Scînteia Tineretului, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4058-4083)
1962-06-01 / nr. 4058
Odată cu apropierea vacanţei, copiii vecinului meu se află în grea cumpănă. Nu ştiu dacă să plece mai întîi în tabără la munte şi apoi la mare, sau în primul rînd la mare şi abia pe urmă la munte. Asta să se întîmple oare înainte de a se duce la nişte rubedenii într-o gospodărie colectivă din Oltenia, sau după?e ispiteşte însă şi perspectiva cîtorva excursii irimfanizate de şcoală în Deltă, pe Valea Trotuşului şi pe Valea Oltului. Petrică respinge această idee, deoarece fiind abia în clasa a treia, nu poate pleca în excursie cu cei din ciclul doi. El ar opta mai degrabă pentru înscrierea la lecţiile de înot, pentru ca apoi să se poată bălăci în voie în apa ştrandurilor bucureştene. De altfel micii mei vecini nu sunt singurii copii care-şi croiesc planuri pentru vară, convinşi fiind că oricare dintre ele va fi ales, poate fi îndeplinit, ba chiar mai multe. Sunt milioane de băieţi şi fete, care fac acest lucru, în aceste zile în patria noastră. In trecut, pentru copiii celor ce muncesc vara nu punea problema de acest gen. Îşi continuau existenţa în acelaşi fel nefericit. Cei de la sate, mergeau la muncă, pe cîmp, în arşiţă, să-şi ajute părinţii. In oraş, cei mai mărişori făceau acelaşi lucru, căutau un loc, o muncă din care să poată cîştiga cite ceva. Alţii, la vîrsta cînd copiii noştri fac planuri încotro să pornească în această vară, erau de mult ucenici, „distrîndu-se“ între legănatul odraslei patronului, spălatul duşumelei şi scuturatul covoarelor. Iar pentru rest, maidanul, cu mingea de cîrpă şi cîlţi, cu ţurca şi leapşa. Aceleaşi lucruri pe care le fac cîteva zeci de milioane de copii ai oamenilor muncii — Johni, Joe, Giovani sau Jean. Acum cîteva săptămîni un ziar spaniol publica fotografia Rositei Ortis, care la nouă ani, s-a angajat servitoare, în condiţii extrem de umilitoare, la o burgheză din Barcelona. Rosită nu-şi face planuri pentru vară. Ea ştie că în această perioadă, cînd copiii au vacanţă, trebuie să spele vasele, să care gunoi. Şi în această vreme copiii noştri anticipează vacanţa, vorbesc despre darurile de care sunt siguri că le vor primi de ziua lor, de la magazinele pentru copii, despre cărţile împrumutate de la bibliotecile publice sau cumpărate de părinţi, despre filme, despre programele zilnice de la televiziune. Copilul simte în anii noştri grija părintească a partidului, a statului, a generaţiilor vîrstnice. Şcolar, primeşte gratuit manualele şi urmează obligatoriu opt clase elementare, adică atîta cît i se cerea cu două decenii în urmă unui secretar, grefier de tribunal, sau secretar de liceu. Asistenţa medicală gratuită, tabere şcolare pe tot întinsul ţării, în vremea vacanţei, teatre pentru cei mici, parcuri şi locuri amenajate pentru jocuri, nimic nu este lăsat deoparte pentru „Măria sa copilul", pentru ca schimbul de mîine al ţării să crească sănătos, puternic, cult, temeinic instruit. Pentru această generaţie de mîine, luptăm să realizăm o pace durabilă, să înlăturăm războiul pentru totdeauna din viaţa societăţii, să îndepărtăm pe vecie spaimele atomice de deasupra leagănelor copiilor noştri. AL. GÂRNEAŢĂ încălţăminte pentru copii, peste plan La întreprinderea de încălţăminte pentru copii, „Carmen”, din Capitală muncitorii desfăşoară întrecerea socialistă avînd ca obiectiv îndeplinirea tuturor indicilor de plan. Organizînd mai bine locurile de muncă, îmbunătăţind sistemul de aprovizionare şi aplicînd metode înaintate de croit şi de confecţionare a încălţămintei, colectivul întreprinderii „Carmen” a realizat în primele 4 luni ale anului peste plan 3300 de perechi încălţăminte. In luna mai, sporindu-şi eforturile în întîmpinarea Zilei copilului, muncitorii au produs peste sarcinile de plan încă 1250 de perechi. La „Carmen” se lucrează în prezent peste 20 de modele de încălţăminte pentru copii. Rezultatele frumoase obţinute pînă în prezent se datoresc avîntului cu care se desfăşoară la „Carmen” întrecerea socialistă, printre fruntaşii fabricii numărîndu-se şi mulţi tineri ca Gh. Ionescu Constantin Cioroianu Dumitru Petrescu Ion Vlad, Petre Stoiciu, Stela Vodîslav şi mulţi alţii. E. F. TELEGRAMA Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Bucureşti Sînt adine mişcat de amabilul mesaj al Excelenţei Voastre în legătură cu atentatul criminal la viaţa mea, care a avut loc de curînd la Djakarta. Exprimînd sincera mea apreciere, doresc să vă adresez, în numele