Scînteia Tineretului, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4058-4083)

1962-06-01 / nr. 4058

Odată cu a­­propierea va­canţei, copiii vecinului meu se află în grea cumpănă. Nu ştiu dacă să plece mai întîi în tabără la munte şi apoi la mare, sau în primul rînd la mare şi abia pe urmă la munte. Asta să se întîmple oare înainte de a se duce la nişte rubedenii în­­tr-o gospodărie colectivă din Oltenia, sau după?­e ispi­teşte însă şi perspectiva cî­­torva excursii irimfanizate de şcoală în Del­tă, pe Valea Trotuşului şi pe Valea Oltului. Petri­­că respinge această idee, de­oarece fiind abia în clasa a treia, nu poate pleca în ex­cursie cu cei din ciclul doi. El ar opta mai degrabă pen­tru înscrierea la lecţiile de înot, pentru ca apoi să se poată bălăci în voie în apa ştrandu­rilor bucureştene. De altfel micii mei vecini nu sunt singurii copii care-şi cro­iesc planuri pentru vară, con­vinşi fiind că oricare dintre ele va fi ales, poate fi înde­plinit, ba chiar mai multe. Sunt milioane de băieţi şi fete, care fac acest lucru, în aceste zile în patria noastră. In trecut, pentru copiii ce­lor ce muncesc vara nu punea problema de acest gen. Îşi continuau existenţa în acelaşi fel nefericit. Cei de la sate, mergeau la muncă, pe cîmp, în arşiţă, să-şi ajute părinţii. In oraş, cei mai mărişori fă­ceau acelaşi lucru, cău­tau un loc, o muncă din care să poată cîştiga cite ceva. Al­ţii, la vîrsta cînd copiii noştri fac planuri încotro să porneas­­că în această vară, erau de mult ucenici, „distrîndu-se“ în­tre legănatul odraslei patronu­lui, spălatul duşumelei şi scu­turatul covoarelor. Iar pentru rest, maidanul, cu mingea de cîrpă şi cîlţi, cu ţurca şi leap­şa. Aceleaşi lucruri pe care le fac cîteva zeci de milioane de copii ai oamenilor muncii — Johni, Joe, Giovani sau Jean. Acum cîteva săptămîni un ziar spaniol publica fotografia Rositei Ortis, care la nouă ani, s-a angajat servitoare, în con­diţii extrem de umilitoare, la o burgheză din Barcelona. Rosită nu-şi face planuri pentru vară. Ea ştie că în această perioadă, cînd copiii au vacanţă, trebuie să spele vasele, să care gu­noi. Şi în această vreme copiii noştri anticipează vacanţa, vorbesc despre darurile de care sunt siguri că le vor pri­mi de ziua lor, de la magazi­nele pentru copii, despre căr­ţile împrumutate de la biblio­tecile publice sau cumpărate de părinţi, despre filme, des­pre programele zilnice de la televiziune. Copilul simte în anii noştri grija părintească a partidului, a statului, a gene­raţiilor vîrstnice. Şcolar, pri­meşte gratuit manualele şi ur­mează obligatoriu opt clase elementare, adică atîta cît i se cerea cu două decenii în urmă unui secretar, grefier de tribu­nal, sau secretar de liceu. A­­sistenţa medicală gratuită, ta­bere şcolare pe tot întinsul ţă­rii, în vremea vacanţei, tea­tre pentru cei mici, parcuri şi locuri amenajate pentru jocuri, nimic nu este lăsat deoparte pentru „Măria sa copilul", pentru ca schimbul de mîine al ţării să crească sănătos, pu­ternic, cult, temeinic instruit. Pentru această generaţie de mîine, luptăm să realizăm o pace durabilă, să înlăturăm războiul pentru totdeauna din viaţa societăţii, să îndepărtăm pe vecie spaimele atomice de deasupra leagănelor copiilor noştri. AL. GÂRNEAŢĂ încălţăminte pentru copii, peste plan La întreprinderea de încălţăminte pen­tru copii, „Carmen”, din Capitală muncito­rii desfăşoară între­cerea socialistă avînd ca obiectiv îndeplini­rea tuturor indicilor de plan. Organizînd mai bine locurile de muncă, îmbunătăţind sistemul de aprovizio­nare şi aplicînd me­tode înaintate de croit şi de confecţio­nare a încălţămintei, colectivul