Scînteia Tineretului, martie 1964 (Anul 20, nr. 4600-4625)
1964-03-01 / nr. 4600
RĂSPUNDERI COMUNE (Urmare din pag. I) Iarăşa Brăttăreanu sa mai întreabă dacă situaţia în care ajunsese Ion nu putea fi evitată prin antrenarea, de către şcoală în discutarea comportării soţilor Pribegeanu, a tovarăşilor de muncă ai acestora. Nici acum răspunsul ei nu lasă nici o portiţă pentru dubii, e convinsă că şcoala ar fi primit un sprijin important, că în mod sigur aceasta ar fi fost o metodă bună, proprie şcolii, dar din păcate nefolosită în cazul respectiv. In legătură cu aceeaşi problemă-cheia — relaţia „familie-şcoală“ — oferă un bogat material de dezbatere corespondenţele semnate de profesorul Petre Sandu din Bucureşti, Roşea Didina din Galaţi, Ion Popescu, învăţător, comuna Horodnic, regiunea Suceava, maiorul Dragu din Timişoara, învăţătorul Constantin Stănescu din Bărcăneşti, regiunea Bucureşti, Iosif Gorunescu din Medgidia şi mulţi alţii. Cei pe care i-am numit privesc chestiunea colaborării între şcoală şi familie ca o „activitate permanentă — expresia le este comună — din care sunt excluse atît perioadele de lîncezeală cît şi cele de asalt“. Ei consideră şedinţele cu părinţii la şcoală, lectoratele organizate de şcoală cu părinţii, drept metode de lucru deosebit de valoroase dar care nu pot înlocui contactul permanent al familiei cu profesorii diriginţi, vizitele cît mai dese făcute de aceştia din urmă acasă la elevii lor, prezenţa părinţilor la şcoală nu numai atunci cînd sînt chemaţi „pentru că s-a întîmplat ceva“. „Ceva se întîmplă în fiecare zi“ — scrie tovarăşul I. Dragu — „şi acest ceva poate fi, desigur, nu numai neplăcut, ci chiar foarte măgulitor pentru părinţi. Activitatea şcolară a copiilor noştri, prin caracterul ei zilnic, ne cere ca şi controlul ei să nu fie sporadic. Aflînd la şcoală despre fiul sau fiica noastră că dă dovadă de aplicaţii deosebite la o materie, ne va folosi mult pentru a şti cum să-i dezvoltăm şi noi, acasă, această aplicaţie. Sînt părinţi care invocă lipsa lor de timp atunci cînd li se reproşează că a trecut o bună bucată de vreme de cînd n-au mai dat pe la şcoală. S-ar putea, intr-adevăr, ca unii să nu găsească timp pentru o şedinţă de mai multe ore, dar nu-mi pot imagina un om atît de ocupat incit să nu-şi găsească vreme, măcar odată pe săptămînă, să treacă pe la şcoală, să ia contact cu dirigintele copilului său. La acele şedinţe cu părinţii care durează ore şi ore în şir se ajunge tocmai pentru că nu e folosit în permanenţă contactul direct, operativ, între şcoală şi familie". Din punctul de vedere al dirigintelui, aceeaşi idee o reia profesorul Petre Sandu: „Am cunoscut un diriginte care cunoştea casele elevilor săi aşa cum îşi cunoştea propria casă. Era în stare să-ţi descrie cu lux de amănunte pînă şi aşezarea mobilelor în camerele elevilor săi, să-ţi citeze titlurile cărţilor din bibliotecile acestora... Nu întâmplător clasa de care răspundea era fruntaşă pe şcoală, nu întîmplător în clasa lui nu apăreau nici un fel de „cazuri“. E limpede că el nu-şi vizita elevii pentru ca să ne amuze pe noi, colegii, cu cunoştinţele sale care mergeau pînă la memorarea celui mai neînsemnat amănunt al casei lor. Ne oferea insă un bun prilej de meditaţie „memoria“ sa; ea atesta frecventa vizitelor realizate de diriginte in familiile elevilor săi — şi în ultimă instanţă frumoasele rezultate obţinute cu clasa sa". O altă latură a aceleiaşi probleme face obiectul scrisorii tovarăşului Iosif Gorunescu din Medgidia. El vede în „ajutorul gospodăresc“ dat de către părinţi şcolii „un însemnat factor educativ“. Cităm cîteva rînduri din corespondenţa sa: „Venind in ajutorul şcolii chiar prin unele lucruri mărunte, cum ar fi repararea unei bănci, a unei clanţe, realizăm mai mult decit o economie; spunem şi prin aceste lucruri mărunte copiilor noştri că nu ne este şi nu ne poate fi indiferentă şcoala lor, îi învăţăm s-o respecte mai mult — şi de ce n-am recunoaşte — astfel ne legăm şi noi mai mult de ea. Iţi este întotdeauna mai drag parcul din capătul străzii, pentru că nu el ai sădit şi tu un pom, ai stropit şi tu un strat de flori...