Scînteia Tineretului, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 3902-3928)

1961-12-01 / nr. 3902

Aspect de la şantierul Fabricii de uleiuri vegetale „Unirea”-Iaşi. Această fabrică va avea capacitate de prelucrare de circa 120.000 tone seminţe floarea-soarelui anual. Foto : AGERPRES TINERII UZINEI ÎNVAŢĂ reocuparea de a-şi însuşi noi cunoş­­tinţe, de a se per­con­fecţiona şi specia- I liza continuu în -----meseria aleasă, a determinat mai mult de 80 la sută din tinerii Uzinei „Elec­troaparataj“, ală- ________ turi de muncitorii mai în vîrstă să se ocupe serios de studiu. Anul aces­ta au fost înscrişi ------------­la cursurile de ridicare a ca­lificării 1.050 de muncitori faţă de 450 cît au fost anul trecut. In organizarea cursuri­lor de ridicare a calificării s-a ţinut seamă de experienţa do­­bîndită în anii trecuţi în a­­ceastă direcţie. Astfel pentru ca ele să fie cît mai eficace au fost organizate trei grupe, potrivit pregătirii profesio­nale a fiecărui tînăr. In­­tr-o grupă au fost încadraţi tinerii care acum se formea­ză în meseria respectivă, în­­tr-o alta cei care au o pregă­tire profesională medie, iar în a treia grupă au fost încadraţi tehnicieni, maiştri, controlori tehnici de calitate etc. Important pentru buna des­făşurare a cursurilor este ca lectorii să fie oamenii cei mai bine pregătiţi, ingineri şi tehnicieni care cunosc procesul de producţie, posibilităţile pe care le au tinerii. Numai în acest fel lecţiile predate vor folosi la îmbogăţirea cunoştin­ţelor profesionale ale tineri­lor. Pregătirea lectorilor care predau la aceste cursuri este în măsură să asigure un con­ţinut bogat cursurilor. Fiind tot timpul în mijlo­cul tinerilor muncitori, ingi­nerii Şerbănescu Victor, To­­moioagă Radu, Vencu Vasile şi Stănescu Manuela fac legă­tura la cursurile de ridicare a calificării profesionale între noţiunile teoretice predate şi diferite situaţii practice ivite la locul de muncă, arătîndu-le tinerilor cum se pot înlătura unele deficienţe. Tematicile cursurilor de ridicarea califi­cării sunt în acest an strîns legate de specificul de mun­că al fiecărei secţii în parte, de problemele ridicate de procesul de producţie. Insu­şindu-şi temeinic noi cunoş­tinţe, mulţi tineri din uzi­na noastră obţin rezultate mai bune în : îndeplinirea sarcini­lor de plan, în îmbunătăţirea calităţii produselor şi reduce­rea preţului lor de cost. 170 de tineri urmează cursurile serale ale învăţă­­mîntului mediu şi superior. Insuşindu-şi noi cunoştinţe de cultură generală mulţi tineri şi-au dat seama că datorită cunoştinţelor de fizică şi geo­metrie pe care le-au căpătat pot să lucreze mai ştiinţific, să îmbunătăţească continuu calitatea produselor. Ei totuşi nu au întrerupt nici învăţă­­mîntul profesional. Pentru ca aceştia să ţină pasul­ cu nou­tăţile tehnice despre care se discută la cursurile de ridi­carea calificării, s-au afişat în fiecare secţie tematicile şi bi­bliografia lecţiilor ; la sfîr­­şitul anului, elevii şi stu­denţii muncitori dau examen în rînd cu ceilalţi absolvenţi ai cursurilor de ridicarea ca­lificării. Indemnîndu-i necontenit pe tineri să citească ultimele pu­blicaţii de specialitate şi să-şi însuşească cît mai multe no­ţiuni tehnice, comitetul U.T.M. a dezvoltat la tineri dorinţa de cercetare, de studiu. Ast­fel, în ultimii ani, biblioteca tehnică a uzinei şi-a sporit numărul cititorilor cu circa 400 tineri. Există o preocupare deosebită pentru popularizarea cărţii tehnice în rîndul ti­neretului. Noile lucrări apă­rute în­ Editura tehnică sunt popularizate la panoul, cărţii tehnice. Totodată se organi­zează la colţul roşu recenzii, expoziţii şi prezentări de cărţi tehnice. De curînd, ti­nerii de la matriţerie au luat parte la prezentarea căr­_________ ţii: „Metode de ştanţare“. , Pentru tinerii­ din servi­ciul­­tehnic, se­­pre­­găteşte recenzia -------------, cărţii: „Contactoa­rele electromagnetice“. Tot pentru popularizarea ultimelor noutăţi ştiinţifice, realizate , în domeniul electrotehnic, cercul A.S.I.T. în colaborare cu ca-ŞTEFAN MARINESCU montator • ADRIAN TOIA economist VALENTIN ROGER dispecer. ION POP, ajustor GH. BLENDEA matriţei (Continuare în pag. a 4-a) De la postul nostru de corespondenţi voluntari la „Electroaparataj" Studenţii anului I, grupa 701, de la Facultatea de geologie în timpul lucrărilor practice la topografie. Foto : O. PLECAN Au sporit indicele de utilizare a masei lemnoase BAIA MARE (de la corespondentul nostru). — Extinde­rea pe scară largă a lucrărilor de me­canizare în parche­tele întreprinderilor din regiunea fores­tieră Maramureş au contribuit într-o bu­nă măsură la creş­terea indicelui de utilizare a masei lemnoase. In acest an, indicele de uti­lizare a crescut­­ la fag faţă de anul trecut de la 41 la sută la 48,2 la sută, iar la răşinoase de la 94,4 la sută la 97,7 la sută. Ca urmare a me­canizării­­ lucrărilor, de la începutul a­­nului şi­ pînă acum s-au obţinut peste plan 23.000 metri cubi lemn de con­strucție. Lansarea unui nou tanc petrolier Constructorii de nave din Tr. Severin au lansat la apă cu peste o lună înainte de termen, un nou tanc petro­lier de 1.390 tone,­ al 9-lea realizat pînă în prezent pe acest şantier. Experienţa do­­bîndită de constructorii de nave de aici­­ a făcut ca du­rata de staţionare pe cala de montaj la noul tanc să se reducă la jumătate faţă de­ a primului tanc petrolier fabri­cat de ei. T­inerii artişti amatori de la Fabrica de postav din Buhuşi,­ regiunea Bacău, sunt cunoscuţi pentru bogata activitate pe­­ care­ o desfăşoa­ră în fabrică precum şi pentru numeroasele spectacole pe care le prezintă în satele raio­nului nostru. Periodic în zilele de duminică, brigada artistică de agitaţie, echipa de dansuri şi cotul fabricii pornesc spre sate. Recent, membrii acestor formaţii au venit la Rediu şi Cîndeşti, două comune aşezate la marginea raionului. Colec­tiviştii i-au primit cu bucurie. Tinerii artişti amatori au pre­zentat spectacole deosebit de instructive. Programul brigăzii artistice de agitaţie intitulat­­"Drum spre bunăstare", a­­re­Constructorii acordă o aten­ţie deosebită extinderii meto­delor înaintate de muncă. Toate navele fabricate anul acesta pe şantierul de la Tr. Severin, de exemplu, au fost asamblate prin sudură, înlocuindu-se în întregime asamblarea prin nituire. în urma reproiectării, cargoul de 1100 tone are o greutate cu 50 de tone mai mică, deşi capacitatea lui va fi cu 500 tone mai mare. cit interesul şi aprecierea spec­tatorilor. Tinerii artişti ama­tori Titi Ciobotaru, Corneliu Tipa, Maria Mălinici, Rida Bordeianu au fost în mod deo­sebit aplaudaţi. In discuţiile care s-au purtat după specta­cole, tinerii artişti, amatori din Buhuşi au împărtăşit tinerilor colectivişti din­­ cele două co­mune, din experienţa lor în privinţa felului, cum au proce­dat la alcătuirea formaţiilor pe care le au, a felului cum compun şi pregătesc progra­mele artistice etc. A fost o zi plăcută şi plină de învăţă­minte atît pentru gazde cît­ şi pentru oaspeţi. TACHE VASILACHE colectivist Artiştii amatori străbat satele ilele acestea, ne-a sosit la redacţie o scrisoare care ne-a impresionat de la prima citire prin sinceritatea ei. Părea parcă a­­dresată unui prieten in­tim, apropiat, căruia i se fă­cea o destăinuire, cerîndu-i-se un răspuns sincer, direct. „Îmi vine greu să spun toate astea — începea tînăra A. N., autoa­rea scrisorii — dar ştiu că mă adresez unor prieteni şi că voi fi bine înţeleasă“. Povestea e simplă. Doi ti­neri dintr-un orăşel din regiu­nea Suceava s-au căsătorit cu cîţiva ani în urmă. Desigur, s-au căsătorit din dragoste, şi nimic ,din aceea, ce s-a petrecut în căsnicia lor de atunci şi pînă astăzi n-a venit,să infir­me , şi să micşoreze sentimen­tul profund de iubire ce stă totdeauna la temelia,adevăra­tei căsnicii. Acestui sentiment îi stă mai bine decît orice, discreţia, devotamentul re­ciproc şi înţelegerea deplină. Mai­­ mult decît declaraţiile zgomotoase şi deseori deşarte, acestui sentiment îi este pro­priu totala lipsă de ostentaţie. Deseori, într-o repetată şi to­cită declaraţie de iubire exis­tă mai puţin adevăr decît în ataşamentul discret. In devota­mentul arătat în momentele de răscruce ale iubirii, fără laude şi vorbe mari. Aşa părea să fie şi în căs­nicia celor doi tineri despre care am pomenit mai sus. A­­cest lucru ni l-a mărturisit soţia în scrisoarea despre care aminteam la început. „Ne îm­păcăm foarte bine. De obicei ne ajutăm unul pe celălalt şi pînă acum nu am avut nici un motiv de ceartă. Nici acum nu ne-am certat. Dar în sufle­tul meu s-a strecurat mîhni­­rea“. Care e pricina acestei mîh­­niri ? Soţul tinerei A. N., care ne-a scris, a luat h­otărîrea să urmeze din acest an cursurile unei şcoli tehnice de speciali­tate care va dura 3 ani. Soţia lui, absolventă a unei şcoli medii, s-a gîndit că în aceas­tă perioadă să urmeze şi ea cursurile unui institut supe­rior. „Sunt tînără, am 23 de ani, posibilităţi pentru a în­văţa are astăzi fiecare tînăr din patria noastră. Doresc foarte mult să învăţ mai de­parte, să-mi lărgesc cunoştin­ţele. Soţul meu însă nu e de acord, desigur fără vreun motiv serios. Pe mine însă mă doare refuzul lui. Oa­re dacă el poate să în­veţe, eu nu am acest drept .“ Scriind redacţiei despre mîh­nirea care umbreşte pentru prima oară căsnicia lor, tînăra A. N. îşi mărturiseşte în acest fel gîndurile ce-o frămîntă : „Oare e drept ca un soţ să nu permită tovarăşei sale de viaţă să înveţe, să se cultive, în timp ce el o face ? 11 stimez mult pe soţul meu şi tocmai de aceea vreau să mă ajutaţi în această problemă, pentru ca să nu existe între noi a­­ceastă mîhnire. Oare greşesc eu ? Am o pretenţie prea mare ?“ Acestor întrebări le-a răs­puns — fără să ştie nimic des­pre toate aceste întîmplări — un tînăr din Dobrogea, tot printr-o scrisoare adresată re­dacţiei şi pe care am primit-o — coincidenţă ! — tot în aceea­şi zi cu a tinerei din regiunea Suceava. Tînărul Iacob Tudor a cunos­cut în comuna Vadu Oii pe tînăra colectivistă Lazăr Ma­ria. După terminarea stagiului militar tînărul a venit — şi poate nu întîmplător — la Vadu Oii, ca învăţător. Prietenia lor s-a transfor­mat, încetul cu încetul, în­tr-o dragoste sinceră. Se în­­tîlneau în fiecare zi la cămi­nul cultural, la repetiţiile echipei artistice (fata era una din cele mai bune dansatoare), îşi făceau împreună cele mai frumoase visuri, se gîndeau la viitoarea lor căsnicie. Dragos­tea lor a‘fost­ însă la un­ mo­ment dat umbrită de nişte gînduri ,pe care fata nu i le-a ascuns tînărului. Ce se­ întîm­­plase ? , îi băgase cineva în cap fetei dderea că el fiind în- • văţător, tînăr“, „cu carte“ n-o să se însoare cu ea, o simplă ţărancă.