Scînteia Tineretului, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 4214-4240)
1962-12-01 / nr. 4214
Utilaje moderne La întreprinderea textilă din Galaţi au fost montate în ultimele luni o serie de noi utilaje. Printre acestea se află 230 de războaie automate, mai multe maşini de cardat cu dispozitive de oprire automată, maşini de bobinat, un urzitor de mare productivitate şi altele. Pentru supravegherea acestor utilaje moderne în întreprindere au fost organizate cursuri speciale, la care au luat parte un mare număr de muncitori și tehnicieni. Concomitent cu modernizarea utilajului, aici s-a trecut la aplicarea unor noi procedee tehnologice. Intre altele s-a introdus de curînd o reţetă îmbunătăţită de încleiere a urzelilor. Inzestarea cu utilaje noi, creşterea calificării muncitorilor, introducerea unor noi metode de fabricaţie au determinat creşterea producţiei cu circa 8 400 m ţesături pe zi, precum şi mărirea indicelui de calitate a producţiei de fire şi ţesături cu 2 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (Agerpres) Constantin Băjarcă îi este recomandat de muncitorii Şantierului naval „1 Mai"-Brăila in acest fel: strungar fruntaş (îşi depăşeşte zilnic norma cu 20—25 la sută); elev fruntaş la şcoala serală (are numai note de 9 şi 10). Cu tînărul strungar poţi discuta despre metodele noi de muncă şi despre minunatele locuri din Uniunea Sovietică pe care le-a vizitat recent. Să facem deci o precizare — pentru meritele sale în producţie, de curînd a fost trimis într-o excursie în marea ţară a constructorilor comunismului. Foto : I. CUCU Eleştee pe terenuri mlăştinoase Colectiviştii din Mădăraş, regiunea Crişana, au acumulat o bogată experienţă în amenajarea eleşteelor pe unele terenuri mlăştinoase care nu pot fi desecate şi cultivate cu cereale. Anul acesta, din valorificarea peştelui crescut în bazinele şi eleşteele sistematic amenajate pe 56 ha de terenuri mlăştinoase, improprii agriculturii, colectiviştii au obţinut venituri în valoare de aproape 400 000 lei. Preluînd experienţa colectiviştilor din Mădăraş, numeroase alte gospodării colective din regiunea Crişana, printre care şi cele din Zerind, Vărsând, Cheresig şi altele au amenajat pe aproape 200 hectare de terenuri mlăştinoase eleştee pe care le-au populat cu crap. (Agerpres) ! ! PAG. A II-A : § E CĂMINUL § CULTURAL . 8 ÎN VIATA ISATULUI SOCIALIST! I însemnări despre fo-1 losirea bazei materiale ■ Sa culturii în cîteva dina satele regiunii Galaţi. 6 A însemnări de la consfătuirea cu responsabilii posturilor utemiste de control din oraşul Sibiu ecent, Comitetul orăşenesc U.T.M. Sibiu a organizat o consfătuire cu responsabilii posturilor utemiste de control. Problemele care au suscitat cele mai multe discuţii s-au referit la competenţa şi operativitatea cu care acestea generalizează experienţa bună, sesizează neajunsuri, propun măsuri de îndreptare etc. — Am considerat că descoperirea rezervelor interne care să ducă la îmbunătăţirea calităţii produselor şi sesizarea lor conducerii secţiei trebuie să constituie obiectivul principal al activităţii noastre, spunea în consfătuire Iulius Kirschner, membru al postului utemist de control din secţia freze-întreţinere a Uzinelor „Independenţa”. Faptul că din colectivul nostru fac parte tehnicianul Andrei Cosza, Gheorghe Baidoc, Victor David şi alţi tineri fruntaşi în producţie, tineri care se bucură de respectul şi stima tovarăşilor de muncă ne-a ajutat să cunoaştem în permanenţă problemele esenţiale ale producţiei. Cum procedăm noi ? în primul rînd, ne străduim să cunoaştem problemele „cheie” ce se pun în legătură cu calitatea produselor. în acest sens, ne consultăm în permanenţă cu conducerea secţiei, cu maiştrii, inginerii, controlorii tehnici de calitate, cu muncitori fruntaşi. Metoda noastră principală prin care desfăşurăm o activitate de cunoaştere, de cercetare a problemelor producţiei, este raidul, întotdeauna el are un obiectiv precis, concret. Avem grijă ca la această acţiune să antrenăm cu noi şi cîţiva specialişti din secţie, controlori tehnici de calitate, maiştri, ingineri. De