“ Şi în continuare: „Răcind parte din comitetul de părinţi al şcolii la care învaţă fiica mea Eugenia, directorul ne-a supus spre aprobare nişte cheltuieli. Cîţiva dintre părinţi ne-am opus nu pentru că ele nu erau judicioase — era vorba de cumpărarea unor materiale didactice necesare — ci pentru că, angajîndu-ne să confecţionăm noi aceste materiale, le-am fi făcut mai... „frumoase“. Mă Înţelegeţi ? Chiar dacă din punct de vedere al măiestriei tehnice nu ne-am fi putut întrece cu meşterii întreprinderilor de material didactic, lucrate de noi primeau un plus de frumuseţe morală care nu ar fi scăpat ochilor atenţi ai copiilor noştri. Şi chiar aşa s-a întimplat. Copiii se poartă cu stativele construite denoi din lemn cu o grijă mai mare decit cea de care dau dovadă în faţa eprubetelor de sticlă pentru care sunt necesare stativele... Ei înţeleg că le-am făcut cu dragoste pentru şcoală şi că ţinem să le transmitem şi lor această dragoste, iată cum şi nişte lucrui, în aparenţă simple, se prefac în probleme importante, se răsfrîng asupra educaţiei copiilor noştri...“. Ne oprim deocamdată aici cu lectura scrisorilor, făgăduind s-o reluăm în zilele următoare. Aşa cum aminteam, sfera preocupărilor corespondenţilor noştri este deosebit de cuprinzătoare. Astăzi ne-am mărginit să dăm cuvîntul doar cîtorva din cei care s-au înscris la discuţie şi, în mod special, celor care au ridicat problema colaborării dintre şcoală şi familie. Vom face loc însă în coloanele ziarului tuturor chestiunilor de interes general privind educaţia copiilor — aşa cum reies ele din numeroasa corespondenţă primită pînă acum cît şi din cea pe care o aşteptăm, în continuare, să ne sosească. La crescătoria de păsări de la Combinatul avicol Doiceşti, raionul Tîrgovişte, se serveşte masa. IVî.T ' f is , Foto : AÜERPRES 4 ■ CONTRIBUŢIA TINERETULUI LA DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A REGIUNII In zilele de 22—23 februarie, s-au desfăşurat la Hoţeşti, lucrările Conferinţei Organinizaţiei regionale a U.T.M. Intr-o atmosferă de optimism tineresc, cei aproape 1 000 de delegaţi şi invitaţi au analizat cu multă răspundere activitatea utemiştilor din regiune în ultimii doi ani, relevînd experienţa bună dobîndită de organizaţiile U.T.M., făcînd propuneri şi luîndu-şi angajamente însufleţitoare pentru activitatea viitoare. Regiunea Ploieşti este una dintre cele mai frumoase, o regiune care posedă multe bogăţii naturale şi care, ca urmare a politicii economice a partidului nostru, şi-a dezvoltat o puternică industrie, o agricultură înfloritoare. Aproape nu există colţ al regiunii, unde să nu fi avut loc, în anii noştri, prefaceri esenţiale. La obţinerea acestor succese a însemnată contribuţie au adus-o tinerii, mobilizaţi de organizaţiile U.T.M. Aducînd conferinţei salutul Comitetului regional de partid, tovarăşul DUMITRU BALALIA, prim-secretar al Comitetului regional de partid Ploieşti, spunea : „Comuniştii, oamenii care se preocupă cu atît de părintească grijă de educaţia şi creşterea generaţiei tinere, felicită sutele de mii de tineri pentru munca rodnică desfăşurată de organizaţiile U.T.M., sub conducerea organizaţiilor de partid, — pentru antrenarea tineretului la îndeplinirea sarcinilor de plan în industrie, agricultură, la diferite acţiuni social-culturale. Biroul comitetului regional de partid, a arătat