Scînteia Tineretului, august 1964 (Anul 20, nr. 4729-4755)

1964-08-01 / nr. 4729

Pe marile trasee ale întrecerii socialiste Printre cele mai bune lu­crătoare ale Filaturii „Da­cia" din Capitală se numără Şi tinerele VICTORIA RĂ­­DULESCU şi CONSTANŢA TRANCĂ. Ele îşi depăşesc zilnic sarcinile de producţie, Und peste plan numai lire de cea mai bună calitate. Foto: O. PLECAN SE ÎNFĂPTUIESC ĂNCAMMENTELE Zilnic oamenii muncii de pe întreg cuprinsul țării raportea­ză noi succese în îndeplinirea planului și a angajamentelor luate în cinstea celei de-a 20-a aniversări a Eliberării patriei. • BUCUREȘTI — Aplicînd o mare parte din măsurile tehnico-organi­­zatorice prevăzute, colectivul Fabricii de pielărie şi încălţăminte „Fla­căra roşie“ din Capitală, a realizat 9 000 perechi încălţăminte peste pre­vederile angajamentelor, a introdus in fabricaţie aproape 40 de noi mo­dele. Economiile obţinute peste plan se ridică la aproape 600 000 lei, iar beneficiile depăşesc 800 000 lei. • DEVA — Minerii din bazinul carbonilor al Văii Jiului au extras şi livrat de la începutul anului cu peste 73 000 tone cărbune energetic şi cocsificabil mai mult decît era planificat. Ei au realizat şi depăşit cu mult angajamentele luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a Elibe­rării patriei. Succesele Înregistrate de către minerii Văii Jiului s-au ob­ţinut îndeosebi pe seama creşterii productivităţii muncii şi sporirii vite­zelor de înaintare. In prima jumătate a anului s-a realizat în medie zilnic cu peste 300 kg cărbune pe post mai mult decît în anul premergător se­­senatului. • BAIA MARE — Îndeplinind înainte de termen planul pe primele 7 luni din acest an, întreprinderile industriale şi unităţile economice din Maramureş au sporit volumul producţiei globale industriale cu aproxi­mativ 9 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut şi au realizat o producţie de aproape 7 ori mai mare decit aceea dată în întreg anul 1938. • PLOIEŞTI — Constructorii de utilaj petrolier din regiunea Ploieşti care realizează mai mult de 29 la sută din producţia industrială a regiunii, au în­cheiat primele 7 luni cu 3 zile mai devreme. (Agerpres) Pe ultimii 400 metri de tunel 9 Ţiţei cu 10 la sută peste angajamente • Economii suplimentare la preţul de cost: 1496000 lei • Un schimb de experienţă între sondorii din toată ţara e cum părăseşti şoseaua Craiova— Tîrgu-Jiu şi apuci drumul ce merge spre Schela de ex­tracţie Ţicleni, rămîi încîntat de priveliştea ce ţi-o oferă sutele de sonde care-şi ridică semeţe turlele metalice pe dealurile din împrejurimi. Anii din urmă corespund şi perioadei cînd cele mai multe dintre sondele de aici au în­ceput să producă din plin — ritmul producţiei aflîndu-se intr-o continuă ascensiune, găsindu-şi an de an echiva­lenţa în mii de tone de ţiţei extrase peste plan. Un asemenea ritm viu, tre­pidant, aveam să întîlnim şi în aceste zile de sfîrşit de iu­lie cînd am făcut o vizită son­dorilor de la Ţicleni. Anii de lucru în schele i-au înzestrat nu numai cu experienţa mî­­nuirii granicului, a troliului După cum se ştie, în planul şo­­senal se prevede, printre alte obiective, să fie dat în folosinţă complexul industrial minier Leşul Ursului-Ostra, care să permită va­lorificarea zăcămintelor de mine­reu piritos şi cuprifer, a zincului, plumbului, cuprului — metale de mare importanţă pentru economia naţională. Una dintre principalele construcţii ale complexului este tunelul, lung de peste 6 km care, traversînd o zonă muntoasă va lega mina Leşul Ursului din apro­pierea văii Bistriţei de Uzina de preparare a minereurilor de la Tarniţa. La construcţia tunelului prin care se va transporta minereul lu­crează colective încercate de mun­citori, care, fără îndoială, vor ră­mîne înscrise în cartea de onoare a viitorului obiectiv industrial. La frontul Tarniţa-Ostra al tune­lului, lucrează o brigadă de înain­tare, condusă de un vestit miner, Petru