S. cuprinde 7 capitole şi o introducere „Comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri“. Primul capitol este intitulat „Sarcinile partidului în domeniul construcţiei economice, al creării şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a comunismului". Acest capitol cuprinde trei subcapitole : dezvoltarea industriei, rolul ei în crearea forţelor de producţie ale comunismului; dezvoltarea agriculturii şi a relaţiilor sociale la sate ; conducerea economiei naţionale şi planificarea. Al doilea capitol este intitulat „Sarcinile partidului in domeniul ridicării bunăstării materiale a poporului“. Cel de-al treilea capitol al părţii a doua a proiectului de Program este intitulat „Sarcinile partidului in domeniul construcţiei de stat şi al dezvoltării continue a democraţiei socialiste". Acest capitol cuprinde trei subcapitole : Sovietele şi dezvoltarea principiilor democratice ale conducerii de stat; creşterea continuă a rolului organizaţiilor obşteşti. Statul şi comunismul; întărirea forţelor armate şi a capacităţii de apărare a Uniunii Sovietice. Capitolul patru este intitulat „Sarcinile partidului In domeniul relaţiilor între naţiuni". „Sarcinile partidului in domeniul ideologiei, educaţiei, invăţămîntului, ştiinţei şi culturii“ sunt expuse în cel de-al cincilea capitol care cuprinde patru subcapitole ce stabilesc : sărcinile în domeniul educării conştiinţei comuniste ; în domeniul invăţămîntului public; în domeniul ştiinţei ; în domeniul construcţiei culturale, aliteraturii şi artei. Capitolul şase este intitulat „Construirea comunismului în U.R.S.S. şi colaborarea dintre ţările socialiste“. Capitolul şapte este intitulat „Partidul in perioada construcţiei desfăşurate a comunismului“. TV (Ziarul „Scînteia“, în numerele de luni şi marţi, a publicat textul integral al proiectului de Program al P.C.U.S.). Noi unităţi de prelucrare a lemnului De la începutul anului şi pînă acum, în economia forestieră au intrat în funcţiune 6 noi unităţi de prelucrare a lemnului la Combinatele de la Tg. Jiu, Pipera, Blaj, Gherla şi la Fabrica „Tehnolemn“ din Timişoara. Noile unităţi aduc o contribuţie însemnată la valorificarea mai bună a lemnului exploatat din pădurile ţării. Ele sânt prevăzute pentru o capacitate anuală de producţie de 670.000 scaune, 54.000 mp placaje şi 12.000 garnituri de mobilă. Tot în cursul acestui an au început lucrările de construcţie a două noi combinate de industrializare complexă a lemnului. în prezent se execută ultimele lucrări de montaj al utilajelor tehnologice ale fabricii de plăci fibrolemnoase — prima unitate de acest gen din ţară — ce se ridică la Combinatul de industrializare a lemnului de la Blaj şi ale fabricii de plăci aglomerate de la combinatul din Rm. Vîlcea. Avansează, de asemenea, lucrările de construcţii şi montaj ale fabricilor de pe alte şantiere ale industriei lemnului. Ca rezultat al întrecerii desfăşurate de constructori, planul de investiţii al Ministerului Economiei Forestiere pe primul semestru al anului a fost depăşit cu 17 la sută. Valoarea investiţiilor realizate în această perioadă întrece cu 25 la sută pe cea din primele 6 luni ale anului trecut. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului Friedrich Traugott Wahlen Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Cu ocazia sărbătorii naţionale a Confederaţiei Elveţiene, vă rog, domnule preşedinte, să primiţi cele mai sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru dv. personal şi pentru poporul elveţian. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine