Scînteia Tineretului, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 4626-4651)

1964-04-01 / nr. 4626

Strungarii Paul Popescu şi Mircea Smoleanu de la Uzina mecanică Timişoara au numai un an vechime în producţie. Colegi la şcoala profesională şi acum tovarăşi de muncă in uzină ei se străduiesc să-şi depăşească sarcinile de plan, fiind în fruntea tinerilor din echipă. lată-i surprinşi intr-o­ discuţie la locul de muncă. Foto: O. PLECAN DIN NOU LA DRUM CU In cursul lunii fe­­rra­rie a.c. am publi­cat, în coloanele ziaru­lui nostru, o suită de reportaje de pe marile şantiere de construcţii industriale, înmănun­­chiate sub titlul „Şta­feta constructorilor“. Urmărind problemele muncii pe şantiere, contribuţia tineretului la darea în folosinţă la termen a noilor obiec­tive industriale, „Şta­feta“ a poposit, tind pe find, pe şantierele Combinatului de îngră­şăminte chimice de la Tr. Măgurele, Combi­natul chimic Craiova, Combinatului de indu­strializare a lemnului de la Tr. Severin, Fa­bricii de ciment Tg. Jiu, apoi în noua vale car­boniferă a Motrului şi, în sfîrşit, pe şantierul Uzinei de aluminiu din Slatina. Incepînd cu numărul de faţă, reluăm „Ştafe­ta constructorilor“ , pe un nou traseu. Primul popas — cel de al VII- lea de la începutul „Ştafetei“ — l-am făcut în regiunea Argeş.­antierul Combinatu­­lului de industriali­zare a lemnului de la Piteşti — una dintre cele­­mai­­ moderne unităţi de acest fel ale ţării — a oferit „Ştafetei" noastre" ,un­ element inedit. Pe acest şantier, peisajul propriu-zis de construcţie se lo­godeşte cu cel al­ fabricii înche­iate, într-o semnificativă confrun­tare de privelişti, fapte, proble­me. Lingă eşafodajul de schele care anunţă viitoarele fabrici de cherestea-foioase şi cherstea-răşi­­noase, viitorul s-a şi transformat în „prezent” desenînd arhitectura modernă, îmbrăcată în culori pa­stelate, a fabricilor de mobilă, de placaje, de plăci fibrolemnoase, de binale, de parchete şi semifabri­cate — fabrici aflate de acum în producţie. Suntem­ în faţa unor impresio­nante edificii industriale, conce­pute şi utilate la nivelul de exi­genţă al epocii. ..15 000 garnituri de mobilă, 18 000 m. c. placaje, 35 000 m.c. plăci fibrolemnoase, 240 000 m.p. binale, 250 000 m.p. parchete — sunt cifrele de produc­ţie ale fabricilor intrate în func­ţiune. li se adaugă, la fel de im­presionante, panourile cu cifrele viitorul­ui — 16 000 m.c. cherestea­­foioase, 54 006 m.c. cherestea-ră­şinoase — pe care le ridică, pe schele înalte, noile fabrici, aflate-n construcţie. Un peisaj vast, com­plex, policrom, în perpetuă şi spectaculoasă prefacere, mărturie a hărniciei, avîntului, talentului creator al miilor de muncitori, tehnicieni, ingineri, cuprinşi într-o pasionantă întrecere. Simplificând tabloul, reducînr du-i datele la esenţial, descope­rim — faţă în faţă — doi „par­teneri“, angajaţi intr-un fertil şi interesant dialog: de o parte con­structorul, cel ce ridică noile fa­brici, ghidîndu-şi activitatea după eficienţa celor intrate în funcţiune, iar de altă parte beneficiarul, cel care, preluînd parţial combinatul, e în măsură să aprecieze concret runnica primului, să pună note, să-i comunice observaţii verificate de practică; şi totodată, să-şi dez- VII. Pe şantierul Combinatului de industrializare a lemnului de la La plecarea de pe şantier, tînărul inginer