întreprin­derii „Carmen” a realizat în primele 4 luni ale anului peste plan 3300 de perechi încălţăminte. In luna mai, sporindu-şi efor­turile în întîmpina­­rea Zilei copilului, muncitorii au pro­dus peste sarcinile de plan încă 1250 de perechi. La „Car­men” se lucrează în prezent peste 20 de modele de încălţă­minte pentru copii. Rezultatele fru­moase obţinute pînă în prezent se dato­­resc avîntului cu care se desfăşoară la „Car­men” întrecerea so­cialistă, printre frun­taşii fabricii numă­rîndu-se şi mulţi ti­neri ca Gh. Ionescu Constantin Cioroianu Dumitru Petrescu Ion Vlad, Petre Stoi­ciu, Stela Vodîslav şi mulţi alţii. E. F. TELEGRAMA Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Bucureşti Sînt adine mişcat de amabilul mesaj al Excelenţei Voastre în legătură cu atentatul criminal la viaţa mea, care a avut loc de curînd la Djakarta. Exprimînd sincera mea apreciere, doresc să vă adresez, în numele meu ș­i al poporului indone­zian, cele mai bune urări de fericire personală SUKARNO, Președintele Republicii Indonezia Succese în întrecere In întrecerea socialistă ce se desfăşoară în abatajele şi ga­leriile exploatărilor miniere din Valea Jiului, calitatea căr­bunelui extras, productivitatea muncii, reducerea preţului de cost pe tona de cărbune şi realizarea pe această cale de cît mai multe economii sunt sarcini care stau zi de zi în atenţia minerilor. Argumente grăitoare în acest sens sunt rezultatele obţinute pînă în prezent. Aşa, bunăoară, de la începutul anului şi pînă în ziua de 28 mai pe întregul combinat carbonifer al Văii Jiului a fost redus procentul de cenuşă din cărbune cu 0,3 la sută faţă de procentul ad­mis, iar procentul de umidita­te a fost redus şi el cu 0,3 la sută faţă de procentul admis. La îmbunătăţirea calităţii căr­bunelui au contribuit îndeo­sebi exploatările miniere Pe­­trila, Vulcan, Lupeni. In a­­ceeaşi perioadă a fost extra­să peste prevederile planului din toate minele Văii Jiului cantitatea de aproape 50.000 de tone cărbune cocsificabil şi energetic. Din această cantita­te peste 15.000 de tone au fost extrase de minerii din Lulpeni, peste 7.900 de tone de minerii din uricani etc. In urma îm­bunătăţirii calităţii cărbunelui, a măririi productivităţii mun­cii şi a reducerii consumului de materiale au fost înregistra­te pe întregul combinat car­bonifer Valea Jiului economii la preţul de cost pe primele 4 luni în valoare de 3.446.000 de lei. LAL ROMULUS Anul XVIII, seria II nr4058 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 iunie 1962 Citiţi în pagina a 18-a ŞTIINŢA hm­­i cadre de nădejde pentru agricultura noastră socialistă! Adunarea studenţilor de la Institutul agronomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti ntr-o atmosferă în­sufleţită, studenţii şi corpul didac­tic al Institutului agronomic „Nico­­lae Bălcescu“ din Capitală, au dez­bătut ieri sarcinile ce le revin din Hotărîriile Plenarei C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extra­ordinare a Marii Adunări Na­ţionale din aprilie a.b­. Aduna­rea, care s-a desfăşurat în Sala palatului R.P.R., a fost convocată de Consiliul Uniu­nii Asociaţiilor Studenţilor, Comitetul U.T.M. şi conduce­rea Institutului agronomic „N. Bălcescu". Cu entuziasmul, cu intere­sul şi spiritul de răspundere cu care întregul popor a pri­mit şi a trecut la aplicarea ho­­tărîrilor de uriaşă însemnă­tate pent­ru­­dezvoltarea agri­culturii noastre socialiste, par­ticipanţii la adunare au anali­zat problemele reprofilării şi îmbunătăţirii procesului de în­­văţămînt în acest institut, ale pregătirii de cadre cu califi­care superioară pentru agri­cultură, manifestîndu-şi, tot­odată, hotărîrea