­ Fata i-a­ spus asta, şi tînărul învăţător, — după cum ne mărturiseşte el însuşi — a fost profund jignit şi nedume­rit. „De ce să, te­ gîndeşti la asta ? i-a spus el. Doar azi orice­ tînăr poate să înveţe ! Dacă vrei să înveţi eu am să te ajut cu bucurie“. Şi , fata s-a hotărît, intr-ade­văr, la îndemnul lui, să în­veţe. Tînărul o ajută la lec­ţii în ,fiecare zi cu răbdare şi atenţie. După­ terminarea ci­clului de 7 ani, fata e hotă­­rîtă să înveţe, mai­ departe la o şcoală medie tehnică. Între­bat ce l-a determinat să facă asta, Iacob spune: ■„Fiindcă o iubesc. Consider că­­pentru mine e o datorie, o adevăra­tă bucurie să o ajut să în­veţe“. în istoria aceasta stă de fapt răspunsul, şi la neliniştea exprimată atît de discret şi frumos de cititoarea noastră A. N. Cel Îndrăgostit e dator, are obligaţia morală ca toc­mai în numele dragostei şi al trăiniciei ei, să-şi convingă tovarăşul de viaţă că a învă­ţa­t mereu mai mult este o înaltă îndatorire a tînărului din patria noastră. Prin opre­liştile artificiale ridicate de unul din soţi, prin refuzul şi încăpăţînarea de a-i îngădui accesul la cultură celuilalt, el îşi nesocoteşte propria sa iu­bire, îşi ţine tovarăşul de viaţă într-o inadmisibilă stare de inferioritate, într-o căsni­cie frumoasă întemeiată pe idealuri comune de viaţă, însufleţită de un profund sen­timent de iubire, dominată de respectul reciproc, soţii se străduiesc să se înţeleagă, să se ajute, se încurajează şi se sprijină. Victoriile dobîndite cot la cot, într-o solidaritate şi prie­tenie adîncă, îmbogăţesc via­ţa comună, adaugă frumuseţi noi căsniciei. E un adevăr simplu, nedesminţit niciodată în viaţa de toate zilele, dar ca toate adevărurile simple şi în aparenţă fără însemnătate, adeseori ele cer a fi explicate cu răbdare şi înţelegere. PETRU IVEVTILA AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL • In regiunea Dobrogea a­­proape 20 de întreprinderi industriale, cooperative meş­teşugăreşti şi unităţi ale in­dustriei locale au realizat înainte de termen planul anual. In această regiune ritmul de creştere a produc­ţiei industriale a fost în pri­mele 10 luni ale anului cu 18,6 la sută mai mare decit in același interval din anul trecut. Prin gospodărirea cu grijă a materiilor prime, re­ducerea consumurilor speci­­fice de combustibil și ener­gie electrică s-au realizat economii suplimentare în va­loare de peste 46 milioane lei. • Terminînd de împădurit cele 1200 ha prevăzute pen­tru campania de toamnă, sil­vicultorii din regiunea Sucea­va au îndeplinit planul anual la cultura, întreţinerea şi re­­facerea pădurilor. Anul ace­sta, pe povirnişurile abrupte ale munţilor, ca şi pe terenu­rile erodate din raioanele de şes ale regiunii, au fost îm­pădurite peste 5.500 hectare. De asemenea, pe mii de hec­tare de pădure au fost exe­­tate lucrări de întreţinere a arboretului. O contribuţie de seamă la această acţiune a adus tineretul din satele re­giunii care, prin muncă pa­triotică, a realizat economii în valoare de peste 3 mi­lioane lei. (Agerpres) • BRĂILA (de la corespon­dentul­ nostru).­­ Anul acesta, antrenaţi in în­trecerea socialistă docherii brăileni au repurtat frumoa­­se succese in muncă. Prin fo­losirea din plin a maşinilor şi utilajelor din portul Brăila, ei au reuşit să îndeplinească planul anual la manipularea mărfurilor încă de pe ziua de 13 noiembrie. • Colectivul Fabricii de vopsele și lacuri „Transilva­nia“ din Oradea a dat în ziua de 27 noiembrie primele produse in contul anului 1962. De la începutul anului colectivul acestei fabrici a produs peste plan o cantitate de 475 tone de vopsele pe bază de ulei, 470 tone vop­sele praf, 38 tone pigmenţi anorganici şi 253 tone lacuri sintetice.