curînd am organizat un astfel de raid. Ne-am oprit mai întîi la maşina unde lucrează tînărul Vie Basarabă. Era aproape de terminarea celor opt ore de lucru. Piesele executate de Basarabă, orînduite frumos în lădiţa de lingă maşină, aşteptau să fie controlate şi trimise la magazia de produse finite. Toate erau de bună calitate. Stînd de vorbă mai mult cu tînărul respectiv ne-am dat seama că la baza succeselor lui stau buna organizare a locului de muncă, conştiinciozitatea cu care execută fiecare operaţie, grija pentru deplina folosire a timpului de lucru, în raidul nostru constatări asemănătoare am făcut şi la tinerii Vili Bardan, Arhip Floca şi alţii, care în ziua respectivă executaseră numai lucrări de bună calitate. Am întîlnit însă şi alte aspecte. Ion Giurcă şi Friderich Votsch mai scăpaseră pe lingă piesele bine executate şi unele care necesitau remanieri sau care nu mai puteau fi folosite. Cum este şi firesc, am căutat să aflăm şi motivele. Tinerii în cauză neglijaseră in ziua aceea un fapt esenţial în munca lor — organizarea locului de muncă, pregătirea şi folosirea celor mai corespunzătoare scule. Or, neavînd scule potrivite, ei au fost lipsiţi de posibilitatea de a executa corect fiecare operaţie, nerespectînd astfel prescripţiile tehnologice. Am sesizat aceste lucruri conducerii secţiei, organizaţiei U.T.M. La puţin timp după raid, organizaţia U.T.M. a stabilit să fie făcut un schimb de experienţă în care Vie Basarabă să demonstreze tovarăşilor săi de muncă cum îşi organizează munca, metodele folosite. Fruntaşii au primit sarcina să se ocupe de tinerii cu rezultate mai slabe. Satisfacţia acţiunii noastre a constituit-o faptul că tot mai mulţi tineri au devenit la rindul lor fruntaşi. — Munca de fiecare zi, rezolvarea sarcinilor ce ne stau în faţă — a intervenit în discuţie tovarăşul Gerhard Stamp, responsabilul postului utemist de control de la întreprinderea „7 Noiembrie” ne-au dovedit necesitatea unei largi informări. Trebuie sa cunoaştem permanent cele mai importante probleme pentru a fi cit mai operativi. Realizînd acest lucru, acţiunile pe care le întreprindem sunt eficace, sunt în măsură să stimuleze şi mai mult activitatea tinerilor în producţie. Intr-un timp, în secţie se depăşeau consumurile specifice Ne-am ocupat de acest lucru, am urmărit munca fiecărui tînăr şi am făcut propuneri care să ajute« la remedierea lipsurilor acestora. Altădată, erau greutăţi determinate de faptul că, lucrînd neatent, unii tineri sortau produse de calitatea a II-a la calitatea I. Am discutat cu cei ce făceau acest VASILE DINULESCU (Continuare în pag. a III-a) Cum alegem tema adunării pioniereşti , rare sînt cazurile cînd instructorii se întreabă : oare ce să discutăm în adunarea pionierească? Şi-şi bat capul să găsească o temă. Greşesc. Adunarea nu trebuie să ia naştere din frămîntarea instructorului de a găsi singur o temă , ea trebuie să-şi aibă izvorul în însăşi viaţa pionierilor cu care lucrează, în iniţiativa pionierilor. Să nu înţelegem greşit: nu înseamnă că instructorul trebuie să vină în faţa copiilor şi să întrebe „ce adunare vreţi să organizăm ?“ Ei vor veni, fireşte, cu nenumărate propuneri — unele bune, altele năstrușnice. Pe care să le alegi ? E greu să decizi. De aceea, e mai bine altfel. Aici trebuie să intervină tactul pedagogic al instructorului de pionieri. Iată, de exemplu, instructoarea de pionieri de la Școala de 8 ani nr. 98 din Capitală, consultîndu-se cu profesorii a ajuns la concluzia că pentru a-i ajuta pe toţi pionierii să înveţe bine şi foarte bine trebuie găsit mijlocul, accesibil lor, de a le arăta de ce trebuie să înveţe. Trebuie ajutaţi să vadă cum şi unde se va valorifica învăţătura lor, să privească munca lor în perspectivă. Prilejul s-a ivit. ...într-o zi, pionierii clasei a Vl-a s-au strîns în jurul instructoarei de detaşament. Din vorbă în vorbă, au aflat că ea lucrează la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice. Le-a explicat copiilor, pe înţelesul lor, ce anume fac lucrătorii acestui institut, despre locul pe care îl ocupă electrificarea în opera de construire a socialismului. Copiii o ascultau atenți. Instructoarea începuse să le spună că numai pe Bistriţa, de la Bicaz în jos, se mai construiesc încă multe hidrocentrale. Deodată se opri. — Văd că vă interesează — le-a spus instructoarea. Vreţi să discutăm mai mult despre aceste lucruri ? Copiii voiau într-adevăr să afle mai multe lucruri. — Ce-ar fi, tovarăşă instructoare, să organizăm o adunare cu această temă ? au propus pionierii. Şi, pe loc, au început să discute despre adunare. Se bucurau, era propunerea lor. Cine să vorbească despre documente de partid în care e vorba de dezvoltarea electrificării şi însemnătatea ei în dezvoltarea industriei în ţara noastră ? — a întrebat instructoarea. Să ne vorbiţi dumneavoastră — au spus copiii. Şi nu întîmplător. Unui copil i-ar fi fost greu să redea şi să explice aceste date. Despre Hidrocentrala „V.. I. Lenin“ pionierii au hotărît să vorbească un coleg de-al lor care a fost acolo. Alţii au primit sarcina să alcătuiască un album, alţii un fotomontaj. Cîţiva pionieri s-au interesat de cîntecele, bucăţile literare, poeziile în care e vorba de „Bistriţa — apă zglobie“. Despre dezvoltarea reţelei de hidro şi termocentrale a fost invitat să vorbească un tovarăş proiectant de la I.S.P.E. N-a lipsit nici pregătirea hărţii cu indicaţiile unde se află hidro şi termocentrale construite în anii puterii populare. Pregătirea adunării a durat circa trei săptămîni. în timpul desfăşurării ei, pionierii au aflat lucruri noi, interesante. Şi au mai aflat ceva foarte preţios: că toate aceste lucruri le-au realizat oameni destoinici, stăpîni pe bogate cunoştinţe. Concluzia cea mai apropiată copiilor ? Să înveţe bine la fizică, matematică, chimie... la toate materiile, căci toate cunoştinţele le vor fi de folos în munca viitoare. Altădată, la Şcoala de 8 ani nr. 93 din Bucureşti pionierii detaşamentului 2 discutau cu instructoarea superioară despre programul de activitate. — Să mergem să vizităm Muzeul de istorie a partidului — a propus cineva. — Ce-ar fi, le-a sugerat instructoarea superioară, ca adunarea cu temă de luna viitoare a detaşamentului s-o ţinem la muzeu ? Astfel s-a născut tema adunării „Te slăvim şi te cîntăm partid iubit“. Au început pregătirile. Fiecare pionier a avut ceva de făcut. Unii au avut sarcina să studieze documentele privind înfiinţarea Partidului Comunist Român, alţii despre lupta comuniştilor în anii grei ai ilegalităţii. Mai mulţi copii au adunat date despre realizările poporului nostru sub conducerea partidului. Restul pionierilor au învăţat poezii şi datele despre partid. La pregătirea acestei adunări, copiii au cerut ajutorul profesorilor de istorie din şcoală şi de la Palatul pionierilor. In tot timpul pregătirii, copiii au avut mult de lucru. Pe parcurs, planul adunării a mai fost schimbat mult, îmbogăţit cu propunerile copiilor. A sosit şi ziua adunării. In straie de sărbătoare, cu steagul în frunte, pionierii s-au îndreptat spre muzeu. Adunarea a avut un caracter festiv. La sfîrşitul acestei adunări, copiii au plecat spre casă emoţionaţi, cu cunoştinţe mult mai multe şi mai trainice delucreţia ranga. (Continuare în pag. a III-a) Combinatul — pepinieră de cadre Hunedoara este un puternic centru siderurgic, dar în acelaşi timp şi o adevărată şcoală de pregătire ■a cadrelor. Numai în acest an aici şi-au însuşit meseria preferată peste 2 500 de tineri, care au urmat cursuri de calificare şi şi-au desăvîrşit pregătirea practică in secţiile Combinatului siderurgic sau pe şantierele noilor construcţii Lecţiile teoretice predate de cadre tehnice de specialitate, sprijinul primit de la muncitorii cu mai multă experienţă au asigurat tinerilor muncitori calificare temeinică. Mulţi dintre tinerii care şi-au însuşit meseria de jurnalist au fost repartizaţi in producţie la noul furnal de 1 000 mc ; alţi tineri lucrează la noile laminoare sau la cuptoarele Martin de 400 de tone. Din 1948 si pina in prezent, la Combinatul siderurgic Hunedoara s-au calificat de aproape 10 ori mai mulţi muncitori decit lucrau în trecut la fostele uzine de fier