Scînteia Tineretului, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 4214-4240)

1962-12-01 / nr. 4214

Utilaje moderne La întreprinderea textilă din Galaţi au fost montate în ultimele luni o serie de noi utilaje. Printre acestea se află 230 de războaie automate, mai multe maşini de cardat cu dispozitive de oprire auto­mată, maşini de bobinat, un urzitor de mare productivita­te şi altele. Pentru suprave­gherea acestor utilaje moder­ne în întreprindere au fost or­ganizate cursuri speciale, la care au luat parte un mare număr de muncitori și tehni­cieni. Concomitent cu moderniza­rea utilajului, aici s-a trecut la aplicarea unor noi procedee tehnologice. Intre altele s-a introdus de curînd o reţetă îmbunătăţită de încleiere a urzelilor. Inzestarea cu utilaje noi, creşterea calificării muncito­rilor, introducerea unor noi metode de fabricaţie au deter­minat creşterea producţiei cu circa 8 400 m ţesături pe zi, precum şi mărirea indicelui de calitate a producţiei de fire şi ţesături cu 2 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. (Agerpres) Constantin Băjarcă î­i este recomandat de muncitorii Şantierului naval „1 Mai"-Brăila in acest fel: strungar fruntaş (îşi depăşeşte zilnic norma cu 20—25 la sută); elev fruntaş la şcoala serală (are numai note de 9 şi 10). Cu tînărul strungar poţi discuta despre meto­dele noi de muncă şi despre minunatele locuri din Uniunea Sovietică pe care le-a vi­zitat recent. Să facem deci o precizare — pen­tru meritele sale în producţie, de curînd a fost trimis într-o excursie în marea ţară a con­structorilor comunismului. Foto : I. CUCU Eleştee pe terenuri mlăştinoase Colectiviştii din Mădăraş, re­giunea Crişana, au acumulat o bogată experienţă în ame­najarea eleşteelor pe unele te­renuri mlăştinoase care nu pot fi desecate şi cultivate cu ce­reale. Anul acesta, din valori­ficarea peştelui crescut în ba­zinele şi eleşteele sistematic amenajate pe 56 ha de tere­nuri mlăştinoase, improprii agriculturii, colectiviştii au obţinut venituri în valoare de aproape 400 000 lei. Preluînd experienţa colecti­viştilor din Mădăraş, nume­roase alte gospodării colecti­ve din regiunea Crişana, prin­tre care şi cele din Zerind, Vărsând, Cheresig şi altele au amenajat pe aproape 200 hec­tare de terenuri mlăştinoase eleştee pe care le-au populat cu crap. (Agerpres) ! ! PAG. A II-A : § E CĂMINUL § CULTURAL­­ . 8 ÎN VIATA ISATULUI SOCIALIST! I însemnări despre fo-1 losirea bazei materiale ■ Sa culturii în cîteva dina satele regiunii Galaţi. 6 A însemnări de la consfătuirea cu responsabilii posturilor utemiste de control din oraşul Sibiu ecent, Comitetul orăşenesc U.T.M. Sibiu a organizat o consfătuire cu responsabilii posturilor utemiste d­e con­trol. Problemele care au suscitat cele mai multe dis­cuţii s-au referit la compe­tenţa şi operativitatea cu care acestea generalizează experienţa bună, sesizează neajunsuri, propun măsuri de îndrep­tare etc. — Am considerat că descoperirea re­zervelor interne care să ducă la îmbu­nătăţirea calităţii produselor şi sesizarea lor conducerii secţiei trebuie să consti­tuie obiectivul principal al activităţii noastre, spunea în consfătuire Iulius Kirschner, membru al postului utemist de control din secţia freze-întreţinere a Uzinelor „Independenţa”. Faptul că din colectivul nostru fac parte tehnicianul Andrei Cosza, Gheorghe Baidoc, Victor David şi alţi tineri fruntaşi în produc­ţie, tineri care se bucură de respectul şi stima tovarăşilor