Crişan. Brigada cuprinde 21 sau cu manevrele de la gura puţului ci şi cu cunoaşterea posibilităţilor, a rezervelor de care dispun şi care îi ajută să extragă din adîncuri mai mult ţiţei şi la­­mn preţ de cost cit mai redus. Acesta este de fapt şi obiectivul pe care sondorii de aici îl urmăresc în întrece­rea socialistă, în cinstea zilei de 23 August, ziua celei de-a XX-a aniversări a Eliberării. Pe graficul întrecerii socialis­te sondorii au înscris realizări deosebite. Angajamentele lua­te pînă la 23 August au fost depăşite în întregime. Am reţinut cîteva din acestea: tone ţiţei peste plan, cu circa 10 la sută mai mult decît prevede angajamentul; economii realizate prin redu­cerea preţului de cost: 1 496 000 lei — angajament, un milion de lei, însemnate sporuri sunt înscrise şi la pro­ducţia globală şi la producţia marfă. „Iar aceste sporuri le-am obţinut în cea mai mare parte pe seama creşterii productivi­tăţii muncii“ — ne spunea to­varăşul inginer Alexandru Ciorăscu, directorul schelei. Una din căi a fost şi folo­sirea tuturor rezervelor exis­tente, îndeosebi reactivizarea sondelor din fondul inactiv. Efectuarea unor operaţii de acidizări şi tratamente cu sub­stanţe tensio-active, precum şi consolidarea cu nisip în strat, cu scopul de a îmbunătăţi re­ceptivitatea şi a mări afluxul de ţiţei la sondele în reacţie de mineri, majoritatea tineri intre 25—35 de ani şi mulţi dintre ei au lucrat şi la alte tunele ca cel de la Hidrocentrala ,,V. I. Lenin" de la Bicaz. Experienţa celor care au lucrat şi pe alte şantiere se îm­bină armonios cu dorinţa şi stră­­duinţa celor tineri de a munci tot aşa de bine, de a mînui cu price­pere complicatele mecanisme ale maşinilor cu care lucrează. Dar, dacă vrei să-i cunoşti mai bine pe aceşti oameni trebuie să pătrunzi în inima muntelui, la lo­cul lor de muncă. Intrăm în galeria betonată pe sute de metri înaintînd prin tune­lul proaspăt străpuns de oamenii din brigada lui Crişan Petru. In galeria neagră, la lumina lămpilor de carbid, se văd colţurile rocilor dure, rupte de explozie, urme ale aurelia cărunţi. (Continuare in pag. a ll-a) — a dus la obţinerea unor cantităţi considerabile de ţiţei în plus. „La acest succes — ne spu­nea tovarăşul Valentin Gavri­­liţă, inginerul şef al secţiei — şi-au adus o contribuţie preţioasă şi echipele care au executat reparaţiile capitale“. Aşa aveam să-i cunoaştem pe oamenii din brigada condu­să de Gheorghe Cazan, în­drumaţi cu pricepere de şeful lor de echipă, aceşti băieţi „unul şi unul“ au redus timpul calendaristic la reparaţiile ca­pitale cu peste 17 la sută. Multe din măsurile cuprinse în planul M.T.O. aveau să se întâlnească pe platforma son­delor sau la gura puţului cu iniţiativele oamenilor. în urmă cu o săptămînă şi ceva, la Ţicleni a fost organi­zat un schimb de experienţă la care au venit sondori din toate schelele de extracţie din ţară. Tema schimbului de ex­perienţă : injecţia intra şi ex­­traconturală cu apă sărată. Ca punct de experienţă au fost aleşi viclenii fiindcă aici existau, de fapt, rezultate care permiteau participanţilor să-şi dea seama cel mai bine de efi­cienţa aplicării acestei metode. Metoda a fost prevăzută încă de la începutul anului, ca o măsură cuprinsă în plan. Dar oamenii, folosind-o, i-au V. DINULESCU C. PRIESCU FLORIN PETRESCU In aşteptarea primei coli de hirtie In urmă cu doi ani în zona ora­şului Călăraşi au poposit excava­toarele şi buldozerele, sonetele şi marile macarale, iar în portul Că­lăraşi au ancorat nave de transport cărînd material de construcţie. în 24 de luni, lingă Borcea, a apărut silueta elegantă a modernului Combinat de hîrtie şi celuloză. Automatizat în întregime, combi­natul este utilat cu 16 000 tone de maşini şi instalaţii dintre cele mai moderne. în zilele acestea, con­structorii , care şi-au luat anga­jamentul ca, în cinstea lui 23 Au­gust, combinatul să dea primele tone de hîrtie — au trecut la pro­bele