Scînteia Tineretului, august 1961 (Anul 17, nr. 3798-3823)

1961-08-01 / nr. 3798

Moscova a întâmpinat cu dragoste frăţească pe solii poporului român Luni, la ora primului, cină ne îndreptam spre gara Kievskaia, împreună cu noi mergeau în aceeaşi direc­ţie mii de moscoviţi. Mergeau să întîmpine dele­gaţia de partid şi guverna­mentală a R. P. Român, adu­­cînd cu ei steguleţe roşii şi tricolore, buchete de flori. Faţada gării este împodobi­tă cu drapele române­şti şi so­vietice, cu portretele tovarăşi­lor Gheorghe Gheorghiu- Dej, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev. Pe zecile de lozinci purpurii ce împodobesc gara şi împre­jurimile ei citim: „Bine aţi venit!“ , „Salut frăţesc oamenilor muncii din Repu­blica Populară Romînă ca­re construiesc socialismul!", „Trăiască prietenia sovieto­­romînă !“, „Trăiască Partidul Muncitoresc Român —­organi- Prin telefon de la trimisul nostru­ special­ zatorul şi inspiratorul victorii­lor oamenilor muncii din R.P. Romînă în lupta pentru pace şi socialism„Trăiască şi în­florească măreaţa comunitate a popoarelor ţărilor lagărului socialist !“, „Trăiască unitatea şi coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste şi mun­citoreşti !“ Pe un perete, o placă de granit cu o efigie de bronz ne spune că aci a vorbit în anul 1919 V. I. Lenin în faţa muncitorilor care plecau în raioanele sudice ale ţării pen­tru organizarea gospodăriilor agricole sovietice. Suntem­ deci într-un loc istoric. În­cercăm să ne imaginăm mul­ţimea muncitorilor care au umplut şi atunci piaţa gării ca şi acum. Parcă îl vedem pe genialul conducător al pro­letariatului, vorbindu-le în­flăcărat, despre victoria revo­luţiei socialiste, despre viito­rul luminos al patriei lor. Ceea ce Vladimir Ilici vedea atunci doar cu ochii minţii, este astăzi realitate. O reali­tate impresionantă, realitatea grandioasă a construcţiei des­făşurate a comunismului. Piaţa din faţa gării Kiev e o mare de capete, de stegu­leţe şi de flori. Au ve­nit aici zeci de mii de mos­coviţi - reprezentanţi ai oa­menilor muncii din întreprin­deri, ai colectivelor diferitelor instituţii, ai organizaţiilor obşteşti pentru a saluta pe oaspeţi. In întîmpinarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române au sosit tovară­şii L. I. Brejnev, N. S. Iiruş­­ciov, F. R. Kozlov, A. I. Miko­­ian, N. A. Muhitdinov, D. S. Poleanski, M. G. Pervuhin, G. I. Voronov, I. S. Rodiţa, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novi­kov, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de miniştri al U.R.S.S., V. G. Bakaiev, B. P. Beşcev, A. A. Gromîko, M. A. Olşans­­ki, N. S. Patolicev, miniştri, S. A. Skacikov, A. N. Şelepin , preşedinţi ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovietice A. A. Gre­­ciko, E. I. Afanasenko, mi­nistrul Invăţămîntului al P­.S.F.S.R­., I. V. Andropov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demirev, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Mos­­cova al P.C.U.S., N. I. Bobrov­nikov, preşedintele Comitetu­lui Executiv al Sovietului Oră­şenesc Moscova, F. F. Moloci- SILVIU PODINA Moscova, 31 iulie 1961 (Continuare în pag. a 3-a) La sosire, in gara Kiev din Moscova Cuvîntarea tovarăşului Nikita Sergheevici Hruscsov Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, al Prezidiului Sovietului Suprem şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Populare Romíne, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Romíne, pe toţi stimaţii membri ai dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Populare Romíne. Oamenii sovietici întimpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Român, păşeşte cu încredere pe calea socialismului. în po­porul sovietic, oamenii muncii din Româ­nia socialistă au un prieten de nădejde şi un frate. Acest lucru a fost dovedit nu o dată în fapt, a fost confirmat de viaţă, de întreaga istorie a relaţiilor frăţeşti dintre Uniunea So­vietică şi Republica Populară Romînă. De acest lucru vă veţi putea