în continuare tovarăşul Dumitru Balalia, apreciază că organizaţia regională U.T.M. a desfăşurat o muncă politică şi organizatorică concretă şi competentă’. Ea a devenit mai puternică, s-a legat mai strîns de masele de tineret, care o urmează cu încredere în toate acţiunile. Ne exprimăm convingerea, a spus vorbitorul, că puternica noastră organizaţie regională U.T.M. care numără peste 191 000 de membri va mobiliza şi de acum înainte întregul tineret din regiune la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi va îndreptăţi prin munca sa plină de elan creator încrederea care i se acordă". Experienţa bună, larg generalizată Aşa cum se arăta în darea de seamă prezentată de tov. TOMA CIRSTOAIE, prim-secretar al comitetului regional U.T.M., sub conducerea şi îndrumarea permanentă a Comitetului regional de partid, Comitetul regional U.T.M. Ploieşti a acordat în această perioadă o deosebită atenţie mobilizării utemiştilor şi a întregului tineret, alături de ceilalţi oameni ai muncii, la înfăptuirea sarcinilor economice. In anul care a trecut, din rîndul tinerilor muncitori, ingineri şi tehnicieni, care au fost antrenaţi în întrecerea socialistă, un număr de 13 430 au fost declaraţi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. O experienţă bună în această direcţie au obţinut-o comitetele raionale U.T.M. Cîmpina, Ploieşti şi Comitetul orăşenesc U.T.M. Ploieşti, care, în colaborare cu consiliile locale sindicale, urmăresc permanent participarea tinerilor la întrecerea socialistă, se preocupă de îndeplinirea angajamentelor luate. In atenţia participanţilor la conferinţă a stat discutarea metodelor celor mai bune folosite de organizaţiile U.T.M. în acest scop. O atenţie deosebită, de pildă, s-a acordat în anul care a trecut de către tul petrochimic Brazi, se mîndreşte cu tineri ca Nicolae Băltăreţu, Constantin Găitănaru, Nicolae Hîrjoabă, Constantin Enache şi mulţi alţii, care de mai bine de 6 ani lucrează pe şantier, îşi îndeplinesc cu maximum de disciplină, cu exigenţă şi cu multă pricepere sarcinile profesionale. Pentru aceste merite ei au fost decoraţi de către Consiliul de Stat al R.P.R.; alţi 18 tineri de pe şantier au primit Diploma de Onoare a C.C. al U.T.M.". In întreaga regiune, în anul 1963 au fost cuprinşi la cursurile de ridicare a calificării peste 31500 de tineri care se străduiesc zi de zi să-şi însuşească şi să aplice în practică noţiunile predate. O bună experienţă au obţinut în acest sens organizaţiile U.T.M. de la Uzina mecanică Sinaia, care desfăşoară o activitate multilaterală privind ■antrenarea tineretului la cursurile de ridicare a calificării. Luînd cuvîntul în conferinţă, tovarăşul BUCUR ION, prim secretar al Comitetului raional U.T.M. Cîmpina, a subliniat faptul că experienţa bună a organizaţiilor U.T.M. de la Uzina din Sinaia a fost generalizată în toate întreprinderile din raion. In centrul dezbaterilor conferinţei a stat continua îmbunătăţire a activităţii organizaţiilor U.T.M. din întreprinderile petroliere, ramură specifică regiunii Ploieşti. VICTOR PUŞCAŞU, secretarul comitetului U.T.M. de la schela Boldeşti, PANAIT VIRGIL, de la Rafinăria Ploieşti-Sud şi alţi vorbitori au insistat asupra importanţei antrenării tineretului din întreprinderile petroliere la folosirea metodelor celor mai moderne de lucru în schele şi rafinării. In acelaşi timp, tovarăşii NEAMŢU ION de la Uzina „1 Mai", ing. GHEORGHE DESPAN de la I. F. Mîneciu, VOICU FLOREA de la Schela Cîmpina, ing. ION RANTE de la mina Filipeşti de Pădure, au arătat că întărirea disciplinei în producţie a tinerilor din întreprinderile unde ei lucrează, continuă să constituie o preocupare a organizaţiilor U.T.M. şi de acum înainte. Conferinţa a recomandat organizaţiilor U.T.M. de