Anghel Sterian, un pasionat colecţionar de fotografii, ne-a făcut un dar pentru reportajul nostru de astăzi: o imagine a fabricii de mobilă a­­ combinatului din Piteşti. Elevi în excursie Vacanţa de primăvară a oferit elevilor din Timişoara un bogat program de activitate. încă în prima zi de vacanţă, îo6 de elevi din Timişoara s-au în­dreptat spre Reşiţa unde au făcut cunoştinţă cu puternica cetate a siderurgiei, au vizitat noile car­tiere de locuinţe, hidrocentrala de la Văliug şi împrejurimile Reşiţei. To6 de elevi de la Şcoala profe­sională de construcţii s-au îndrep­tat spre Arad, vizitînd oraşul, principalele întreprinderi indus­triale şi instituţiile de cultură. Alte excursii au avut, cum s-ar zice, un caracter de studiu. Din­tre acestea putem aminti excursia făcută de membrii cercului literar de la Şcoala medie nr. 1 la Siria unde au vizitat casa memorială Ion Slavici. Sute de elevi sunt acum, în ex­cursiile pe care le-au organizat la Orşova, Cazane, Ada Kaleh/ Her­­culane, Semenic, Muntele Mic etc. Din cei 650 elevi care au par­ticipat la excursia organizată de Comitetul regional U.T.M. Banat prin ţară, 100 sunt din Timişoara. C. BEJAN : Comitetul orăşenesc U.T.M. Tirnăveni a organizat pentru elevii din raion în zilele de vacanţă o excursie,la Cluj. 575 de elevi din oraşul Tirnăveni şi comunele Bah­­nea,­ Adămuş şi Jidov­ei, au vizitat Grădina botanică din Cluj, Muzeul de istorie a Transilvaniei, Muzeul etnografic, laboratoarele Institutu­lui politehnic, Biblioteca universi­tară, Complexul studenţesc şi alte obiective din oraşul Cluj.­ Seara ei au participat la spectacolele date de Teatrul de stat. ȘTEFAN COVRIG profesor -----------­ Cinematografe noi CLUJ (de la corespondentul nostru). — Numărul unităţilor ci­nematografice cu bandă îngustă din regiunea Cluj a ajuns la 580 iar pînă la sfîrşitul anului vor mai fi date în folosinţă încă 60 de cinematografe. Recent, în sa­tele Dumbrăviţa, raionul Dej, Or­man, raionul Gherla, Boian, raio­nul Turda, Şoimuş şi Pecei, raio­nul Zalău, au intrat în funcţiune alte 5 noi unităţi cinematografice pe bandă îngustă. Brigada „Scînteii tineretului" transmite: Experienţa bună - larg răspîndită eisajul de campanie care ne-a fermecat dincoace de Dunăre prin dinamismul şi­­prospeţimea lui l-am întîl­­nit şi-n Dobrogea. Griul, stimulat de îngrăşămintele administrate, nu cu multă vreme în urmă, se dezvoltă bine. Ală­turi, pe suprafeţe­ necuprinse cu ochiul, pămîntul, mărunţit ca boabele de mază­re, a primit de curînd sămînţa sau este pregătit s-o primească azi, mîine şi în zilele următoare. Din zori, în întreaga zi-lumină cîmpul este împînzit de oameni şi trac­toare. Ne-am oprit lingă un grup de co­lectivişti care împrăştiau uniform guno­iul de grajd bine fermentat. In urma lor, două tractoare răsturnau brazde (vezi fotografia de sus). Am aflat de la tracto­ristul Ion Burcuş fapte interesante, a că­ror transcriere o facem concis, aşa cum ne-a vorbit şi el de altfel. — Pregătim aici terenul pentru cultu­ra porumbului irigat — ne-a relatat Burcuş. Diseară terminăm. — Dar cu însămînţarea celorlalte cul­turi în ce stadiu vă aflaţi ? — am între­bat noi. Răspunsul a venit sigur, precis, de parcă interlocutorul nostru ar fi avut desfăşurat în faţă un grafic : — Unul pe 330 de hectare, borceagul pe 170 de hectare, lucerna pe 25 de hec­tare sunt sub