din localitate. Muncitorilor siderurgici li s-au creat largi posibilităţi pentru a- şi desăvîrşi pregătirea profesională. Mai mult de 60 de siderurgişti au absolvit în acest an şcoala de maiştri a combinatului. In toamna aceasta şi-a început activitatea în secţiile combinatului o nouă promoţie de ingineri proveniţi din muncitori, iar alţi 145 de muncitori şi tehnicieni siderurgişti sunt studenţi în diferite institute din ţară. (Agerpres) OPERATÍV! Tipuri noi de materiale didactice Peste 100 tipuri noi de materiale didactice, în zeci de mii de exemplare, necesare elevilor pentru a-şi însuşi temeinic cunoştinţele tehnice predate au fost puse anul acesta la dispoziţia şcolilor de cultură generală. Printre acestea se numără diferite maşini în miniatură, globuri terestre, hărţi in relief, mulaje ale corpului omenesc etc. Pentru laboratoarele de fizică au fost realizate celule fotoelectrice, maşini pentru producerea curenţilor prin inducţie, manometre didactice, aparate pentru punerea în evidenţă a cîmpului magnetic, truse de electrochimie. Au fost întocmite de asemenea o serie de planşe şi diapozitive infăţişînd realizări ale regimului nostru democrat popular, frumuseţi ale patriei şi monumente ale naturii. Şcolile de cultură generală din ţară au primit anul acesta materiale didactice în valoare de aproape 20 milioane lei, cu circa 3 milioane lei mai mult decit anul trecut. Şcolile au primit de asemenea numeroase sortimente de materiale sportive în valoare de aproape 2 milioane lei. (Agerpres) Colegi şi prieteni, elevii Elena Truşcă şi IulianGrăcănanu din clasa a Vlll.a D de la Şcoala medie nr. 34 „C. A. Rosetti“ din Capitală învaţă şi rezolvă împreună probleme de matematică şi fizică. Ei se ajută reciproc în însuşirea cit mai temeinică a lecţiilor. Foto: N. STELORIAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4214 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă, 1 decembrie 1962. La invăţămîntul agrozootehnic de trei ani Lecţia: ştiinţă legată de practică entru mine, pregătirea fiecărei lecţii pe care o ţin în faţa colectiviştilor care frecventează cercul agrotehnic înseamnă muncă, studiu amănunţit, cercetare atentă a faptelor din gospodăria noastră. Aşa am procedat, de exemplu, cînd am pregătit lecţia a doua în care era vorba despre dezvoltarea fondului de bază şi creşterea averii obşteşti. Cu ajutorul tovarăşului Grigore Ivanov, preşedintele gospodăriei, am cercetat, pe ani, felul în care au evoluat fondul de bază şi valoarea zilei-muncă. Am aflat fapte interesante. Bunăoară, acum vreo zece ani cînd a luat fiinţă colectiva, fondul de bază era de cîteva mii de lei. Astăzi depăşeşte cîteva milioane. Am cercetat căile care au dus la acest rezultat, analizînd dinamica dezvoltării fiecărui sector de producţie în parte. Cifrele, exemplele le-am trecut în conspectul lecţiei. Cei peste 60 de cursanţi tineri şi vîrstnici de la cercul pe care-l conduc le cunoşteau în general, dar cînd e vorba de o lecţie ca aceasta despre fondul de bază, despre repartizarea bunurilor la ziuamuncă, trebuie neapărat să vii cu fapte şi exemple concrete şi să demonstrezi legătura din-tre ele, consolidarea economică a gospodăriei colective. Am încercat apoi să mă transpun în situaţia unui profesor. Cum pot să-i ajut pe colectivişti să-şi însuşească cit mai bine cele predate ? Am găsit o soluţie care cred că este bună , am întocmit nişte grafice, în mai multe copii, pe care le-am împărţit cursanţilor înainte de începerea lecţiei. Din ele reiese clar cum a crescut şi s-a dezvoltat fondul de bază al colectivei şi care sunt sectoarele de producţie care aduc cele mai mari venituri. Cîteva planşe şi schiţe procurate din vreme, mostre de seminţe din culturile de bază ale colectivei, m-au ajutat, de asemenea, să explic mai limpede care sînt cele mai valoroase soiuri de grîu şi porumb pentru soiul nostru, ce legătură este între soiuri şi producţii, între producţii şi venituri, între venituri şi creşterea fondului de bază. Iată unul din exemplele pe care le-am folosit. Anul acesta am avut semănate cu grîu 300 de hectare. Am