meu și al poporului indonezian, cele mai bune urări de fericire personală SUKARNO, Președintele Republicii Indonezia Succese în întrecere In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în abatajele şi galeriile exploatărilor miniere din Valea Jiului, calitatea cărbunelui extras, productivitatea muncii, reducerea preţului de cost pe tona de cărbune şi realizarea pe această cale de cît mai multe economii sunt sarcini care stau zi de zi în atenţia minerilor. Argumente grăitoare în acest sens sunt rezultatele obţinute pînă în prezent. Aşa, bunăoară, de la începutul anului şi pînă în ziua de 28 mai pe întregul combinat carbonifer al Văii Jiului a fost redus procentul de cenuşă din cărbune cu 0,3 la sută faţă de procentul admis, iar procentul de umiditate a fost redus şi el cu 0,3 la sută faţă de procentul admis. La îmbunătăţirea calităţii cărbunelui au contribuit îndeosebi exploatările miniere Petrila, Vulcan, Lupeni. In aceeaşi perioadă a fost extrasă peste prevederile planului din toate minele Văii Jiului cantitatea de aproape 50.000 de tone cărbune cocsificabil şi energetic. Din această cantitate peste 15.000 de tone au fost extrase de minerii din Lulpeni, peste 7.900 de tone de minerii din uricani etc. In urma îmbunătăţirii calităţii cărbunelui, a măririi productivităţii muncii şi a reducerii consumului de materiale au fost înregistrate pe întregul combinat carbonifer Valea Jiului economii la preţul de cost pe primele 4 luni în valoare de 3.446.000 de lei. LAL ROMULUS Anul XVIII, seria II nr4058 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 iunie 1962 Citiţi în pagina a 18-a ŞTIINŢA hmi cadre de nădejde pentru agricultura noastră socialistă! Adunarea studenţilor de la Institutul agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti ntr-o atmosferă însufleţită, studenţii şi corpul didactic al Institutului agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală, au dezbătut ieri sarcinile ce le revin din Hotărîriile Plenarei C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale din aprilie a.b. Adunarea, care s-a desfăşurat în Sala palatului R.P.R., a fost convocată de Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor, Comitetul U.T.M. şi conducerea Institutului agronomic „N. Bălcescu". Cu entuziasmul, cu interesul şi spiritul de răspundere cu care întregul popor a primit şi a trecut la aplicarea hotărîrilor de uriaşă însemnătate pentrudezvoltarea agriculturii noastre socialiste, participanţii la adunare au analizat problemele reprofilării şi îmbunătăţirii procesului de învăţămînt în acest institut, ale pregătirii de cadre cu calificare superioară pentru agricultură, manifestîndu-şi, totodată, hotărîrea de a munci cu pasiune pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite de partid. Studenţi, profesori, fruntaşi din agricultură, toţi cei care au luat cuvîntul, întreaga asistenţă a subliniat justeţea hotărîrilor privind redistribuirea cadrelor de specialişti din agricultură şi îmbunătăţirea învăţămîntului agricol, a arătat cită importanţă practică vor avea ele atît pentru creşterea producţiei agricole, pentru ridicarea nivelului tehnic al agriculturii, cît şi pentru progresul ştiinţei agricole româneşti, pentru formarea specialiştilor cu o calificare corespunzătoare cerinţelor agriculturii socialiste. Este impresionantă această adunare care reuneşte în aceeaşi sală maeştri ai recoltelor bogate, ca Eroii Muncii Socialiste Nicolae Andrei şi Dumitru Dumitru, oameni de ştiinţă, şi sutele de studenţi pe ale căror chipuri citeşti parcă dorinţa vie, nerăbdarea de a duce mai repede cu ei, acolo, unde se hotărăşte soarta recoltei, cunoştinţele lor, puterea de muncă şi elanul lor de tineri constructori ai socialismului. Cuvîntările tuturor celor care au urcat la tribună au fost pătrunse de entuziasmul izvorît din bucuria de a trăi în această epocă de mari înfăptuiri ale poporului nostru pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, de satisfacţia pentru încheierea colectivizării agriculturii, abnegaţia pentru cauza partidului, dragostea şi devotamentul faţă de conducerea sa leninistă în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lucrările adunării au început cu o amplă expunere ţinută de tovarăşul rector D. Davidescu, membru în Consiliul Superior al Agriculturii, despre „Sarcinile ce revin studenţilor şi cadrelor didactice ale Institutului agronomic „N. Bălcescu“, pe baza Hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale din aprilie 