la Fabrica de geamuri Scăeoi, Uzina 3 Ploieşti, Fabrica de ciment Fieni, întreprinderile forestiere Cîmpina şi Sinaia, (întreprinnderi care anul trecut nu şi-au realizat sarcinile de producţie), să ia măsuri concrete pentru întărirea disciplinei, pentru respectarea normelor tehnice şi tehnologice. ★ Conferinţa a dezbătut pe larg şi problemele legate de participarea tinerilor de la sate la rezolvarea sarcinilor de sporire a producţiei agricole vegetale şi animale. Cu toate condiţiile climatice nefavorabile— consemna darea de seamă prezentată — datorită ajutorului acordat de stat, a aplicării regulilor agrotehnice înaintate, a hărniciei colectiviştilor, în anul 1963 pe ogoarele regiunii Ploieşti s-au realizat cu 105 000 tone mai mult grîu şi porumb decit în 1962. Printre alte măsuri luate în acest scop organele şi organizaţiile U.T.M. au mobilizat la învăţămîntul agrozootehnic peste 21700 tineri, iar la ciclurile de conferinţe agro-, zootehnice peste 30 000 de tineri. Conferinţa a apreciat modul în care comitetele raionale U.T.M. Buzău, Rm. Sărat şi Mizil, s-au ocupat de munca cu tinerii de la sate. Prin muncă patriotică, tinerii de la sate au contribuit la fertilizarea solului, la redarea de noi terenuri agriculturii. Numai în anul 1963, tinerii au contribuit la transportarea și la încorporarea în sol a 264 000 tone îngrășăminte naturale, la redarea circuitului agricol a 2 056 ha, care au adus venituri mari gospodăriilor colective. „Ţin să remarc, spunea în cuvîntul său tovarăşul ION COVRIG, prim-secretar al raionului U.T.M. Ploieşti, că organizaţiile noastre U.T.M. au avut permanent în centrul atenţiei sarcina de a recruta şi recomanda pentru sectoarele de activitate principale ale gospodăriei , în sectorul zootehnic, legumicol, al culturilor de cîmp etc. —■ pe cei mai buni tineri“. Harnicii tineri muncitori din gospodăriile de stat, din S.M.T.-urile regiunii au obţinut rezultate tot asa de bune in îndeplinirea sarcinilor de producţie. In 1963, gospodăriile de stat au realizat o producţie medie la hectar de 2 120 kg firîu, 2 850 kg porumb, 1 600 kg floarea-soarelui. ..Ne mîndrim că la aceste realizări am contribuit şi noi“ — spuneau în conferinţă tineri ca ELENA CUCU, de la G.A.S. Drăgăneşti, sau IVAN GH., tractorist la S.M.T. Smeeni! Grija tinerilor din G.A.S.-uri a fost, pe lingă obţinerea unor recolte sporite de cereale, sporirea producţiei de carne, lapte şi ouă. Brigada condusă de tovarăşa Elena Cucu, organized bine munca, îngrijind raţional animalele a obţinut în 1963 o producţie de 30 000 litri de lapte peste sarcina de plan. „In munca noastră, spunea tovarăşa Cucu, mai este însă mult loc pentru mai mult, pentru mai bine“. Utemistele din această brigadă s-au angajat ca în 1964 să dea peste plan 6 000 kg de carne şi 3 vagoane de lapte". Conferinţa a recomandat organizaţiilor U.T.M. de la sat® să acorde o şi mai mare atenţie mobilizării tinerilor din G.A.S., G.A.C., S.M.T., să execute lucrări de bună calitate, pe baza cunoaşterii îndrumărilor ştiinţei. La baza succeselor — munca educativă de bună dreptate, majoritatea participanţilor la discuţii au subliniat faptul că la baza succeselor obţinute de organizaţiile U.T.M. stă munca, educativă desfăşurată în, rîndul tinerilor. Comitetul regional, comitetele raionale şi orăşeneşti şi majoritatea organizaţiilor de bază U.T.M. au acordat şi acordă o mare atenţie desfăşur ŞANTIER. IARNA... Aici, pe schele, aerul e tare Şi prinzi puteri şi aripi cînd îl guşti. Un gest să faci şi norii de pe zare Devin mai transparenţi şi mai înguşti. E-o insulă aicile primăvară Ţîşnită drept în albul peisaj Şi clipe ard de-atingerea uşoară Cu zîmbetul, către un nou etaj. Mişcările, privirile consumă Acelaşi puls şi foc interior . Mortarul, cărămida, se-mpreună Urmînd aceeaşi linie de zbor. Ecouri repetate şi egale Pătrund în jur zăpezile şi gerul. Acelaşi gest prelung de macarale Primeşte mîngîiere, zilnic, cerul. O lume e aici de ritmuri calde, De colorate zîmbete arzînd — Și e lumină multă să se scalde In ea aripa fiecărui gînd. ION DAVIDEANU Seară literară la clubul Uzinei și - „Progresul" din Brăila. Citește eleva Rodica Criscov Scherezada — film pentru ecran panoramic: Patria (8,30; 11; 13,30; 16,15; 19; 21,30). Locotenent Cristina: Republica (9,15; 11,15; 13,15; 15,15; 17; 19, 21), București (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Excelsior (9; 11; 13; 15; 17,15; 19,30), Griviţa (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Cascada diavolului: Carpaţi (10; 12; 14, 16), Victoria (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Bucegi (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Aurora (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Floreasca (16; 18,15; 20,30). Paşi spre lună: Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30 ; 18,30; 20,30), Tomis (10; 11,45; 13,30; 16, 18, 20), Melodia (10, 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Seara prietenilor filmului: Carpaţi orele 19. Noi doi, bărbaţii: Capitol (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,30), înfrăţirea între popoare (13,30; 15,30; 17,45; 20). Omul cu ricşa — cinemascop : Festival (9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Feroviar (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30). Hoțul din San Marengo : Lumina (de la orele 10 la orele 14 rulează în continuare; 16; 18,15; 20,30) Arta (16; 18,15; 20,30). Legea e lege: Union (15; 17; 19, 21). Program de filme pentru copii: Doina (orele 10). Pisica de mare: Doina (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Cînd comedia era rege; Lemnul de rezonanţă; Electronicus: Timpuri Noi (de la orele 10 la orele 17 rulează în continuare; 19, 21). Era noapte la Roma (ambele serii): Giuleşti (10;15; 13; 16, 19), Flamura (10; 13; 16,15; 19,30). Scrisoare de la o necunoscută: Cultura] (15; 17; 19; 21). Tudor — cinemascop (ambele serii): Dacia (9;30; 13; 16;30; 20), Popular (10;30; 16; 19;30). A 12-a noapte: Buzești (15; 17; 19; 21). Cavalerul Pardaillan — cinemascop: Crîngaşi (15; 17; 19; 21). Elena din Troia — cinemascop: Unirea (16; 18,15; 20,30). Atenţiune, părinţi!: Flacăra (14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Paraşutiştii: Vitan (15; 17; 19; 20,45). Rusalka — cinemascop: Mioriţa (10; 12,30; 15; 17,45; 20,30). Modern (10; 12,30; 15; 18; 20,30). Qivitoq: Munca (15; 17; 19, 21). Strict secret — cinemascop: Moşilor (15; 17; 19, 21). Viaţă sportivă : Lira (15; 18; 20,45). Tu eşti minunată : Colentina (16; 18;15; 20,30). Nu-i loc pentru al treilea: Volga (10; 13; 14; 16; 18,15; 20,30). Conferinţa Organizaţiei regionale Ploieşti a U. T. M. organizaţia regională U.T.M. punerii în funcţiune a obiectivelor industriale aflate în construcţie. Tinerii constructori ploieşteni au realizat lucrări de bună calitate la Combinatul petrochimic Brazi, Uzina de detergenţi Ploieşti, Rafinăria Ploieşti-Sud, la Fabrica de oxigen din Ploieşti etc. „Organizaţia noastră, sublinia în cuvîntul său tovarăşul IVAN BURADA, forjor la Combinata citirea şi studierea atentă a cărţilor tehnice, la concursurile „Cine ştie, cîştigă“ organizate pe tema cunoaşterii profesiei etc. O mare atenţie s-a acordat mobilizării tinerilor la aceste acţiuni. In felul acesta, anul trecut, au fost antrenaţi în procesul de ridicare a calificării aproape toţi tinenerii. Numai la concursurile pe meserii au participat 670 tineri din cei 843 cîţi lucrează în uzină. Toast de primăvară Drum bun spre primăvară pămîntului, drum bun ! Seminţelor, spre fructe, prielnic vînt şi soare . Devine grea lumina de seve, de pe-acum Tăiată şi întoarsă sub brazde, de tractoare. V-aud, foşniri de frunze, vers dulce, de nervuri Voi, sărbători de-o clipă continuu repetate. Ieșind de după nouri precum din vechi gravuri, E soarele — emblema recoltelor bogate. Drum bun spre primăvară pămîntului, drum bun, Fîntîni cu apă dulce, drum bun în spre ulcioare. Vibrind trei anotimpuri trăiesc aevea acum Solemna și masiva naturii debarcare. Drum bun spre primăvară, acestor braţe tari Şi piepturilor cu timpul mai mult contemporane ! E un anotimp prin care, pămîntule, tresari Şi treci pe sub cupole de seceri şi ciocane. FLORIN COSTINESCU AIn mină Minerii — aduc cu ei în abataje Aerul proaspăt al dimineţii îmbibat de miresmele pădurilor. Şi poartă-n priviri, ca pe-o făclie, Imaginea oraşului tînăr Desfăşurat sub cupolele bolţii. Cînd pornesc dansul ritmat al pickhamerelor Feţele lor se încarcă de soare, Inimile bat peste stîncile negre Repetînd pulsul grăbit al timpului In zborul lui generos peste ţară... ION SEGARCEANU Arta lui Valentin Gheorghiu După imprimarea unuia din celebrele concerte mozartién©, Valentin Gheorghiu şi* orchestra Radioteleviziunii dirijată de un reputat şef de orchestră elveţiană R. Schumacher, oferă publicului nostru prin intermediul Casei de discuri ,,Electrecord“, alte două lucrări care au făcut epocă în istoria literaturii pianistice : — concertul nr. 1 a lui Mendelssohn- Bartholdy şi Varietfiunile simfonice ale lui C. Franck. Sensibil ataşat unor lucrări de asemenea factură, Valentin Ghs.Qoghin se dăruie partiturilor lui Men-DISCURI NOIdelssohn și Franck cu ardoarea unui pasionat îndrăgostit de lumea romanticilor. Strălucitor in primul Allegro al concertului lui Mendelssohn, profund, meditativ, în Adagioul concertului pe drept cuvint socotit un tulburător „Cintec fără cuvinte“, construind, mai bine zis „organizînd“ cu forţă, impresionanta arhitectură a Variaţiilor, Valentin Gheorghiu desfăşoară o artă de înaltă ţinută, care va impune desigur curînd discul nu numai în ţară ci şi în multe din ţările lumii în care pianistul român este cunoscut I. S. SMilii HOME PEIM „Foto Haber44 Este un film de aventuri, plin de surprize pentru spectatori. Regia aparţine lui Zoltán Várkonyi, cunoscut atît ca regizor cit şi ca actor. Pe Eva Ruttkai şi Páger Antal i-am mai văzut, împreună, în „Idolul de sare" şi „Povestea unei nopţi stranii“.. Spectatorii vor putea viziona şi filmul documentar „Linişte“, producţie a studioului „Al. Sahia". „Scano Boa'4 Scano Boa este un sataj pescari de pe valea Fadului din Italia. Aci se petrece acţiunea filmului cu acelaşi nume, coproducţie italo-spaniolă. Regia filmului este semnată de Renato Dall’Ara, coautor al scenariului. Rolul principal feminin este interpretat de cunoscuta actriţă Carta Gravina pe care am văzut-o de curînd in filmul „Cu totii acasă“. Alt interpret, actorul Jose Suarez ne este cunoscut din filmele „Strada mare“ si „Magistratul“. In completarea filmului rulează documentarul „Oameni şi măşti“, producţie a studioului „Al. Sahia“. „Renul alb“* Cinematografia finlandeză se prezintă pe ecranele noastre cu acest film, care reînvie o veche legendă laponă. Regia aparţine lui Erik Blomberg care este şi coautor al scenariului. In rolurile principale : Mirjami Kuosmanen şi Kalervo Nissilă. In completare, rulează documentarul „Prin muzeul de Artă al R.P.R. „Galeria Naţională". O producţie a studioului „Al. Sahia“. ★ Săptămînă viitoare cinematograful „Timpuri Noi“ va găzdui un nou program de filme documentare compus din „Ochii oraşului meu“, „Orchestra ultrasunetelor“, „Comoara", „Linişte“, şi „Fotbal pa glob", producţii ale studioului de filme documentare „Al. Sahia“.