Scînteia Tineretului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4084-4109)
1962-07-01 / nr. 4084
In vacanţă la Palatul pionierilor La Palatul pionierilor din Capitală a avut loc ieri tradiţionala serbare pionierească organizată cu prilejul deschiderii activităţii de vară. Pionierii şi şcolarii din Capitală vor petrece aici o vacanţă plăcută şi recreativă. Serile de poezie şi cîntec, concursurile „Cine ştie cîştigă" şi „Drumeţii veseli”, tradiţionalele focuri de tabără vor rămîne neuitate în amintirea pionierilor. La club, în diferite săli se va juca şah şi tenis de masă, se vor încinge discuţii pe marginea unor cărţi interesante , cei care îndrăgesc muzica vor participa la audiţii muzicale sau vor urmări emisiunile televiziunii. Pe terenurile de sport se vor desfăşura întreceri de baschet, volei, handbal, iar la bazinul de înot cei mai talentaţi înotători îşi vor disputa întîietatea în cadrul cupei „Palatul pionierilor". La teatrul de vară se vor prezenta spectacole la care îşi vor da concursul, în afara micuţilor artiştiamatori din cadrul cercului de educaţie artistică, artişti amatori din întreprinderi şi actori ai teatrelor din Capitală. Dar cele mai îndrăgite de pionieri vor fi excursiile de drumeţie. In colaborare cu Sfatul popular al Capitalei, Palatul pionierilor va organiza în această vacanță numeroase excursii pe Valea Prahovei, Valea Oltului, în marile unități agricole socialiste, în centrele industriale Hunedoara, Ploieşti, Braşov, Borzeşti, Săvineşti, Bicaz etc. A. CRISTIAN Citifi I pagina a 3-a: FRUNTASII I -ISI MÎIRIA I UZINEI I Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.4084 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 iulie 1962 Recolta-Ia timp iu hambare ! Viteza zilnică de lucru —în creştere Zilele acestea am avut o convorbire cu tovarăşul Constantin Motomancea, vicepreşedinte al Consiliului agricol al raionului Mizil, cu privire la pregătirile în vederea strîngerii şi depozitării recoltei. — Sînt asigurate suficiente forţe pentru a termina la timp seceratul, treieratul şi transportul recoltei ? — Am avut pregătite pentru recoltare 98 de tractoare, 64 combine, 74 batoze şi 14 secerători-legători. în afară de acestea pe tarlale funcţionează încă 88 de secerători simple şi 21 de secerători-legători, proprietate obştească a gospodăriilor colective. Ceea ce nu va putea fi acoperit de maşini, va fi recoltat cu coava şi secera. Gospodăriile colective care ştiu ce contracte au încheiat cu S.M.T.-urile şi care-şi cunosc forţele, au şi asigurat acest lucru. De asemenea, atelajele gospodăriilor au fost revizuite şi pregătite pentru transportul recoltei în magazii. Avem de strîns, treierat şi transportat recolta de pe 22 698 de ha de grîu, 213 de ha de orz, 741 de ha de ovăz şi 471 de ha de mazăre. Timpul de recoltare a fost stabilit la 8 zile, iar treieratul în 18 zile, în condiţiile realizării unei viteze de lucru de 3 380 de ha pe zi, la secerat şi 1 070 de hectare la treieriş. Recoltatul cu combinele şi cu secerătorile a început in raionul nostru în ziua de 25 iunie. Aici s-au recoltat primele suprafeţe cu orz de toamnă. Fină în ziua de 28 iunie, seara, se recoltaseră deja 249 de hectare de orz din cele 480 cite au fost însămînţate. In ziua de 28 iunie, diminea-ION TEOHARIDE corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Bucureşti (Continuare în pag. a II-a) RECOMANDĂRILE Consiliului Superior al Agriculturii In regiunile din sudul ţării a început intens secerişul. Din datele Consiliului Superior al Agriculturii reiese că în regiunile Bucureşti, Galaţi, Dobrogea, Oltenia şi Ploieşti recolta de orz a fost strînsă de pe mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate. In aceste regiuni grîul a fost recoltat de pe aproximativ 40 000 hectare. Aproape în întregime această suprafaţă a fost recoltată cu windrowerele şi secerătorile-legători. G.A.S. şi S.M.T. au folosit pînă acum