1962“. Subliniind însemnătatea istorică a încheierii colectivizării agriculturii în ţara noastră, a victoriei definitive a socialismului la oraşe şi sate, tovarăşul rector D. Davidescu a arătat că îndeplinirea cu patru ani înainte de termen a acestui obiectiv stabilit de Congresul al lll-lea al P.M.R., constituie o puternică manifestare a încrederii cu care ţărănimea urmează linia politică a partidului. După ce a prezentat conţinutul hotărîrilor privind creşterea continuă a producţiei agricole, reorganizarea conducerii agriculturii corespunzător cerinţelor noii etape de dezvoltare a acesteia, asigurarea agriculturii cu cadre de specialişti, vorbitorul a arătat că ceea ce caracterizează aceste Asigură condiţiile optime pentru dezvoltarea plantelor In raionul Tg. Jiu, colectiviştii au mobilizat toate forţele pentru efectuarea rapidă şi de bună calitate a lucrărilor de întreţinere a plantelor. O atenţie deosebită se acordă culturilor de porumb la care praşila I a fost executată în proporţie de aproape 70 la sută. A fost terminată această lucrare pe loturile destinate obţinerii producţiei de 5000 de kg bbabe la ha în condiţii de neirigare. Paralel cu lucrările de întreţinere a porumbului s-au efectuat lucrări şi pe suprafeţele cultivate cu alte culturi, la cartofi executîndu-se praşila a Il-a în proporţie de 45 la sută. Introducînd pe scară largă prăşitul mecanic, viteza medie, planificată a fost simţitor depăşită, ceea ce contribuie la asigurarea pe suprafeţe însemnate a unor condiţii optime pentru dezvoltarea plantelor. Intr-un stadiu avansat în efectuarea acestor lucrări se află gospodăriile agricole colective din comunele Peşteana-Jiu Curtişoara, Peştişani, Băleşti şi altele. V. BARAC Lucrarea corespunde. A fost corect executată. Şi de data aceasta discuţia dintre Tudose Mirel şi Marin C. Marin, muncitori la Uzinele „Griviţa roşie" din Capitală se referă la calitate. In sectorul rotarii, ei sunt cunoscuţi pentru atenţia cu care lucrează şi pentru depăşirile lunare de plan. Foto: CUCU COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Noi, studenţii Institutului agronomic „N. Bălcescu“, întruniţi pentru a dezbate sarcinile ce ne revin pe baza hotărîrilor adoptate de Plenara C.C. al P.M.R. şi de sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, exprimăm dragoste şi recunoştinţă profundă faţă de gloriosul nostru partid şi de Comitetul său Central, care a condus cu înţelepciune poporul spre încheierea colectivizării agriculturii, făcînd ca pe pămîntul patriei socialismul să învingă definitiv, la oraşe şi sate. . . Noi, studenti, am primit cu adîncă admiraţie şi insuflefire Raportul prezentat de dumneavoastră, tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, pe care-l considerăm document de importanţă istorică, reprezentînd un program vast de dezvoltare a agriculturii socialiste, care deschide noi perspective pentru munca creatoare a poporului, pentru viitorul fericit al tineretului din patria noastră. In institutul nostru, avem condiţii de trai şi invățătură cum nici nu puteau visa studenţii in trecut : săli de cursuri şi, laboratoare spaţioase, bine înzestrate, biblioteci dotate cu material ştiinfifico-didactic, cămine şi cantine moderne , ne bucurăm de îndrumarea şi sprijinul cadrelor didactice cu o înaltă calificare şi cu prestigiu ştiinţific. Ceea ce ne dă posibilitatea sa ne pregătim cit mai bine, la nivelul sarcinilor stabilite de partid, al cerinţelor actuale ale ştiinţei şi practicii agricole. Pentru minunatele condiţii de muncă şi viaţă, pentru tot ceea ce face ca tinereţea noastră să fie fericită şi luminoasă, exprimăm recunoştinţă fierbinte poporului al cărui fii s intem, conducătorului său încercat — Partidul Muncitoresc Romín. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţămîntului agricol este încă o dovadă a grijii permanente a partidului şi statului democrat-popular pentru pregătirea cadrelor necesare construcţiei socialiste. Ca viitori ingineri agronomi şi medici veterinari, mulţumim partidului şi guvernului pentru adoptarea acestei hotărîri de mare importanţă pentru pregătirea noastră ca specialişti cu o înaltă calificare, necesari agriculturii socialiste. Noi înţelegem că, în condiţiile agriculturii socialiste, cadrele de specialişti au un rol tot mai important în introducerea în practica agricolă a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pentru a smulge pămîntului roadedin ce in ce mai bogate, in scopul sporirii continue a producţiei agricole