­­ Prima întreprindere din regiunea Crişana care a ra­portat îndeplinirea planului anual de producţie a fost fa­brica de conserve Arovit din Valea lui Mihai. Pînă în pre­zent colectivul de muncă al acestei fabrici a produs în contul anului 1962 o cantitate de 293 tone legume sterili­zate, 535 tone pastă tomată și 145 tone conserve fructe. De la începutul anului mun­citorii, tehnicienii și ingine­rii fabricii Arovit din Valea lui Mihai au realizat econo­mii la preţul de cost în va­loare de 1.347.000 lei. I. CIUBOTARU Tinerii din fotografie Ander Nicolae, Căucean Ion, Halie Nicolae, Dughi Ion, membri ai unei brigăzi de montori de la Uzinele de vagoane din Arad sunt cunoscuţi pentru calitatea bună a lucrărilor lor. /V In întîmpinarea conferinţei pe ţară a ţăranilor colectivişti La sfatul gospodarilor sau adunaţi în sala Casei raio­nale de cultură din Calafat, peste cinci sute de co­lectivişti. Repre­zentau cele a­­proape 30.000 de familii din raionul Calafat, care, uimind îndemnul partidului spre o viaţă nouă, muncesc laolaltă în 44 de gospodării agricole colective. Se adunaseră să-şi împărtăşească experienţa, să discute despre ce vor face în iarna aceasta şi în anul vi­itor şi să-i aleagă pe cei ca­­re-i vor reprezenta la consfă­tuirea pe ţară a ţăranilor co­lectivişti convocată de Biroul Politic al C. C. al P.M.R. pen­tru a doua jumătate a lunii decembrie. Sobri, plini de optimism, a­­legînd cu simplitate cuvintele, cei ce vorbeau pe marginea referatului cu privire la dez­voltarea­­ economică-organiza­­torică a gospodăriilor agri­cole colective din raionul Ca­lafat îşi manifestau convinge­rea că pot face ca pămîntul să rodească mai din belşug. Colectiviştii din comuna Sea­ca de Cîmp au explicat amă­nunţit cum au muncit ei în acest an ca să obţină în me­die 6.200 de kg porumb ştiu­­leţi la hectar şi 2166 kg de griu. Colectiviştii din Piscul Vechi şi Maglavit au arătat — pe baza experienţei lor — că retribuirea după zilele muncă şi producţiile obţinute a stimulat brigăzile în obţine­rea unor recolte sporite la hectar. Concretizînd propunerile, a­nalizînd posibilităţile reale din raion, colectiviştii au sta­bilit, printre altele, ca în pri­măvară să însămînţeze cu po­rumb din soiuri de mare pro­ductivitate o suprafaţă de 21.000 ha de pe care să ob­ţină 5.000 kg porumb boabe la hectar în cultură neirigată. Pe această suprafaţă colec­tiviştii au hotărît să încorpo­reze câte 20 tone gunoi de grajd şi cite 400 kg de super­­fosfat la fiecare hectar. Experienţa, sprijinul ingine­rilor agronomi, cursurile agro­zootehnice i-au învăţat pe oa­meni să pună multă disciplină în planurile lor, să asigure cu minuţiozitate succesele. Toc­mai de aceea discutînd des­pre terenurile de pe care vor recolta cite 5.000 kg de po­rumb boabe la hectar, colecti­viştii au studiat chestiuni de amănunt. S-a mers pînă la boronarea tarlalelor care vor trebui să producă recolta scontată. Iar în proiectul de măsuri unul dintre capitole prevede : „Suprafeţele desti­nate culturii porumbului cu producţia de 5.000 kg la hec­tar vor fi date în primire pe bază de proces verbal briga­dierului de cîmp şi unuia din­tre membri consiliului de con­ducere”. Consfătuirea aceasta a sub­liniat, încă o dată că gospo­dăria agricolă colectivă e cea mai sigură cale prin care ţăranii muncitori îşi pot asi­gura o viaţă de belşug şi bună­stare. Numai de la 1 ia­nuarie şi pînă în prezent un număr de 598 de colectivişti din raionul Calafat şi-au con­struit case noi, 423 de familii şi-au cumpărat mobilă, 335 de familii şi-au cumpărat a­­parate de radio, 1062 de co­lectivişti şi-au cumpărat bi­ciclete, iar alţi 80 — motorete şi motociclete. Numai în co­muna Ciupercenii Vechi s-au construit în anul acesta 32 de case noi. Şi acest lucru a fost posibil pentru că pînă la 31 octombrie gospodăriile a­­gricole colective din raion au obţinut un venit total de pes­te 44.000.000 lei. In