cu mai mult randament windrowerele la recoltarea grîului în pîrgă ca urmare a concentrării lor in unităţile cu suprafeţe mari de grîu, precum şi mai bunei organizări a muncii. La strîngerea recoltei a început să se lucreze şi cu combinele. Peste cîteva zile recoltarea cerealelor păioase se va desfăşura din plin în întreaga ţară. Din constatările făcute pe teren de specialişti de la Consiliul Superior al Agriculturii rezultă că anul acesta unitațile agricole socialiste sînt mai bine pregătite decît în anul trecut pentru strîngerea recoltei şi executarea celorlalte lucrări agricole de vară. Se evidenţiază în buna pregătire a utilajelor, întocmirea planurilor operative de lucru, în instruirea tractoriştilor şi mecanizatorilor regiunile Bucureşti, Banat şi Dobrogea. In toate regiunile trebuie luate în continuare măsuri pentru începerea recoltărilor de îndată ce lanurile au dat în pîrgă, pentru folosirea tuturor secerătorilor şi chiar a secerilor şi coaselor mai ales unde cerealele sînt culcate, în scopul preîntîmpinării pierderilor prin şiştăvire, răscoacere sau scuturare. Consiliul Superior al Agriculturii recomandă să se folosească din plin combinele imediat ce sînt condiţii de lucru pentru aceste maşini. De asemenea, este necesar să se termine cît mai repede alegerea locurilor, organizarea ariilor şi scoaterea batozelor pe arii. O atenţie deosebită trebuie să se acorde strîngerii paielor de pe mirişti, folosindu-se în acest scop presele de paie, colectoarele, tîrîşurile şi greblele mecanice, astfel ca paralel cu recoltarea, să se poată executa arăturile adînci de vară. Pe terenurile care nu sunt destinate însăminlărilor de toamnă, şi îndeosebi pe acele amenajate pentru irigat, să se însămînțeze suprafețe cît mai mari cu culturi furajere — porumb pentru siloz. Se recomandă de asemenea intensificarea strîngerii recoltei de mazăre și cositul fînurilor naturale. (Agerpres) Construcții noi la Onești Expoziţie a artiştilor plastici amatori La Şcoala populară de arta din Iaşi s-a deschis recent o expoziţie de artă plastică. Aici sunt expuse peste 100 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură executate de artişti plastici amatori — muncitori de la Atelierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie”, de la întreprinderea regională de construcţii şi de la alte unităţi ieşene, de funcţionari. Lucrările înfățişează aspecte din fabrici şi uzine, noile construcţii ridicate în localitate, portrete de muncitori fruntaşi. Sectia Ulmenie G.A.S. Oltenita din regiunea București lucrează din plin la recoltarea celor 50 ha cultivata cu orz. De pe cela 15 ha recoltate cu combinele ei au obtinut 3 800—4 000 kg la hectar față da 2 700 kg cit era planificat. In fotografie mecanizatorul Ion A. Marian lucrînd la re Plimbare pe lac. Cadre noi pentru industria chimică Şcolile Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei au fost absolvite în anul şcolar 1981- 1962 de 2 900 de elevi , cu 900 mai mulţi decît în anul precedent. Dintre aceştia, la Combinatul chimic Borzeşti au fost repartizaţi aproape 150 de absolvenţi, la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti circa 100, iar la Uzina de anvelope „Danubiana“ 110. Pentru pregătirea cadrelor necesare industriei chimice şi petroliere funcţionează acum 20 de grupuri şcolare şi şcoli. Numai şcolile profesionale pregătesc muncitori calificaţi pentru 42 de meserii, ca : operatori chimişti şi petrochimişti, sondori de foraj şi extracţie, mecanici pentru utilajele de foraj şi construcţii, mecanici de întreţinere pentru utilajul chimic şi rafinării etc. în vederea dezvoltării bazei materiale necesare pregătirii cadrelor de chimişti şi petrolişti se află în construcţie 3 noi localuri de şcoli la Craiova, Piatra Neamţ şi Suceava. Ziua cea mai I— frumoasâ — de Nicolae Ţie tnt convins că intr-o zi — fi ar vrea ca acea zi să fie cit mai aproape — Friedei Mantsch va înţelege