convinge încă o dată şi acum, cu prilejul călătoriei dv. în Ţara So­vietică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea Sovietică. Noi vedem în această vizită o nouă manifestare a năzuinţei reciproce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări şi mai mult şi a dezvolta unitatea şi colaborarea între Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, între toate ţările lagărului socialist. Prietenia dintre popoarele ţărilor socialiste reprezintă o forţă atît de invincibilă, o avuţie atît de mare cum n-a mai avut nimeni şi niciodată în lume. Noi, comu­niştii, suntem­ mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea şi a întări această uniune a po­poarelor libere în numele unei vieţi mai bune a oamenilor muncii, spre binele păcii in în­treaga lume. Republica Populară Romînă, îm­preună cu celelalte ţări socialiste, aduce o mare contribuţie la cauza comună a întăririi unităţii şi coeziunii puternicului lagăr socialist, apără cu hotărî­re pacea în întreaga lume. Permiteţi-mi să-mi exprim convingerea că vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale române în ţara noastră va contribui la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre popoarele sovietic şi român, va sluji intereselor păcii şi socialis­mului. Vom face totul pentru ca in timpul vizitei în ţara noastră să vă simţiţi tot atît de bine ca la dv. în patrie. împreună cu întregul popor sovietic vă spunem : Bun venit, scumpi prieteni! Cuvîntarea tovarăşului Ch­eorgh­e Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Hruşciov, Dragă tovarăşe Brejnev, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosind in glorioasa capitală a Uniunii Sovie­tice ingăduiţi-ne, înainte de toate, să exprimăm mulţumirile noastre cordiale Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice şi guvernului sovietic pentru invitarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Populare Române, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceţi, şi, totodată să vă transmitem salutul frăţesc adresat din toată inima de poporul român marelui popor sovietic. Ca şi alte ori cînd am avut prilejul de a ne afla în Uniunea Sovietică, venim şi acum în mijlocul oamenilor sovietici ca la prietenii cei mai buni şi cei mai apropiaţi ai poporului român. Poporul nostru urmăreşte cu admiraţie succesele epocale pe care le obţine poporul sovietic sub conducerea înţeleaptă a Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetu­lui său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăş şi prieten Nikita Sergheevici Hruşciov, a cărui activitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului şi păcii — i-a câştigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima şi dra­gostea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico­­materiale a comunismului, în dezvoltarea giganticei forţe economice a statului sovietic şi în făurirea unei vieţi de înaltă bunăstare materială şi spirituală pentru poporul sovietic, excepţionalele realizări teh­nico-ştiinţifice ale U.R.S.S., constituie un puternic factor mobili­zator în lupta oamenilor muncii de pretutin­deni, exercită o înrîurire profundă asupra întregii dezvoltări contemporane, în faţa poporului sovietic se deschide per­spectiva strălucită a construirii societăţii co­muniste în următoarele două decenii, în proiectul noului program al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, publicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism­­leninismului creator, de însemnătate principială şi practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale construirii societăţii comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fundamentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, pro­gramul P.C.U.S. va fi de un nepreţuit sprijin pentru toate partidele frăţeşti, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Republica Populară Romînă a obţinut rezultate de seamă în construcţia socialistă. Se dezvoltă continuu industria, agricultura