de muncă ne-a aju­tat să cunoaştem în permanenţă proble­mele esenţiale ale producţiei. Cum pro­cedăm noi ? în primul rînd, ne străduim să cu­noaştem problemele „cheie” ce se pun în legătură cu calitatea produselor. în acest sens, ne consultăm în permanenţă cu conducerea secţiei, cu maiştrii, ingi­nerii, controlorii tehnici de calitate, cu muncitori fruntaşi. Metoda noastră principală prin care desfăşurăm o activitate de cunoaştere, de cercetare a problemelor producţiei, este raidul, întotdeauna el are un obiec­tiv precis, concret. Avem grijă ca la a­­ceastă acţiune să antrenăm cu noi şi cîţiva specialişti din secţie, controlori tehnici de calitate, maiştri, ingineri. De curînd am organizat un astfel de raid. Ne-am oprit mai întîi la maşina unde lucrează tînărul Vie Basarabă. Era aproape de terminarea celor opt ore de lucru. Piesele executate de Basarabă, orînduite frumos în lădiţa de lingă ma­şină, aşteptau să fie controlate şi trimise la magazia de produse finite. Toate erau de bună calitate. Stînd de vorbă mai mult cu tînărul respectiv ne-am dat sea­ma că la baza succeselor lui stau buna organizare a locului de muncă, conştiin­ciozitatea cu care execută fiecare opera­ţie, grija pentru deplina folosire a timpu­­lui de lucru, în raidul nostru constatări asemănătoare am făcut şi la tinerii Vili Bardan, Arhip Floca şi alţii, care în ziua respectivă executaseră numai lucrări de bună calitate. Am întîlnit însă şi alte aspecte. Ion Giurcă şi Friderich Votsch mai scăpa­seră pe lingă piesele bine executate şi unele care necesitau remanieri sau care nu mai puteau fi folosite. Cum este şi firesc, am căutat să aflăm şi motivele. Tinerii în cauză neglijaseră in ziua aceea un fapt esenţial în munca lor — organizarea locului de muncă, pregăti­rea şi folosirea celor mai corespunză­toare scule. Or, neavînd scule potrivite, ei au fost lipsiţi de posibilitatea de a executa corect fiecare operaţie, neres­­pectînd astfel prescripţiile tehnologice. Am sesizat aceste lucruri conducerii secţiei, organizaţiei U.T.M. La puţin timp după raid, organizaţia U.T.M. a stabilit să fie făcut un schimb de expe­rienţă în care Vie Basarabă să demon­streze tovarăşilor săi de muncă cum îşi organizează munca, metodele folosite. Fruntaşii au primit sarcina să se ocupe de tinerii cu rezultate mai slabe. Satis­facţia acţiunii noastre a constituit-o fap­tul că tot mai mulţi tineri au devenit la rindul lor fruntaşi. — Munca de fiecare zi, rezolvarea sar­cinilor ce ne stau în faţă — a intervenit în discuţie tovarăşul Gerhard Stamp, responsabilul postului utemist de con­trol de la întreprinderea „7 Noiembrie” ne-au dovedit necesitatea unei largi in­formări. Trebuie sa cunoaştem perma­nent cele mai importante probleme pen­tru a fi cit mai operativi. Realizînd acest lucru, acţiunile pe care le întreprindem sunt eficace, sunt în măsură să stimuleze şi mai mult activitatea tinerilor în pro­ducţie. Intr-un timp, în secţie se depăşeau consumurile specifice Ne-am ocupat de acest lucru, am urmărit munca fiecărui tînăr şi am făcut propuneri care să ajute« la remedierea lipsurilor acestora. Altă­dată, erau greutăţi determinate de faptul că, lucrînd neatent, unii tineri sortau produse de calitatea a II-a la calitatea I. Am discutat cu cei ce făceau acest VASILE DINULESCU (Continuare în pag. a III-a) Cum alegem tema adunării pioniereşti , rare sînt cazu­rile cînd instruc­torii se întreabă : oare ce să discu­tăm în adunarea pionierească? Şi-şi bat capul să gă­sească o temă. Greşesc. Adu­narea nu trebuie să ia naştere din frămîntarea instructorului de a găsi singur o temă , ea trebuie să-şi aibă izvorul în însăşi viaţa pionierilor cu care lucrează, în iniţiativa pionie­rilor. Să nu înţelegem greşit: nu înseamnă că instructorul trebuie să vină în faţa copii­lor şi să întrebe „ce adunare vreţi să organizăm ?