obţinut o producţie medie de 1 950 kg la hectar. Pe o parcelă de 80 de hectare lucrată şi întreţinută la fel ca şi celelalte, am obţinut peste 2 600 de kg. De ce ? Pentru că pe această parcelă am semănat soiul Bezoslaia, mai rezistent la ger şi la secetă, mai productiv. Dacă am fi folosit numai acest soi, producţiile şi deci şi veniturile ar fi fost mai mari. Am povestit acest amănunt pentru a arăta că sporeşte mult interesul cursanţilor cînd o lecţie este pregătită astfel, cînd ea e strîns legată de practica şi experienţa colectiviştilor. în pregătirea lecţiilor mă ajută mult organizaţia U.T.M. din colectivă. Cîţiva utemişti şi tineri, recomandaţi de comitetul U.T.M., mă ajută să culeg anumite materiale, vin cu exemple din practica muncii lor zilnice. Uneori, seara, ei stau alături de mine cînd pregătesc lecţia. Aşa, de exemplu, Nelu Băjan, secretarul organizaţiei U.T.M., mi-a sugerat ideea să vorbesc mai pe larg despre importanţa sectorului zootehnic. Ideea lui a fost bine venită pentru că unii dintre tinerii care acum frecventează cursurile cercului meu vor fi recomandaţi să lucreze ca îngrijitori de animale. Pregătirea fiecărei lecţii o încep imediat după predarea celei anterioare, animţîndu-i pe cursanţi despre ceea ce vom învăţa. Am constatat, de asemenea, că folosind în timpul predării conversaţia, discuţiile, menţin mereu treabă atenţia cursanţilor. Curioşi sa afle alte noutăţi, dornici de a învăţa, ei participa cu toţii la lecţii, mă ajută să le exemplific mai bine, sunt activi, manifestă mult interes. Aceasta constituie pentru mine o satisfacţie deosebită şi un imbold în activitatea de lector. TOMA DRAGHICI inginer agronom la G.A.C. Bărcăneşti, regiunea Ploieşti Foto : AGERPRES Intr-un timp scurt,de cînd a luat fiinţă gospodăria colectivă, comuna Burleşti din regiunea Suceava şi împrejurimile ei au căpătat o nouă înfăţişare, specifică satului socialist. Pentru sectorul zootehnic au fost construite grajduri încăpătoare, trainice. Pantele dealurilor au fost terasate şi plantate cu viţă. Hotărîţi să dezvolte necontenit averea obştească, colectiviştii de aici sunt preocupaţi în aceste zile de valorificarea unor noi surse de venituri. După cum se vede şi din fotografie, ei lucrează la amenajarea unui iaz pentru peşte. TELEGRAME Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene, Toi En Ghen, şi preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene Kim Ir Sen, au trimis o telegramă de răspuns tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, şi Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. romîne, prin care mulţumesc pentru felicitările ce le-au fost adresate cu prilejul realegerii lor în posturile de preşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene şi preşedinte al Cabinetului de Miniştri al R.R.D. Coreene. Ministrul Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene, Pak Sen Cer, a trimis tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romîne, o telegramă de mulţumire pentru felicitările adresate cu prilejul numirii sale în funcţia de ministru al Afacerilor Externe a R.P.D. Coreene. ★ Mineri în drumeţie Tot mai mulţi mineri din Valea Jiului au îndrăgit turismul. Iubitorii de drumeţie îşi petrec zilele de odihnă vizitînd diferite oraşe sau făcînd excursii în locuri pitoreşti din ţară. De la începutul anului şi pînă acum, peste 6 000 de mineri din acest bazin carbonifer au plecat în excursii organizate în grupuri. Ei au vizitat, printre altele oraşele Bucureşti, Braşov, Timişoara, Ploieşti şi Hunedoara. (Agerpres) Curs de perfecţionare La Fabrica de antibiotice din Iaşi s-a deschis zilele acestea un curs de perfecţionare cu o durată de 7 luni. Cursul va fi frecventat pe serii de întregul personal tehnico-ingineresc al întreprinderii. Prima serie este alcătuită din 30 de tehnicieni şi ingineri. Lecţiile, predate de medici, biologi, chimişti şi farmacişti din învăţămîntul superior din Bucureşti şi Iaşi au menirea să informeze pe cursanţi asupra celor mai noi metode folosite în domeniul fabricării antibioticelor şi folosirii lor în terapeutică. (Agerpres)