socialistă, cultura, creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român munceşte cu însufleţire şi hăr­nicie pentru înfăptuirea planului de 6 arii, care (Continuare in pag. a 3-a) Vizitele făcute de delegaţia de partid şi guvernamentală a P. Romíne tovarăşilor l­l. S. Hruşciov II MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite : La 31 iu­lie, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Populare Romíne a făcut o vi­zită la Kremlin tovarăşului N. S. Hruşciov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. La vizită au participat to­varăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­mín, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, conducătorul dele­gației de partid şi guverna­mentale a R. P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. P­­Romíné, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şe­ful Direcţiei de Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R., Ale­xandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri al R. P. Române, Corne­­liu Mănescu, ministrul Aface­rilor Externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republicii Popu­lare Române la Moscova. Din partea sovietică au par­ticipat : tovarășii A. A. Gro­mîko, ministrul Afacerilor Ex­terne al U.R.S.S., I. V. Andro­pov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S., I. K. Jegalin, amba­sadorul Uniunii Sovietice în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Minis­terul Afacerilor Externe al U.R.S.S. între tovarăşul N. S. Hruşciov şi membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Romí­ne a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, frăţească. ★ MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: La 31 iulie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mín, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Popu­lare Romíne, conducătorul de­legaţiei de partid şi guverna­mentale a R. P. Romín, care se află la Moscova, şi mem­brii delegaţiei, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, vicepreşedin­te al Consiliului de Stat al R. P. Române, Nicolae Ceau­şescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M..R., se­cretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Romíné, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al­ R. P. Romíné, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul Republi­cii Populare Romíne în Uni­unea Sovietică, au făcut o vi­zită la Kremlin tovarăşului L. I. Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Intre tovarăşul L. I. Brejnev, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne a avut loc o convorbire care a decurs în­tr-o atmosferă cordială, prie­tenească. La convorbire au asistat N. P. Firiubin, locţiitor al mi­nistrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, am­basadorul U.R.S.S. în Repu­blica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. Locuitorii Moscovei ii sa­lută cu căldură pe solii poporului nostru. Telefoto : AGERPRES Cea de-a 10.000-a tonă de fontă peste plan Furnaliştii care deservesc cele două furnale noi de la Combinatul siderurgic Hune­doara au elaborat luni cea de-a 10.000-a tonă fontă peste sarcinile de plan. Paralel cu sporirea producţiei ei au re­dus preţul de cost al fontei, realizînd de la începutul anu­lui economii de peste 4.600.000 lei. In vederea îmbunătăţirii calităţii fontei jurnaliştii au scăzut procentul declasatelor cu aproximativ 30 la sută faţă de cel admis, îmbunătăţind reţeta de dozare a încărcătu­rii şi asigurînd un proces teh­nologic cit mai corespunzător, topitorii de la furnalul nr. 6 au elaborat în luna iulie zil­nic peste plan în medie dite 33.000 kg fontă, realizînd cea mai mare depășire de plan cu­noscută în acest an la furnalul nr. 6. Rezultate ale extinderii experienţei înaintate Laminoriştii de la Combi­natul metalurgic Reşiţa şi U­­zinele „Oţelul Roşu" au în­scris un nou succes în pro­ducţie. Pînă în ziua de 31 iu­lie, la Reşiţa au fost date peste prevederile planului 