vegetale şi animale. Pentru a fi la înălţimea încrederii pe care ne-o acordă partidul şi a grijii părinteşti ce ne-o poartă, pentru condiţiile noastre de viaţă şi de studiu, pentru a corespunde sarcinilor complexe puse în faţa agriculturii socialiste, vom munci cu perseverenţă, însuşindu-ne temeinic ştiinţa şi tehnica agricolă. Prin rezultatele bune şi foarte bune pe care ne angajăm să le obţinem la apropiata sesiune de examene, vom face încă din acest an dovada înţelegerii şi mai profunde a îndatoririlor ce ne revin. Cu deosebită bucurie am primit măsurile privind organizarea practicii de producţie în marile unităţi socialiste, în funcţie de calendarul muncilor agricole, întrucît aceste măsuri izvorăsc din cerinţele vieţii, asigurînd temeinica noastră pregătire. Ne angajăm să folosim cît mai bine perioada de practică, respectînd cu strictele disciplina de producţie, participînd efectiv la lucrările agricole, îmbinînd organic însuşirea cunoştinţelor teoretice cu formarea deprinderilor practice. Considerăm că nu poate fi satisfacţie mai mare pentru noi decât aceea ca, în condiţiile agriculturii complet colectivizate, să muncim efectiv în uni■ ţăfile agricole socialiste, unde vom valorifica pe deplin cunoştinţele acumulate în anii studenţiei, trăind astfel bucuria rezultatelor concrete ale muncii noastre. Ne angajăm cu toţii, ca la absolvirea institutului, să mergem la locurile undevom fi repartizaţi, fiind ferm convinşi că jocul nostru este în mijlocul harnicei ţărănimi colectiviste, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei agricole. Visul tineresc, idealul care ne-a călăuzit cînd am trecut pragul institutului, ne însufleţeşte să nu precupeţim nici un efort pentru a ne pregăti cit mai temeinic, pentru a putea, după absolvire, să contribuim nemijlocit, pe ogoarele patriei, la dezvoltarea agriculturii socialiste, la creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale, la crearea unui belşug de produse necesar creşterii bunăstării poporului nostru, la înflorirea patriei noastre. Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central I Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina I Aspect din timpul adunării studenţilor de le Institutul agronomic „N. Bălcescu1* din Capitală Foto : N. STELORIAN , Ceferiştii pregătesc vagoanele pentru noua recoltă Ceferiştii şi lucrătorii din unităţile auto au început de pe acum intense pregătiri pentru a transporta la timp şi în condiţii cît mai bune cerealele din noua recoltă. Astfel la reviziile de vagoane din toate direcţiile regionale C.F.R. au fost organizate echipe complexe de reparaţii, formate din muncitori calificaţi, cu multă experienţă. Pînă acum, aceste echipe au pregătit aproape 40 la sută din vagoanele destinate transportării cerealelor. Din lanurile îndepărtate de calea ferată unităţile agricole socialiste vor transporta în bună parte cerealele cu mijloace auto. Pentru acest lucru întreprinderile regionale de transporturi auto au întocmit planuri concrete de acţiune, repartizînd în unităţile agricole socialiste un mare număr de autocamioane şi remorci utilate cu prelate şi cu instalaţii contra incendiilor. Incepînd de la 1 iunie, se deschide o nouă linie aeriană pentru traficul de călători pe distanţa Bucureşti-Suceava şi retur. în zilele lucrătoare avionul pleacă de pe aeroportul Băneasa la ora 9,40, face o escală la 11,05 la Bacău şi soseşte la Suceava la ora 11,45. La La începutul lunii iunie colectivul Filarmonicii de Stat „Georrge Enescu” va pleca intr-un turneu peste hotare. Timp de 10 zile, membrii prin întoarcere, avionul decolează din Suceava la ora 12, cu escală la Bacău la ora 12,40, avînd sosirea pe aeroportul Băneasa la ora 14:05. Cu noua linie Bucureşti-Suceava, 11 reşedinţe de regiuni sunt legate direct de Capitala ţării pe calea aerului. Unei noastre orchestre simfonice vor fi oaspeţii publicului bulgar. Sub conducerea dirijorilor George Georgescu, artist al poporului, şi Mircea Basarab, formaţia românească va da 6 concerte simfonice în oraşele Sofia, Varna, Burgas şi Plovdiv, avînd ca solist pe violonistul IonVoicu, artist emerit. Din R. P. Bulgaria, muzicienii noştri îşi vor continua turneul în Grecia. La Atena ei vor participa la manifestările din cadrul Festivalului internaţional al spectacolului şi vor da două concerte la Teatrul „Herod Atticus". (Agerpres) FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ PLEACĂ ÎN TURNEU PESTE HOTARE O nouă linie aeriană pentru călători Bucureşti-Suceava