brazdă, într-un pat germi­nativ bun. Acum zorim cu floarea-soa­­relui, bineînţeles, fără să dăunăm cu ni­mic calităţii, ca să nu ne ajungă porum­bul din urmă. — Înseamnă că în timp puţin aţi rea­lizat mult. Ce crezi că v-a ajutat mai mult în obţinerea acestor rezultate ? — Organizarea muncii în brigadă şi colaborarea cu brigăzile de câmp ale gospodăriei colective. Subliniem, din cele ce ne-a relatat Burcuş, ceea ce ni s-a părut esenţial în organizarea muncii în brigada lor în a­­ceste zile de activitate intensă, în fie­care seară, după ce se analizează rezul­tatele obţinute în ziua care s-a scurs, se stabileşte un plan operativ pentru a doua zi, în care se prevede: unde va lucra fiecare tractor, în ce condiţii de teren, în cit timp trebuie să termine, cîţi colecti­vişti vor veni să ajute, din ce brigăzi de cîmp, cîte căruţe vor fi repartizate pen­tru nevoile brigăzii şi pentru transportul seminţelor. — După cum se vede, nu ne rămîne decit să lucrăm cu toată capacitatea tractoarelor — ne-a spus în încheiere tînărul mecanizator. Toate acestea ni le-au confirmat şi colectiviştii. ...La S.M.T. Pantelimon experienţa bună a unei brigăzi este îmbrăţişată şi de celelalte. Cine poartă ştafeta acestei experienţe? Sînt mulţi, începînd cu con­ducerea staţiunii, toţi cei care, prin speci­ficul muncii se deplasează la brigăzi o cercetează acolo, o notează în carnet şi o duc mai departe, la alte brigăzi. Şi mai are un drum, la fel de sigur — foaia volantă. Primul număr va apare în zilele acestea în ajunul însămînţării po­rumbului, şi va cuprinde: o situaţie a îndeplinirii planului pe staţiune, pe fie­care brigadă, pe fiecare tractor; situaţia înfăptuirii angajamentelor luate în în­trecerea socialistă; un articol despre viaţa, şi activitatea grupelor U.T.M.; un articol despre experienţa bună a brigă­zii nr. 7 care lucrează pe ogoarele colec­tiviştilor din comuna Crucea, brigadă în care lucrează şi utemistul Ion Burcuş. Asemenea preocupări s-au soldat cu rezultate bune. La 29 martie planul de hectare de arătură normală era realizat în proporţie de peste 31 la sută. Este un ing. NICOLAE SIMIONESCU MIHAI CARANFIL Foto : ION COICU .(Continuare in pag. a Ill-a) Prin extinderea metodelor moderne Petroliştii din schelele re­giunii Ploieşti au redus în pri­mul trimestru al anului pro­centul impurităţilor (sare şi apă) din ţiţei cu 7 la sută faţă de cel admis. Acest suc­ces este rodul extinderii me­todelor moderne de exploatare şi tratare. In acest scop, sche­lele au fost dotate cu pompe de extincţie şi alte utilaje mo­derne. Au fost extinse îndeo­sebi tratamentele cu substan­ţe tensioactive şi lucrările de combatere a viiturilor de ni­sip. Petroliştii au făcut, de a­­semenea, numeroase propu­neri de inovaţii şi raţionali­zări. Cele mai bune rezultate în această acţiune au fost obţi­nute de schelele Boldeşti, Câmpina, Moreni, Berea şi Tîrgovişte. STiFETi mmmiLR volte propria experiență în arta de a organiza şi conduce aceste unități de înaltă tehnicitate. Să urmărim acest dialog, pe cî­­teva din principalele sale coordo­nate. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN IRAK Dragi tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la întemeierea Par­tidului Comunist din Irak, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă adresează un cald salut frăţesc şi sincere felicitări, în decursul celor trei decenii de existenţă, partidul dv, înfruntînd represiunile sîngeroase ale reacţiunii, şi-a consa­crat toate forţele luptei pentru eliberarea poporului irakian, pentru apărarea intereselor şi drepturilor celor ce muncesc. Urăm Partidului Comunist din Irak noi succese în activi­tatea pe care o desfăşoară în interesul cauzei păcii, demo­craţiei şi progresului social. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Viitorul începe azi • Oul lui Columb şi calificarea CONSTRUCTORUL: — In lupta cu timpul — lupta pentru scurtarea du­ratei de exe­cuţie a unităţilor combinatului — un loc de maximă importanţă îl ocupă calificarea — ne spune tov. ing. Gheorghe Bejenaru, şeful ILIE PURCARU VASILE BABAN Ton popescu (Continuare în pag. a 11-a) IN PAG. A. II-A : • Radiografia studiului individual • Din posta de ieri IN PAG. A. III-A : • In cercurile politice U.T.M. de la sate au început CONVORBI­RILE RECAPITULA­TIVE • SPORT Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4626 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 aprilie 1964 Ghiocei Foto : O. PLECAN Au mai primit steagul de întreprinderi fruntaşe • Combinatul chimic de la Borzeşti • Uzinele ,,E­­lectroputere“-Craiova • întreprinderea forestieră Fălticeni • Exploatarea minieră Săsar • Fabrica textilă „Partizanul roşu“-Braşov Colectivul de muncă al Combinatului chimic de la Borzeşti a primit marţi Stea­gul roşu de întreprindere ■frun­taşă în întrecerea socialistă pe ţară in ramura petrol-chimie, decernat de Consiliul Central al Sindicatelor pentru rezulta­tele dobîndite în anul prece­dent. In 1963, planul produc­ţiei globale s-a realizat aici in proporţie de 105,9 la sută, iar cel al producţiei-marfă de 101,52 la sută. Productivitatea muncii a crescut în aceeaşi pe­rioadă cu 6,5 la sută.­­ Făuritorii locomotivelor Die­sel, muncitorii de la Uzinele ,,Electrop­ Utere“ din Craiova, au primit o înaltă recompensă pentru hărnicia şi talentul lor: Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1963. Anul trecut, prin depăşirea planului de producţie, au fost fabricate în plus o serie de motoare şi maşini electrice cum ar fi: 4 locomotive Diesel electrice, 5 motoare electrice de curent alternativ, 5 gene­ratoare electrice şi altele. Pro­ducţia dată peste plan însu­mează aproape 9 milioane lei.­­ întreprinderea forestieră Fălticeni a primit Steagul roşu şi diploma de fruntaşă pe ra­mură în întrecerea socialistă pe ţară. Colectivul acestei uni­tăţi a realizat în 1963 planul de producţie ritmic la toţi in­dicatorii. Prin mai buna valo­rificare a masei lemnoase, muncitorii de aici au dat în plus 1 952 mc lemn de lucru, au sporit productivitatea mun-Exploatării miniere Săsar i s-a decernat Steagul roşu şi diploma de întreprindere frun­taşă pe ţară în întrecerea so­cialistă pe anul 1963. Planul anual de producţie a fost realizat cu 26 zile mai devreme. Valoarea produselor peste plan şi economiilor ob­ţinute prin reducerea preţului de cost s-a ridicat la peste 20 milioane lei. Realizările din acest an vin să întregească pe cele obţinu­te anul trecut. Astfel în pri­mul trimestru planul a fost îndeplinit cu 3 zile mai de­vreme. Şi colectivul Fabricii textile „Partizanul roşu“ din Braşov, a primit Steagul roşu şi­ diplo­ma de întreprindere fruntaşă pe ramură pentru realizările obţinute în anul trecut. (Agerpres)

Next