14.472 tone laminate finite, iar la ,,Oţelul Roşu" mai mult de 4.700 tone­ platine. In perioada care a trecut din a­­cest an, laminoriştii din Ba­nat au aplicat cu bune rezul­tate experienţa dobîndită în întrecerea cu cei din Hune­doara in domeniul folosirii raţionale a agregatelor şi îm­bunătăţirea calităţii produse­lor. Echipele care lucrează la liniile mijlocie, reversibilă şi de tablă de la Combinatul metalurgic au reuşit să spo­rească indicii de utilizare a agregatelor cu 5—7 la sută faţă de plan, iar cei de la „Oţelul Roşu“ cu aproape 4 la sută. Totodată ei au ridicat pro­ducţia de laminate de calita­te superioară. La Reşiţa, pro­ducţia de şină de calitatea I a sporit cu aproape 19 la sută faţă de plan, economisind în acelaşi timp 2.000 tone oţel. Foto : AGERPRES Alexandrina Cioarec de la Fabrica de jucării „Bucu­ria copiilor1’ din Capitală, lucrează la montarea jucă­riilor mecanice. în Industria uşoară. Peste 2­500.000 lei economii prin inovaţii La Întreprinderea pentru industria bum­bacului din Bucureşti se aplică un nou pro­cedeu — obţinerea textilelor direct din fibra de bumbac fără ca aceasta să fie fi­lată şi fesulă. Produ­sele obţinute astfel sunt folosite ca îufări­­turi pentru confecţii, pinză de decor, su­port pentru polivinii etc. Instalația pentru realizarea acestor ma­teriale este concepu­tă de un colectiv din Întreprindere. Aceasta este cea de-a 2480-a inovaţie aplicată in acest an in fabricile industriei uşoare. Toa­te acestea au contri­buit la creşterea pro­ductivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi la redu­cerea consumurilor specifice de materie primă. Introducerea in pro­ducţie a acestui în­semnat număr de ino­vaţii a dus la obţi­nerea de economii în valoare de 21.556.840 lei numai in prima jumătate a anului. Această sumă de­păşeşte cu mai mult de 7.000.000 lei pe aceea obţinută în ur­ma aplicării de ino­vaţii în perioada co­respunzătoare a anu­lui trecut. Autorii ino­vaţiilor aplicate au fost recompensaţi pînă acum cu premii în valoare de peste 1.800.000 lej. (Agerpres) Au îndeplinit planul de foraj In întrecerea socialistă pen­tru forarea rapidă şi economi­că a sondelor petroliştii din sectorul de foraj au obţinut un important succes : îndepli­nirea cu trei zile înainte de termen a planului pe luna iulie. O contribuţie însemnată la aceasta a adus-o extinderea în toate regiunile petroliere ale ţării a forajului cu turbina. Astfel, din volumul total de foraj realizat în luna iulie peste 47 la sută a fost săpat cu turbina. De la începutul anului şi pînă acum sondorii au forat peste planul la zi aproape 40.000 metri. Proletari din toate ţările, unîţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3798 4 PAGINI — 20 BANI Marti 1 august 1961 Un strălucit document al marxism-leninismului creator Proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iulie „Pravda“, organ al C.C. cd P.C.U.S., a publicat proiectul de Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Proiectul de Program a fost aprobat în unanimitate de Plenara din iunie a C.C. al P.C.U.S. In conformitate cu hotărîrea Plenarei, proiectul de Program este prezentat tuturor comuniștilor, tuturor oamenilor muncii din U.R.S.S. pentru o largă dezbatere. Rezultatele dezbaterii vor fi luate în considerare în cursul examinării definitive a pro­iectului de Program. Noul proiect de Program al partidului va fi prezentat spre examinare și aprobare celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care se va des­chide la 17 octombrie 1961. Proiectul noului Program al P.C.U.S. este alcătuit dintr-o introducere şi două părţi. Prima parte este intitulată „TRECEREA DE LA CAPITALISM LA COMUNISM - CALEA DEZVOLTĂRII OMENIRII“, cea de-a doua — „SARCINILE PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE IN CON­STRUIREA SOCIETĂŢII COMUNISTE“. Prima parte a proiectului de Program cuprinde 8 capitole : inevitabilitatea istorică a trecerii de la capitalism la socia­lism ; importanţa istorico-mondială