“ Ei vor veni, fireşte, cu nenumărate propuneri — unele bune, al­tele năstrușnice. Pe care să le alegi ? E greu să decizi. De aceea, e mai bine altfel. Aici trebuie să intervină tactul pe­dagogic al instructorului de pionieri. Iată, de exemplu, in­­structoarea de pionieri de la Școala de 8 ani nr. 98 din Ca­pitală, consultîndu-se cu pro­fesorii a ajuns la concluzia că pentru a-i ajuta pe toţi pio­nierii să înveţe bine şi foarte bine trebuie găsit mijlocul, accesibil lor, de a le arăta de ce trebuie să înveţe. Trebuie ajutaţi să vadă cum şi unde se va valorifica învăţătura lor, să privească munca lor în perspectivă. Prilejul s-a ivit. ...într-o zi, pionierii clasei a Vl-a s-au strîns în jurul in­structoarei de detaşament. Din vorbă în vorbă, au aflat că ea lucrează la Institutul de Stu­dii şi Proiectări Energetice. Le-a explicat copiilor, pe în­ţelesul lor, ce anume fac lu­crătorii acestui institut, despre locul pe care îl ocupă electri­ficarea în opera de construire a socialismului. Copiii o as­cultau atenți. Instructoarea începuse să le spună că numai pe Bistriţa, de la Bicaz în jos, se mai construiesc încă multe hidrocentrale. Deodată se opri. — Văd că vă interesează — le-a spus instructoarea. Vreţi să discutăm mai mult despre aceste lucruri ? Copiii voiau într-adevăr să afle mai multe lucruri. — Ce-ar fi, tovarăşă instruc­­toare, să organizăm o aduna­re cu această temă ? au pro­pus pionierii. Şi, pe loc, au în­ceput să discute despre adu­nare. Se bucurau, era propu­nerea lor. Cine să vorbească despre documente de partid în care e vorba de dezvoltarea electrificării şi însemnătatea ei în dezvoltarea industriei în ţara noastră ? — a întrebat instructoarea. Să ne vorbiţi dumneavoastră — au spus co­piii. Şi nu întîmplător. Unui copil i-ar fi fost greu să redea şi să explice aceste date. Despre Hidrocentrala „V.. I. Lenin“ pionierii au hotărît să vorbească un coleg de-al lor care a fost acolo. Alţii au pri­mit sarcina să alcătuiască un album, alţii un fotomontaj. Cî­ţiva pionieri s-au interesat de cîntecele, bucăţile literare, poeziile în care e vorba de „Bistriţa — apă zglobie“. Des­pre dezvoltarea reţelei de hi­dro şi termocentrale a fost in­vitat să vorbească un tovarăş proiectant de la I.S.P.E. N-a lipsit nici pregătirea hărţii cu indicaţiile unde se află hidro şi termocentrale construite în anii puterii populare. Pregătirea adunării a durat circa trei săptămîni. în tim­pul desfăşurării ei, pionierii au aflat lucruri noi, interesan­te. Şi au mai aflat ceva foarte preţios: că toate aceste lu­cruri le-au realizat oameni destoinici, stăpîni pe bogate cunoştinţe. Concluzia cea mai apropiată copiilor­ ? Să înveţe bine la fizică, matematică, chimie... la toate materiile, căci toate cunoştinţele le vor fi de folos în munca viitoare. Altădată, la Şcoala de 8 ani nr. 93 din Bucureşti pionierii detaşamentului 2 discutau cu instructoarea superioară des­pre programul de activitate. — Să mergem să vizităm Muzeul de istorie a partidului — a propus cineva. — Ce-ar fi, le-a sugerat in­structoarea superioară, ca a­­dunarea cu temă de luna vii­toare a