tehnologice la maşinile de hîr­tie A şi C, iar la fabrica de celu­loză şi la secţia bioxid de clor — prima instalaţie de acest fel din ţara noastră — la montaj. Stăteam de vorbă cu Mihai Oni­­ca, un maistru tînăr, decorat pen­tru energia, priceperea şi entuzias­mul cu care a condus lucrările de construcţii-montaj la giganţii in­dustriei noastre chimice. — Constructorii au o meserie deosebită, reflecta el. Vin într-un loc şi iau totul de la început, de la cota zero. Creează edificii măreţe şi, cînd totul este gata, pleacă în altă parte, unde iau din nou totul de la cota zero... Dar ceva din fiinţa ta se încăpăţînează să rămî­­nă acolo, acolo unde ai avut par­te de mari satisfacţii care ţi-au dat tărie şi ai răbdat vîntul şi ploaia, praful şi arşiţa ca să construieşti. Şi nu e o mîndrie mai adîncă decît aceea de a şti că şi tu ai ajutat la naşterea unui nou obiectiv indu­strial. Sudorii obişnuiesc să-şi scrie numele cu negru de fum pe rezer­voare, înainte ca acestea să fie acoperite cu miniu de plumb şi vopsea. Numele lor rămîne acolo, legat de obiectul la care au lucrat... Ei nu-şi scriu, de fapt, numai nu­mele lor ci într-un fel numele nostru al tuturor, al constructori­lor. Căci fiecare nume poartă cu sine însemnul muncii noastre. FESTIVALUL CÂNTECULUI DANSULUI ŞI PORTULUI POPULAR Marea întrecere a artiştilor amatori, în cadrul celui de-al VII-lea concurs, aduce pe scenă, în faţa miilor de spectatori, bo­găţia tematică şi de conţinut a artei noastre populare, evidenţia­ză un înalt nivel interpretativ, un rezultat al condiţiilor care favorizează astăzi larga valorifi­care a talentelor, dezvoltarea unei mişcări artistice de amatori de o înaltă ţinută artistică. Publicul spectator a avut pînă acum pri­lejul, în cadrul fazelor concursu­lui desfăşurate în diverse locali­tăţi, raioane şi regiuni, să cu­noască frumuseţea programelor, măiestria interpreţilor acestora demonstrînd valoroasele tradiţii ale folclorului romînesc precum şi îmbogăţirea lor cu noi aspec­te, specifice vieţii de azi. Acum, Comitetul de Stat pen­tru Cultură şi Artă organizează între 2­ 9 august Festivalul cân­tecului, dansului şi portului popular, manifestare închinată celei de-a XX-a aniversări a Eli­berării patriei. Festivalul va avea loc în sta­ţiuni de odihnă de pe Valea Prahovei (Predeal, Sinaia) şi de pe litoral (Mamaia, Eforie nord şi în oraşul Constanţa). Cu acest prilej vor prezenta programe for­maţii muzical-coregrafice de amatori reunite în ansambluri folclorice ale regiunilor Braşov, Maramureş, Ploieşti, Oltenia, Ba­nat, Argeş, Mureş-Autonomă Maghiară, Dobrogea, Suceava. Alături de acestea participă An­samblul folcloric laureat al Festi­valului internaţional de folclor de la Cairo, în spectacolele căruia vor evolua formaţia de căluşari din Frumoasa, regiunea Bucureşti, Taraful din Slobozia şi dansatorii Palatului culturii din Braşov. Ansamblurile folclorice aminti­te sunt constituite din formaţii laureate ale mai multor concursuri ale artiştilor amatori, care şi-au cîştigat unanima apreciere a spectatorilor în numeroase ocazii. Alături de formaţiile dansatorilor din Dăişoara (Braşov), Conţeşti (Ploieşti), Negreşti şi Curtuiuşul Mare (Maramureş), Tudora (Su­ceava), Vălişoara (Banat), Stoică­­neşti-Argeş — fonnaţie cu joc de dansatori ce prezintă progra­mul intitulat „Bucuria vieţii noi". Luieriu, Săcalul de Pădure Căpîlna (Mureş Autonomă-Maghiară), pe scena Festivalului vor evolua tarafuri în al căror repertoriu sunt înscrise piese di o rară frumuseţe melodică, din diverse regiuni ale ţării, în cele opt zile ale acestui mare Festival spectatorilor le vor fi astfel pre­zentate imagini de autentică fru­museţe ale folclorului nostru. S. CONSTANTIN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4729 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 august 1964 (Continuare în pag. a ll-a) I | Citiți în pagina a Ill-a: De la Comitetul pentru I Premiul de Stat |­I al Republicii Populare Romíne ! Vizita delegaţiei guvernamentale romine la Paris La hotelul Matignon Telefoto : A. PALAT — AGERPRES COMUNICAT ROMINO - FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres). — în legătură cu vi­zita delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Romine în Franţa, la Paris a fost dat publicităţii următorul comunicat: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Ro­­mîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Con­siliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iulie, la invitaţia guver­nului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de gene­ralul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, precum şi ministrul afacerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, şi dl. Couve De Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întreve­deri au permis schimburi de vederi aprofun­date asupra relaţiilor dintre cele două ţări şi asupra principalelor probleme ale politicii in­ternaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru a dez­volta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre Romînia şi Franţa. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea ştiin­ţifică, IV. Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice şi cu Maurice Bo­­kanowski, ministrul industriei, şi a avut con­vorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se examineze condiţiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost tre­cute în revistă metodele şi mijloacele suscep­tibile de a favoriza o creştere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat in­teresul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri romîneşti în Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi in­tensificarea fluxului regulat de comenzi romî­neşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să tra­teze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul ne­gocierilor care vor fi angajate în vederea în­cheierii unui nou acord comercial, a cărui du­rată ar putea, eventual, să fie mai lungă de­cît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la re­laţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă ex­tindere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesi­tatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiec­tul unui acord cultural care va fi negociat în toamnă. In cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa exprimată şi de o parte şi de alta, de a dezvolta relaţiile româno­­franceze în spiritul de prietenie, care caracte­rizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. Întrevedere la Consiliul de Miniştri al Franţei PARIS 31. — Trimisul spe­cial- Agerpres transmite: Vi­neri după-amiază, membrii de­legaţiei guvernamentale româ­ne, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R. P. Romíne, condu­cătorul delegaţiei, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Cor­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, au avut o în­trevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Mi­niştri al Franţei, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solici­tarea ziariştilor, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut ur­mătoarea declaraţie: Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-mi­­nistru, Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după amiază, ca şi în timpul deju­nului atît de agreabil oferit în onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Excelenţa sa, domnul prim­­ministru Pompidou, m-a con­vins o dată mai mult că con­tactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pentru cauza cunoaşterii reci­proce, a înţelegerii şi colaboră­rii internaţionale. Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Romînia şi Franţa rela­ţii reciproc avantajoase. Nu aş vrea să anticipez a­­supra comunicatului final re­feritor la tratativele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă ţin să vă exprim sa­tisfacţia mea cu privire la re­zultatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pen­tru a-i mulţumi primului mi­nistru, Georges Pompidou, de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa de ţară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită îşi va da roadele în opera de dezvoltare a relațiilor franco- Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS 31. — Trimisul Ager­pres, Mircea Moarcă, transmite: Vineri la amiază, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delega­ţiei guvernamentale a Republicii Populare Române. La dejun au par­ticipat: preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlă­deanu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului co­merţului exterior, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíne la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei române. Din partea franceză la dejun au participat: Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d'Estaing, ministrul finan­ţelor şi al afacerilor economice, Christian Fouchet, ministrul edu­caţiei naţionale, Michel Maurice Bokanowski, ministrul industriei, Alain Peyrefitte, ministrul infor­maţiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Maurice Schumann, pre­şedintele Comisiei pentru afacerile externe a Adunării Naţionale, Jean Louis Pons, ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, primul ministru al Franţei Georges Pompidou a rostit urmă­torul toast : Domnule preşedinte, Sunt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicaţie moderne mi-au permis să sosesc de la celălalt capăt al lumii, pen­tru a putea fi alături de dv. as­tăzi, la acest dejun, şi pentru a avea împreună convorbiri, cărora le prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce ştiu despre con­vorbirile pe care le-aţi avut dv şi miniştrii dv cu membrii guvernu­lui francez. Vizita pe care ne-o faceţi, în cadrul prieteniei tradiţionale din­tre Franţa şi România, se situează astfel, într-un moment în care Franţa, ca şi Romînia, s-au schim­bat mult, au evoluat mult, şi am certitudinea că ceea ce aţi văzut din ţara noastră,­‘dacă aţi făcut o comparaţie cu ceea ce cunoşteaţi din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu este nevoie să vă spun că aceste schimbări corespund vieţii moderne, sunt în direcţia progre­sului tehnic şi ştiinţific, care este astăzi o lege a lumii, şi că ţara noastră, de o veche cultură ca şi a dv, a devenit o ţară industrială, o ţară activă, o ţară de savanţi şi de tehnicieni. In ce vă priveşte, şi la dv s-au produs mari schimbări, dar sunt fericit să constat că toate aceste schimbări s-au produs în toate domeniile, nu însă în ce priveşte prietenia tradiţională între Franţa şi România şi că noi ne regăsim, ca şi cum nu ne-am fi îndepărtat sau despărţit niciodată. Această prietenie îşi are rădă­cinile în istoria noastră, în origi­nea noastră, în limbile noastre, în preocupările noastre culturale şi, de aceea, am aflat cu multă plă­cere, astăzi dimineaţă, de la mi­nistrul afacerilor externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-aţi avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgirea schimburilor cultu­rale, pentru stabilirea unei con­venţii consulare, pentru dezvolta­rea relaţiilor noastre tehnice şi ştiinţifice, în sfîrşit pentru trata­tive în vederea unui acord comer­cial, care ar trebui să ne permită să dezvoltăm considerabil schim­burile noastre. Toate acestea sînt de bun au­gur pentru a permite celor două ţări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii şi să stabi­lească împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule preşedinte, exprimîn­­du-mi satisfacţia faţă de vizita dv. a vicepreşedintelui Consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe şi a tuturor ce­lor care vă însoţesc, ridic pa­harul în sănătatea preşedintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănă­(Continuare în pag . IV-a)

Next