de a munci cu pasiune pentru îndeplini­rea sarcinilor stabilite de partid. Studenţi, profesori, fruntaşi din agricultură, toţi cei care au luat cuvîntul, întreaga a­­sistenţă a subliniat justeţea hotărîrilor privind redistribui­rea cadrelor de specialişti din agricultură şi îmbunătăţirea învăţ­ămîntului agricol, a ară­tat cită importanţă practică vor avea ele atît pentru creş­terea producţiei agricole, pen­tru ridicarea nivelului tehnic al agriculturii, cît şi pentru progresul ştiinţei agricole ro­­mâneşti, pentru formarea spe­cialiştilor cu o calificare co­respunzătoare cerinţelor agri­culturii socialiste. Este impresionantă această adunare care reuneşte în a­­ceeaşi sală maeştri ai recol­telor bogate, ca Eroii Muncii Socialiste Nicolae Andrei şi Dumitru Dumitru, oameni de ştiinţă, şi sutele de studenţi pe ale căror chipuri citeşti parcă dorinţa vie, nerăbdarea de a duce mai repede cu ei, acolo­, unde se hotărăşte soarta re­coltei, cunoştinţele lor, pu­terea de muncă şi elanul lor de tineri constructori ai socia­lismului. Cuvîntările tuturor celor care au urcat la tribună au fost pătrunse de entuziasmul izvorît din bucuria de a trăi în această epocă de mari în­făptuiri ale poporului nostru pe drumul desăvîrşirii con­strucţiei socialiste, de satisfac­ţia pentru încheierea colectivi­zării agriculturii, abnegaţia pentru cauza partidului, dra­gostea şi devotamentul faţă de conducerea sa leninistă în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lucrările adunării au în­ceput cu o amplă expunere ţinută de tovarăşul rector D. Davidescu, membru în Consiliul Superior al Agricul­turii, despre „Sarcinile ce re­vin studenţilor şi cadrelor di­dactice ale Institutului agro­nomic „N. Bălcescu“, pe baza Hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. şi ale sesiunii extraor­dinare a Marii Adunări Na­ţionale din aprilie 1962“. Subliniind însemnătatea is­torică a încheierii colectiviză­rii agriculturii în ţara noastră, a victoriei definitive a socia­lismului la oraşe şi sate, tova­răşul rector D. Davidescu a arătat că îndeplinirea cu pa­tru ani înainte de termen a acestui obiectiv stabilit de Congresul al lll-lea al P.M.R., constituie o puternică mani­festare a încrederii cu care ţă­rănimea urmează linia politică a partidului. După ce a prezentat conţi­nutul hotărîrilor privind creş­terea continuă a producţiei a­­gricole, reorganizarea condu­cerii agriculturii corespunzător cerinţelor noii etape de dez­voltare a acesteia, asigurarea agriculturii cu cadre de spe­cialişti, vorbitorul a arătat că ceea ce caracterizează aceste Asigură condiţiile optime pentru dezvoltarea plantelor In raionul Tg. Jiu, colectiviş­tii au mobilizat toate forţele pentru efectuarea rapidă şi de bună calitate a lucrărilor de în­treţinere a plantelor. O atenţie deosebită se acordă culturilor de porumb la care praşila I a fost executată­­ în proporţie de aproape 70 la sută. A fost termi­nată această lucrare pe loturile destinate obţinerii producţiei de 5000 de kg bbabe la ha în condi­ţii de neirigare. Paralel cu lu­crările de întreţinere a porum­bului s-au efectuat lucrări şi pe suprafeţele cultivate cu alte cul­turi, la cartofi executîndu-se praşila a Il-a în proporţie de 45 la sută. Introducînd pe scară largă prăşitul mecanic, viteza medie, planificată a fost simţitor de­păşită, ceea ce contribuie la a­­sigurarea pe suprafeţe însemna­te a unor condiţii optime pen­tru dezvoltarea plantelor. Intr-un stadiu avansat în efec­tuarea acestor lucrări se află gospodăriile agricole colective din comunele Peşteana-Jiu Curtişoara, Peştişani, Băleşti şi altele. V. BARAC Lucrarea corespunde. A fost