urma ob­ţinerii acestor venituri gospo­dăriile colective au distribuit colectiviştilor numai ca avan­suri suma de 15.532.000 lei, în afară de produse cereali­ere şi animaliere. Majoritatea colectiviştilor care au vorbit cu înflăcărare la această consfătuire au sub­liniat aportul deosebit pe care l-au dat tinerii colectivişti la ridicarea de noi construcţii în gospodăriile agricole colec­tive. Cu sprijinul tineretului s-au confecţionat 3.270.000 de cărămizi, 807.000 chirpici, s-au fasonat lemne ca să se poată construi 47 de grajduri pentru vite mari, 23 maternităţi pen­tru scroafe, 15 îngrăşătorii de porci, 21 de saivane pentru oi, 13 mari coteţe pentru pă­sări, 15 magazii pentru cere­ale, 32 de pătule, 18 ateliere şi 27 de remize. Aceste con­strucţii se adaugă la cele construite in anii din urmă şi care au schimbat complect în­făţişarea satelor din această parte a Olteniei. Tinerii din gospodăriile co­lective ale raionului Calafat dau un sprijin preţios la dez­voltarea sectorului zootehnic ; în fiecare an tot mai mulţi sunt tinerii care, la recoman­darea organizaţiilor U.T.M. merg să lucreze în acest sector. Planul de creştere a efectivului de animale în a­­cest an a fost realizat pe în­tregul raion în procent de 113 LUCIAN ZATTI (Continuare în pag. a 4-a) însemnări de la consfătuirea colectiviştilor din raionul Calafat Proletar! cîini toate țările, tînlți-va ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3902 6 PAGINI — 30 BANI Vineri 1 decembrie 1961 Se extind procedeele înaintate de turnare , sectoarele turnătorie, cripă şi tratamemt ter­mic din uzinele con­structoare de maşini se extind continuu procedeele înaintate de lucru care asigură o pro­ductivitate sporită şi o cali­tate superioară a pieselor. Cel mai mult s-a extins in acest an , cu peste 180 la sută faţă de anul trecut, turnarea în for­me întărite cu bioxid de car­bon. In cele aproape 20 de uzine metalurgice in care s-a generalizat acest procedeu, timpul de uscare a formelor a fost redus la o oră, faţă de 4-5 ore cit dura uscarea in cup­toare, realizindu-se totodată mari economii de combustibil. In peste 10 întreprinderi metalurgice s-a generalizat turnarea în modele uşor fuzi­­bile, prin care se realizează îndeosebi piese de dimensiuni mai mici. Folosirea acestei metode a dus la sporirea pro­ductivităţii muncii cu circa 50 la sută, la reducerea pierderi­lor de metal rezultate în timpul prelucrării, deoarece piesele turnate după acest procedeu au forme apropiate de cele finite. Intr-o proporţie simţitoare s-au extins anul acesta în uzi­nele constructoare de maşini din ţară şi alte metode înain­tate de lucru printre care tur­narea în coji cu liant de ba­­chelită, în cochili și din fontă cu grafit nodular, care, de a­­semenea, sporesc productivita­tea muncii cu aproape 50 la sută. (Agerpres) . Noi cinematografe în satele regiunii Crişana Zilele acestea s-au inaugurat noi cinematografe in satele Ca­­dea, Poşoloaca, Lunejoara, Groşi, Avram Iancu şi Gurba din regiu­nea Crişana. In acest an în regi­une au fost date in folosință ,22 noi cinematografe săteşti. Sunt in curs de amenajare alte 21 de noi cinematografe. La Oradea se exe­­cută acum ultimele finisări la noua construcție a cinematografului cu ecran lat. In prezent în regiunea Crișana sunt de 5 ori mai multe cinema­tografe decit in anul 1950. (Agerpres) Foto : AGERPRES Construcţii noi in centrul Ba­­căului. Citiţi DaQ. a 2-a, în pag. a 3-a: — Ajutor eficient fiecărei organizaţii de bază (Pe marginea conferinţei organizaţiei orăşeneşti U.T.M.-Craiova). — Alături de cei mai buni din generaţia ta în pag. a 5-a — Statuia care plinge de AUREL BARANGA

Next