că in afara muncii creatoare nu există satisfacţii adevărate, ba mai mult, că viaţa nu are farmec fi sens. Aceasta va fi intr-o zi— dar in momentul de faţă Friedei Mantsch nu iubeşte munca, adică e stăpinit de un sentiment cît se poate mai ruşinos — fi mă simt obligat, ca un om care munceşte fi, mai ales, care a văzut cum muncesc alţii, nenumăraţii constructori ai socialismului, să-i spun cîteva lucruri, cu sincera dorinţă de a-i veni, alături de alţi tovarăşi, un ajutor. Mi se pare că datorită unor influenţe nefaste, exercitate de amici Îndoielnici, care bat crişmele, crezind că n-au pereche de isteţi ce sunt, prin capul lui Friedel nu trec cine ştie ce ginduri nobile, ci dimpotrivă. Cu multă obrăznicie in faţa vieţii, care ascultă orice, dar nu iartă nimic, Friedel declară că el nu-i pretenţios, se mulţumeşte cu puţin, o cămaşă, ceva de mîncare, 25 de lei... Dar Friedel e cam inconştient. Oare ce vrea el, e chiar atit de puţin ? Cum poţi, cu ce drept moral, să pretinzi măcar un leu, cind tu eşti sănătos, major, ai unde munci, statul iţi asigură dreptul la muncă, şi, totuşi, nu vrei să faci nimic ? Dacă ţii neapărat să te arăţi „nepretenţios", atunci ţine şi la o cinste elementară, care îţi spune că-i unit, ruşinos, condamnabil să trăieşti de pe urma altora. Dragă Friedel, te-i supăra, sau nu, dar in situaţia in care te afli ai foarte puţine drepturi, nici nu ştiu să-ţi spun care ar fi acestea. Intre noi fie vorba, dacă mergi pe stradă şi vezi un bloc frumos, de curind construit, în care ţi-ar place să locuieşti, eu cred că nu ai dreptul nici măcar să-l admiri, intrucit acel bloc înseamnă munca a zeci, poate a sute de oameni, iar tu consideri că a munci e o prostie. De altfel, dacă rămii la meseria de parazit, pe zi ce trece gindeşti tot mai puţin, tot mai vulgar, nu-ţi mai place nimic, nu mai observi nimic. Din fericire, Friedel Mantsch trăieşte intr-o ţară socialistă, printre constructori, care au semnalat poziţia lui înapoiată şi vor face, tovărăşeşte, tot ce trebuie pentru ca el să nu continue pa drumul greşit. Dacă acum Friedel dă semne de iritare, cerind insistent să fie lăsat intr-are lui, peste ani, fără îndoială le va fi recunoscător acelora care i-au venit un ajutor. Adică atunci cind, privind înapoi, spre tinereţe, se va-ntreba : ce-am făcut, ce-am realizat eu ? Bilanţul trebuie să fie rodnic şi va fi. Friedel are 18 ani. Cunosc mulţi tineri de virsta lui care pot să-ţi arate cu justificată mindrie ce-a ieşit din miinile lor, ce frumuseţi ! Cunosc tineri care au lucrat la Bicaz. Amintirile bogate de şantier le rămîn pe viaţă. Azi afirmă: am făcut Bicazul. Sau, aud adesea : am făcut Borzeştii, Săvineştii... Hunedoara! In starea în care se află, lui Friedel ii este aproape imposibil să priceapă cite satisfacţii au toţi aceşti tineri, ce viaţă plină şi interesantă duc ei. Abia mai tirziu, după multă muncă, şi nu orice fel de muncă, ci una pasionantă va descoperi cum trăieşte un om adevărat. In urmă cu cîţiva ani, am cunoscut un tinăr de douăzeci şi unu de ani care tot căuta şi nu găsea, mai ales, nu-şi găsea locul... Trecuse prin două întreprinderi, se apucase de două meserii şi se mîngîia cu gindul că in ţara noastră sînt multe întreprinderi şi multe meserii. Încă nu se gîndise la nimic important, ducea o existenţă oarecare, cît îi trebuia ciştiga, nu supăra, sau credea el că nu supără pe nimeni. Am fost de faţă cind acest tinăr, L. Victor, s-a prezentat pentru angajare la o uzină din Bucureşti, întrebat cit are de gind să stea aici şi dacă intenţionează să lucreze serios, a ridicat din umeri. Aceasta depinde de multe: de cum arată uzina, de oamenii din echipă, de sarcinile care i se vor da... In general el ar vrea să facă treabă, însă uneori se plictisește. I se părea că a petrece opt ore lingă strunge ceva destul de (Continuare in pag. a l5-a) Adunări festive consacrate „Zilei învăţătorului“ In Capitală şi în ţară au