a Revoluţiei din Octom­brie şi a victoriei socialismului în U.R.S.S.; sistemul mon­dial socialist; criza capitalismului mondial; mişcarea revo­luţionară internaţională a clasei muncitoare; mişcarea de eliberare naţională; lupta împotriva ideologiei burgheze şi reformiste ; coexistenţa paşnică şi lupta pentru pacea generală. Partea a doua a proiectului de Program al P.C.U.S. cu­prinde 7 capitole şi o introducere „Comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri“. Primul capitol este intitulat „Sarcinile partidului în dome­niul construcţiei economice, al creării şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a comunismului". Acest capitol cuprinde trei subcapitole : dezvoltarea industriei, rolul ei în crearea forţelor de producţie ale comunismului; dezvoltarea agricul­turii şi a relaţiilor sociale la sate ; conducerea economiei naţionale şi planificarea. Al doilea capitol este intitulat „Sarcinile partidului in domeniul ridicării bunăstării materiale a poporului“. Cel de-al treilea capitol al părţii a doua a proiectului de Program este intitulat „Sarcinile partidului in domeniul construcţiei de stat şi al dezvoltării continue a democraţiei socialiste". A­cest capitol cuprinde trei subcapitole : Sovie­tele şi dezvoltarea principiilor democratice ale conducerii de stat; creşterea continuă a rolului organizaţiilor obşteşti. Statul şi comunismul; întărirea forţelor armate şi a capa­cităţii de apărare a Uniunii Sovietice. Capitolul patru este intitulat „Sarcinile partidului In do­meniul relaţiilor între naţiuni". „Sarcinile partidului in domeniul ideologiei, educaţiei, invăţămîntului, ştiinţei şi culturii“ sunt expuse în cel de-al cincilea capitol care cuprinde patru subca­pitole ce stabilesc : sărcinile în domeniul educării conştiin­ţei comuniste ; în domeniul invăţămîntului public; în do­meniul ştiinţei ; în domeniul construcţiei culturale, al­ite­raturii şi artei. Capitolul şase este intitulat „Construirea comunismului în U.R.S.S. şi colaborarea dintre ţările socialiste“. Capitolul şapte este intitulat „Partidul in perioada con­strucţiei desfăşurate a comunismului“. TV (Ziarul „Scînteia“, în numerele de luni şi marţi, a publicat textul integral al proiectului de Program al P.C.U.S.). Noi unităţi de prelucrare a lemnului De la începutul anului şi pînă acum, în economia fores­tieră au intrat în funcţiune 6 noi unităţi de prelucrare a lemnului la Combinatele de la Tg. Jiu, Pipera, Blaj, Gher­la şi la Fabrica „Tehnolemn“ din Timişoara. Noile unităţi aduc o con­tribuţie însemnată la valorifi­carea mai bună a lemnului exploatat din pădurile ţării. Ele sânt prevăzute pentru o capacitate anuală de producţie de 670.000 scaune, 54.000 mp placaje şi 12.000 garnituri de mobilă. Tot în cursul acestui an au început lucrările de construc­ţie a două noi combinate de industrializare complexă a lemnului. în prezent se execută ulti­mele lucrări de montaj al uti­lajelor tehnologice ale fabricii de plăci fibrolemnoase — pri­ma unitate de acest gen din ţară — ce se ridică la Combi­natul de industrializare a lemnului de la Blaj şi ale fa­bricii de plăci aglomerate de la combinatul din Rm. Vîlcea. Avansează, de asemenea, lu­crările de construcţii şi mon­taj ale fabricilor de pe alte şantiere ale industriei lemnu­lui. Ca rezultat al întrecerii des­făşurate de constructori, pla­nul de investiţii al Ministeru­lui Economiei Forestiere pe primul semestru al anului a fost depăşit cu 17 la sută. Va­loarea investiţiilor realizate în această perioadă întrece cu 25 la sută pe cea din primele 6 luni ale anului trecut. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului Friedrich Traugott Wahlen Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Cu ocazia sărbătorii naţio­nale a Confederaţiei Elveţie­ne, vă rog, domnule preşedin­te, să primiţi cele mai sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru dv. personal şi pentru poporul elveţian. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine

Next