detaşamentului s-o ţi­nem la muzeu ? Astfel s-a născut tema adu­nării „Te slăvim şi te cîntăm partid iubit“. Au început pregătirile. Fie­care pionier a avut ceva de făcut. Unii au avut sarcina să studieze documentele privind înfiinţarea Partidului Comu­nist Român, alţii despre lupta comuniştilor în anii grei ai ilegalităţii. Mai mulţi copii au adunat date despre realizările poporului nostru sub condu­cerea partidului. Restul pio­nierilor au învăţat poezii şi d­atele despre partid. La pre­gătirea acestei adunări, copiii au cerut ajutorul profesorilor de istorie din şcoală şi de la Palatul pionierilor. In tot tim­pul pregătirii, copiii au avut mult de lucru. Pe parcurs, planul adunării a mai fost schimbat mult, îmbogăţit cu propunerile copiilor. A sosit şi ziua adunării. In straie de sărbătoare, cu stea­gul în frunte, pionierii s-au îndreptat spre muzeu. Aduna­rea a avut un caracter festiv. La sfîrşitul acestei adunări, copiii au plecat spre casă emo­ţionaţi, cu cunoştinţe mult mai multe şi mai trainice de­lucreţia ranga. (Continuare în pag. a III-a) Combinatul — pepinieră de cadre Hunedoara este un puternic centru side­­rurgic, dar în acelaşi timp şi o adevărată şcoală de pregătire ■a cadrelor. Numai în acest an aici şi-au însuşit meseria prefe­rată peste 2 500 de ti­neri, care au urmat cursuri de calificare şi şi-au desăvîrşit pregă­tirea practică in secţi­ile Combinatului side­rurgic sau pe şantie­rele noilor construcţii Lecţiile teoretice predate de cadre teh­nice de specialitate, sprijinul primit de la muncitorii cu mai mul­tă experienţă au asi­gurat tinerilor munci­tori calificare temei­nică. Mulţi dintre tine­rii care şi-au însuşit meseria de j­­urnalist au fost repartizaţi in producţie la noul fur­nal de 1 000 mc ; alţi tineri lucrează la noile laminoare sau la cup­toarele Martin de 400 de tone. Din 1948 si pi­na in prezent, la Combina­tul siderurgic Hune­doara s-au calificat de aproape 10 ori mai mulţi muncitori de­cit lucrau în trecut la fo­stele uzine de fier din localitate. Munci­torilor siderurgici li s-au creat largi posi­bilităţi pentru a- şi desăvîrşi pregătirea profesională. Mai mult de 60 de siderurgişti au absolvit în acest an şcoala de maiştri a combinatului. In toam­na aceasta şi-a înce­put activitatea în sec­ţiile combinatului o nouă promoţie de in­gineri proveniţi din muncitori, iar alţi 145 de muncitori şi teh­nicieni siderurgişti sunt studenţi în diferite institute din ţară. (Agerpres) OPERATÍV! Tipuri noi de materiale didactice Peste 100 tipuri noi de materiale didac­tice, în zeci de mii de exemplare, necesare elevilor pentru a-şi însuşi temeinic cuno­ştinţele tehnice pre­­date au fost puse a­­nul acesta la dispoziţia şcolilor de cultură ge­nerală. Printre acestea se numără diferite maşini în miniatură, globuri terestre, hărţi in relief, mulaje ale corpului omenesc etc. Pentru laboratoarele de fizică au fost rea­lizate celule fotoelec­­trice, maşini pentru producerea curenţilor prin inducţie, man­o­­metre didactice, apa­rate pentru punerea în evidenţă a cîmpului magnetic, truse de electrochimie. Au fost întocmite de aseme­nea o serie de planşe şi diapozitive infăţi­­şînd realizări ale re­­gimului nostru demo­crat popular, frumu­seţi ale patriei şi monumente ale natu­rii. Şcolile de cultură generală din ţară au primit anul acesta ma­teriale didactice în va­loare de aproape 20 milioane lei, cu circa 3 milioane lei mai mult decit anul trecut. Şcolile au primit de a­­semenea