corect executată. Şi de data aceasta dis­cuţia dintre Tudose Mirel şi Marin C. Marin, muncitori la Uzinele „Griviţa roşie" din Capitală se referă la calitate. In sectorul rotarii, ei sunt cunoscuţi pentru atenţia cu care lucrează şi pentru depăşirile lunare de plan. Foto­­­: CUCU COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Noi, studenţii Institutului agronomic „N. Băl­cescu“, întruniţi pentru a dezbate sarcinile ce ne revin pe baza hotărîrilor adoptate de Plenara C.C. al P.M.R. şi de sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, exprimăm dragoste şi re­cunoştinţă profundă faţă de gloriosul nostru partid şi de Comitetul său Central, care a con­dus cu înţelepciune poporul spre încheierea co­lectivizării agriculturii, făcînd ca pe pămîntul pa­triei socialismul să învingă definitiv, la oraşe şi sate. . . Noi, studenti, am primit cu adîncă admiraţie şi insuflefire Raportul prezentat de dumneavoastră, tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, pe ca­re-l considerăm document de importanţă istorică, reprezentînd un program vast de dezvoltare a agriculturii socialiste, care deschide noi perspec­tive pentru munca creatoare a poporului, pentru viitorul fericit al tineretului din patria noastră. In institutul nostru, avem condiţii de trai şi invățătură cum nici nu puteau visa studenţii in trecut : săli de cursuri şi, laboratoare spaţioase, bine înzestrate, biblioteci dotate cu material ştiin­­fifico-didactic, cămine şi cantine moderne , ne bucurăm de îndrumarea şi sprijinul cadrelor di­dactice cu o înaltă calificare şi cu prestigiu ştiin­ţific. Ceea ce ne dă posibilitatea sa ne pregă­tim cit mai bine, la nivelul sarcinilor stabilite de partid, al cerinţelor actuale ale ştiinţei şi practicii agricole. Pentru minunatele condiţii de muncă şi viaţă, pentru tot ceea ce face ca tinereţea noastră să fie fericită şi luminoasă, exprimăm recunoştinţă fierbinte poporului al cărui fii s intem­, conducătoru­lui său încercat — Partidul Muncitoresc Romín. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţămîntului agricol este încă o dovadă a grijii permanente a partidului şi statului democrat-popular pentru pregătirea cadre­lor necesare construcţiei socialiste. Ca viitori in­gineri agronomi şi medici veterinari, mulţumim partidului şi guvernului pentru adoptarea acestei hotărîri de mare importanţă pentru pregătirea noastră ca specialişti cu o înaltă calificare, nece­sari agriculturii socialiste. Noi înţelegem că, în condiţiile agriculturii so­cialiste, cadrele de specialişti au un rol tot mai important în introducerea în practica agricolă a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pen­tru a smulge pămîntului roade­­din ce in ce mai bogate, in scopul sporirii continue a producţiei agricole vegetale şi animale. Pentru a fi la înălţimea încrederii pe care ne-o acordă partidul şi a grijii părinteşti ce ne-o poartă, pentru condiţiile noastre de viaţă şi de studiu, pentru a corespunde sarcinilor complexe puse în faţa agriculturii socialiste, vom munci cu perseverenţă, însuşindu-ne temeinic ştiinţa şi teh­nica agricolă. Prin rezultatele bune şi foarte bune pe care ne angajăm să le obţinem la apro­piata sesiune de examene, vom face încă din acest an dovada înţelegerii şi mai profunde a îndatoririlor ce ne revin. Cu deosebită bucurie am primit măsurile privind organizarea practicii de producţie în marile uni­tăţi socialiste, în funcţie de calendarul muncilor agricole, întrucît aceste măsuri izvorăsc din cerin­ţele vieţii, asigurînd temeinica noastră pregătire. Ne angajăm să folosim cît mai bine perioada de practică, respectînd cu strictele disciplina de