avut loc sîmbătă adunări festive ale cadrelor didactice consacrate „Zilei învăţătorului“. Cu acest prilej au fost trecute în revistă realizările importante înfăptuite în anii regimului democrat-popular în domeniul dezvoltării învăţămîntului, formării unui tineret bine pregătit şi educat, ataşat cauzei construirii socialismului. In cadrul adunărilor au fost înmînate premiile acordate de Ministerul Invăţămîntului şi sfaturile populare profesorilor care s-au distins în munca de educare a tineretului, în activitatea culturală şi obştească. (Agerpres) TELEG^AMĂ. Excelenţei Sale DR. KWAME NKRUMAH, Preşedintele Republicii Ghana ACCRA Cu prilejul celei de-a doua aniversări a proclamării Republicii Ghana şi alegerii dv. în funcţia de preşedinte, transmit Excelenţei Voastre şi întregului popor ghanez, cele mai sincere felicitări din partea mea, a Consiliului de Stat, a guvernului şi poporului român. Bucuros să constat buna colaborare dintre Republica Populară Romînă şi Republica Ghana, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre popoare, al păcii și progresului în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne SO VI 1962. DRAGI CITITORI, în dorinţa de a îmbunătăţi conţinutul şiforma de prezentare a ziarului nostru, de a reflecta mai bine preocupările tineretului, activitatea sa în muncă, în învăţătură, modul în care-şi petrece timpul liber, vă rugăm să ne răspundeţi la întrebările de mai jos : ICe vă interesează mai mult din ziarul nostru ? Ce nu vă place şi de ce ? 2 Care materiale v-au ajutat în mod deosebit în activitatea practică de fiecare zi, în uzine, pe şantiere, în universităţi, în şcoli ? Ce teme noi credeţi că ar trebui să mai abordăm ? 3 Cum vă ajută ziarul în desfăşurarea unei vieţi de organizaţie educative şi atrăgătoare ? » Citiţi rubricile „Oameni ai zilelor noastre" şi „Poşta eroilor noştri" ? Cunoaşteţi oameni care prin viaţa şi munca lor constituie un model pentru tineri ? Vă rugăm să ne scrieţi despre ei. 5 Ce părere aveţi despre modul în care sunt abordate în ziar problemele de educaţie, de morală ? Ce teme noi consideraţi că trebuie să fie dezbătute la rubrica „Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi !" Cunoaşteţi cazuri şi fapte care, dezbătute la această rubrică, ar putea să ajute la educarea tineretului? Scrieţi-ne despre ele. 6 Vă ajută suficient ziarul în ridicarea nivelului de cultură generală, în organizarea activităţii cultural-artistice de masă, a timpului liber ? Ce propuneri aveţi în această privinţă ? Ce părere aveţi despre rubrica de sport ! 8 Cum apreciaţi paginile noastre periodice ! „Pagina tineretului de la sate", „Pagina elevului", „Ştiinţă“, „Din viaţa organizaţiilor IJ.T.M." şi „Viaţa culturală a tineretului" ? Ce sugestii aveţi pentru Îmbunătăţirea acestor pagini ? 9 Ce aspecte privind viaţa şi activitatea tineretului din alte ţări v-ar interesa mai mult? Care dintre problemele vieţii politice Internaţionale aţi dori să le cunoaşteţi mai bine cu ajutorul ziarului nostru ? Din Ce părere aveţi despre Înfăţişarea grafică a ziarului (paginaţie, IUntluri, Ilustraţie) ? Care numere din ziarul nostru v-au plăcut mai mult din punct de vedere grafic ? Ce sugestii ne daţi pentru Îmbunătăţirea aspectului grafic al ziarului ? II Ce forme noi de legătură Intre ziar şi cititori propuneţi ? Stnteţi ■ I mulţumiţi de răspunsurile primite la scrisorile pe care le trimiteţi ziarului ? In Sînteţi corespondent voluntar al ziarului nostru ? Ce acţiuni orgal£ nizatorice consideraţi că ar trebui Întreprinse pentru a ridica pe o treaptă şi mai Înaltă activitatea corespondenţilor noştri voluntari ? Redacţia vi roagă şi trimiteţi răspunsurile la aceste întrebări (sau numai la o parte din ele), precum şi propuneri in legătură cu orice alte probleme pe care le consideraţi importante pentru îmbunătăţirea continuă a ziarului, pe adresa: „Scviteia tineretului", Piaţa Scinteii nr. 1 , Bucureşti,