numeroase sortimente de mate­riale sportive în va­loare de aproape 2 milioane lei. (Agerpres) Colegi şi prieteni, elevii Elena Truşcă şi Iulian­­Grăcă­­nanu din clasa a Vlll.a D de la Şcoala medie nr. 34 „C. A. Rosetti“ din Capitală învaţă şi rezolvă împreună probleme de matematică şi fizică. Ei se ajută reciproc în însu­şirea cit mai temeinică a lec­ţiilor. Foto:­ N. STELORIAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4214 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă, 1 decembrie 1962. La invăţămîntul agrozootehnic de trei ani Lecţia: ştiinţă legată de practică entru mine, pregă­tirea fiecărei lecţii pe care o ţin în faţa colectiviştilor care frecventează cercul agrotehnic înseamnă muncă, studiu amănunţit, cercetare a­­tentă a faptelor din gospodăria noastră. Aşa am procedat, de exemplu, cînd am pregătit lec­ţia a doua în care era vorba despre dezvoltarea fondului de bază şi creşterea averii obşteşti. Cu ajutorul tovarăşului Grigo­­re Ivanov, preşedintele gospo­dăriei, am cercetat, pe ani, felul în care au evoluat fondul de bază şi valoarea zilei-mun­­că. Am aflat fapte interesante. Bunăoară, acum vreo zece ani cînd a luat fiinţă colectiva, fondul de bază era de cîteva mii de lei. Astăzi depăşeşte cî­teva milioane. Am cercetat căile care au dus la acest re­zultat, analizînd dinamica dez­voltării fiecărui sector de pro­ducţie în parte. Cifrele, exem­plele le-am trecut în conspec­tul lecţiei. Cei peste 60 de cursanţi tineri şi vîrstnici de la cercul pe care-l conduc le cunoşteau în general, dar cînd e vorba de o lecţie ca­ aceasta despre fondul de bază, despre repartizarea bunurilor la ziua­­muncă, trebuie neapărat să vii cu fapte şi exemple concrete şi să demonstrezi legătura din-­­tre ele, consolidarea economică a gospodăriei colective. Am încercat apoi să mă­­ transpun în situaţia unui pro­fesor. Cum pot să-i ajut pe co­lectivişti să-şi însuşească cit mai bine cele predate ? Am gă­sit o soluţie care cred că este bună , am întocmit nişte grafi­ce, în mai multe copii, pe care le-am împărţit cursanţilor îna­inte de începerea lecţiei. Din ele reiese clar cum a crescut şi s-a dezvoltat fondul de bază al colectivei şi care sunt sectoa­rele de producţie care aduc cele mai mari venituri. Cîteva planşe şi schiţe procurate din vreme, mostre de seminţe din culturile de bază ale colectivei, m-au ajutat, de asemenea, să explic mai limpede care sînt cele mai valoroase soiuri de grîu şi porumb pentru soiul nostru, ce legătură este în­tre soiuri şi producţii, între producţii şi venituri, între ve­nituri şi creşterea fondului de bază. Iată unul din exemplele pe care le-am folosit. Anul a­­cesta am avut semănate cu grîu 300 de hectare. Am obţi­nut o producţie medie de 1 950 kg la hectar. Pe o parcelă de 80 de hectare lucrată şi între­ţinută la fel ca şi celelalte, am obţinut peste 2 600 de kg. De ce ? Pentru că pe această par­celă am semănat soiul Bezos­­laia, mai rezistent la ger şi la secetă, mai productiv. Dacă am fi folosit numai acest soi, producţiile şi deci şi veniturile ar fi fost mai mari. Am povestit acest amănunt pentru a arăta că sporeşte mult interesul cursanţilor cînd o lecţie este pregătită astfel, cînd ea e strîns legată de practica şi experienţa colectiviştilor. în pregătirea lecţiilor mă a­­jută mult organizaţia U.T.M. din colectivă. Cîţiva utemişti şi tineri, recomandaţi de comi­tetul U.T.M., mă ajută să cu­leg anumite materiale, vin cu exemple din practica muncii lor