pro­ducţie, participînd efectiv la lucrările agricole, îmbinînd organic însuşirea cunoştinţelor teoretice cu formarea deprinderilor practice. Considerăm că nu poate fi satisfacţie mai mare pentru noi decât aceea ca, în condiţiile agricultu­rii complet colectivizate, să muncim efectiv în uni­­■ ţăfile­­ agricole socialiste, unde vom valorifica pe deplin cunoştinţele acumulate în anii studenţiei, trăind astfel bucuria rezultatelor concrete ale mun­cii noastre. Ne angajăm cu toţii, ca la absolvirea institutului, să mergem la locurile unde­­vom fi repartizaţi, fiind ferm convinşi că jocul nostru este în mijlocul harnicei ţărănimi colectiviste, a­colo unde se hotă­răşte soarta producţiei agricole. Visul tineresc, idealul care ne-a călăuzit cînd am trecut pragul institutului, ne însufleţeşte să nu precupeţim nici un efort pentru a ne pregăti cit mai temeinic, pentru a putea, după absolvire, să contribuim nemijlocit, pe ogoarele patriei, la dez­voltarea agriculturii socialiste, la creşterea conti­nuă a producţiei agricole vegetale şi animale, la crearea un­ui belşug de produse necesar creşterii bunăstării poporului nostru, la înflorirea patriei noastre. Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central I Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romina I Aspect din timpul adunării studenţilor de le Institutul agronomic „N. Bălcescu1* din Capitală Foto : N. STELORIAN , Ceferiştii pregătesc vagoanele pentru noua recoltă Ceferiştii şi lucrătorii din unită­ţile auto au început de pe acum intense pregătiri pentru a trans­porta la timp şi în condiţii cît mai bune cerealele din noua re­coltă. Astfel la reviziile de vagoa­ne din toate direcţiile regionale C.F.R. au fost organizate echipe complexe de reparaţii, formate din muncitori calificaţi, cu multă experienţă. Pînă acum, aceste e­­chipe au pregătit aproape 40 la sută din vagoanele destinate transportării cerealelor. Din lanurile îndepărtate de ca­lea ferată unităţile agricole socia­liste vor transporta în bună parte cerealele cu mijloace auto. Pen­tru acest lucru întreprinderile re­gionale de transporturi auto au întocmit planuri concrete de ac­ţiune, repartizînd în unităţile a­­gricole socialiste un mare număr de autocamioane şi remorci uti­late cu prelate şi cu instalaţii contra incendiilor. Incepînd de la 1 iunie, se deschide o nouă linie aeriană pentru traficul de călători pe distanţa Bucureşti-Suceava şi retur. în zilele lucrătoare avionul pleacă de pe aeroportul Bă­neasa la ora 9,40, face o esca­lă la 11,05 la Bacău şi soseşte la Suceava la ora 11,45. La La începutul lunii iunie­ co­lectivul Filarmonicii de Stat „Georrge Enescu” va pleca in­tr-un turneu peste hotare. Timp de 10 zile, membrii prin întoarcere, avionul decolează din Suceava la ora 12, cu es­cală la Bacău la ora 12,40, avînd sosirea pe aeroportul Băneasa la ora 14:05. Cu noua linie Bucureşti-Su­ceava, 11 reşedinţe de regiuni sunt legate direct de Capitala ţării pe calea aerului. Unei noastre orchestre simfo­nice vor fi oaspeţii publicu­lui bulgar. Sub conducerea dirijorilor George Georgescu, artist al poporului, şi Mircea Basarab, formaţia româneas­­că va da 6 concerte simfonice în oraşele Sofia, Varna, Bur­gas şi Plovdiv, avînd ca solist pe violonistul Ion­­Voicu, ar­tist emerit. Din R. P. Bulgaria, muzi­cienii noştri îşi vor continua turneul în Grecia. La Atena ei vor participa la manifestă­rile din cadrul Festivalului internaţional al spectacolului şi vor da două concerte la Teatrul „Herod Atticus". (Agerpres) FILARMONICA DE STAT „GEORGE ENESCU“ PLEACĂ ÎN TURNEU PESTE HOTARE O nouă linie aeriană pentru călători Bucureşti-Suceava

Next