zilnice. Uneori, seara, ei stau alături de mine cînd pregătesc lecţia. Aşa, de exemplu, Nelu Băjan, secretarul organizaţiei U.T.M., mi-a sugerat ideea să vorbesc mai pe larg despre importanţa sectorului zooteh­nic. Ideea lui a fost bine veni­tă pentru că unii dintre tinerii care acum frecventează cursuri­le cercului meu vor fi recoman­daţi să lucreze ca îngrijitori de animale. Pregătirea fiecărei lecţii o încep imediat după predarea celei anterioare, animţîndu-i pe cursanţi despre ceea ce vom învăţa. Am constatat, de asemenea, că folosind în timpul predării conversaţia,­­ discuţiile, menţin mereu treabă atenţia cursanţilor. Curioşi sa afle alte noutăţi, dornici de a învăţa, ei participa cu toţii la lecţii, mă ajută să le exemplific mai bine, sunt activi, manifestă mult interes. Aceasta consti­tuie pentru mine o satisfacţie deosebită şi un imbold în acti­vitatea de lector. TOMA DRAGHICI inginer agronom la G.A.C. Bărcăneşti, regiunea Ploieşti Foto : AGERPRES Intr-un timp scurt,­­de cîn­d a luat fiinţă gospodăria colectivă, co­muna Burleşti din regiunea Suceava şi împrejurimile ei au că­pătat o nouă înfăţişare, specifică satului socialist. Pentru sectorul zootehnic au fost construite grajduri încăpătoare, trainice. Pantele dealurilor au fost terasate şi plantate cu viţă. Hotărîţi să dezvolte necontenit averea obştească, co­lectiviştii de aici sunt preocupaţi în aceste zile de valorificarea unor noi surse de venituri. După cum se vede şi din fotografie, ei lucrează la amenajarea unui iaz pentru peşte. TELEGRAME Preşedintele Prezidiului A­­dunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene, Toi En Ghen, şi preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene Kim Ir Sen, au trimis o tele­gramă de răspuns tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, şi Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele Con­­siliului de Miniştri al R.P. r­omîne, prin care mulţumesc pentru felicitările ce le-au fost adresate cu prilejul realegerii lor în posturile de preşedinte al Prezidiului Adunării Popu­lare Supreme a R.P.D. Coree­ne şi preşedinte al Cabinetu­lui de Miniştri al R.R.D. Co­reene. Ministrul Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene, Pak Sen Cer, a trimis tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Ro­­mîne, o telegramă de mulţu­mire pentru felicitările adre­sate cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru al Afa­­cerilor Externe a R.P.D. Co­reene. ★ Mineri în drumeţie Tot mai mulţi mineri din Va­lea Jiului au îndrăgit turismul. Iubitorii de drumeţie îşi petrec zilele de odihnă vizitînd dife­rite oraşe sau făcînd excursii în locuri pitoreşti din ţară. De la începutul anului şi pînă acum, peste 6 000 de mineri din acest bazin carbonifer au ple­cat în excursii organizate în grupuri. Ei au vizitat, printre altele oraşele Bucureşti, Bra­şov, Timişoara, Ploieşti şi Hu­nedoara. (Agerpres) Curs de perfecţionare La Fabrica de antibiotice din Iaşi s-a deschis zilele acestea un curs de perfecţionare cu o durată de 7 luni. Cursul va fi frecventat pe serii de întregul personal teh­­nico-ingineresc al întreprinderii. Prima serie este alcătuită din 30 de tehnicieni şi ingineri. Lecţiile, predate de medici, biologi, chi­­mişti şi farmacişti din învăţămîntul superior din Bucureşti şi Iaşi au menirea să informeze pe cursanţi asupra celor mai noi metode fo­losite în domeniul fabricării anti­bioticelor şi folosirii lor în tera­peutică. (Agerpres)

Next