Scînteia Tineretului, mai 1965 (Anul 21, nr. 4964-4988)
1965-05-03 / nr. 4964
A începe demonstraţia ...Cei dinţii care, deschizînd ca în fiecare an demonstraţia, pătrund cu pas cadenţat în Piaţa Aviatorilor sunt pionierii. Revărsarea vestită de chemarea argintie a trompetelor, punctată viguros de tobele pioniereşti, coloana purtătorilor cravatelor roşii aduce cu sine o invincibilă voioşie, o luminoasă mărturie a vieţii fericite asigurată celei mai tinere generaţii. Miini gingaşe ridică în văzul lumii notele pe mari, simbolice, carnete şcolare: din aceste 9 şi 10 va izvorî cîndva raportul despre importante succese obţinute în producţie, aşa cum în 1965 raportează poporului sute de mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri, părinţii pionierilor de azi. Iată, apoi, un car alegoric: în siluetele constructorilor de aeromodele, ai micilor pionieri, ai artiştilor de o şchioapă, ai botaniştilor şi zoologilor cu pantaloni scurţi, desluşim preocupările cercurilor pioniereşti, activităţile cărora palatele şi casele pionierilor le oferă condiţii minunate de desfăşurare. Trec ca într-o poveste, însufleţite deodată, lungi pajişti înflorite; fluturii urmăriţi cu plasa par că zboară aevea încolo şi încoace, deasupra sutelor de margarete în marş. Cu caschete albe pe creştet, pe umeri cu rucsacuri, bicicliştii pedalează păstrînd alinierea; printre spiţe, pionierii şi-au împletit panglici multicolore; ei lasă o singură mînă pe ghidon ca să salute cu dreapta tribuna. Dar alţi trimişi ai copilăriei urcă scările tribunei centrale, ca să-i îmbrăţişeze pe conducătorii partidului şi statului nostru, să le ofere florile recunoştinţei, mulţumindu-le din inimă, în numele acestei mari coloane a surîsului netulburat — copiii patriei. Apoi, a fost rîndul celor vîrstnici să-şi arate forţa, unitatea, măreţia. mirf * PLOIEŞTI: Intr-o atmosferă entuziastă, oamenii muncii trec prin fata tribunei oficiale O ENTUZIASTĂ DEMONSTRAŢIE POPULARA (Urmare din pag. I) Română şi alţi membri ai corpului diplomatic. Se află prezenţi, de asemenea, numeroşi oaspeţi de peste hotare, invitaţi ai poporului nostru la sărbătorirea zilei internaţionale a oamenilor muncii. Fanfara militară, aflată în Piaţa Aviatorilor, intonează Imnul de Stat al Republicii Populare Române. Mitingul este deschis de tovarăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Române. Cuvîntarea este subliniată de urale şi ovaţii puternice. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternică însufleţire. Participanţii la miting părăsesc piaţa purtînd, prin faţa tribunelor, pancarte cu urări închinate atotbiruitoarei învăţături marxist-leniniste, unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, saluturi adresate oamenilor muncii din ţările socialiste şi prieteniei cu aceste popoare, lozinci în care slăvesc partidul nostru, în care reafirmă cu tărie hotărîrea întregului nostru popor de a înfăptui politica înţeleaptă a partidului, de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres cu noi şi măreţe realizări. Sînt purtate portrete ale marelui fiu al poporului nostru Gheorghe Gheorghiu-Dej, eminent militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Răsună pină departe urale şi ovaţii, lozinci înflăcărate. La fiecare 1 Mai, harnicele colective de muncitori, tehnicieni şi ingineri, din fabrici şi uzine, de pe şantierele de construcţii, raportează succesele cele mai deosebite obţinute în muncă pentru înflorirea patriei. De data aceasta, la tradiţie se adaugă dorinţa fierbinte a întregului popor de a cinsti cu cele mai frumoase izbînzi cel de-al IV-lea Congres al partidului. Iată-i: în fruntea coloanelor sunt mealurgiştii de la „23 August“. Uzina lor şi-a cîştigat merite deosebite, în aceşti ani, în dezvoltarea vertiginoasă a economiei noastre. Aproape că nu există întreprindere nouă sau şantier care să nu fi primit utilaje şi agregate produse de metalurgiştii bucureşteni. Elocvente pentru capacitatea acestui colectiv, pentru priceperea şi hărnicia sa sunt realizările în cinstea zilei de 1 Mai. Constructorii de maşini au depăşit volumul producţiei marfă cu 4 milioane lei, pe cel al producţiei globale cu 2,5 milioane lei şi au realizat economii suplimentare la preţul de cost de peste 700 000 lei — numai pe primul trimestru. ...Pe un car alegoric: harta patriei noastre. Punctele ei de reper sunt marile şantiere aflate în plină construcţie: Slatina, Tr. Măgurele, Săvineşti, Craiova, Oradea, Govora, Baia Mare etc. Harta reprezintă legăturile colectivului „Griviţei roşii“ cu constructorii din ţară cărora le trimite utilaje şi instalaţii pentru obiectivele industriei chimice. Harta este însoţită de un text: „In cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, vom realiza, înainte de termen, planul de utilaje pentru combinatele chimice“. Şi, sigur, acest angajament va fi îndeplinit. Aşa cum au fost îndeplinite şi cele de pină acum, intr-un ritm viu, un ritm pe care-l înfăţişează, în mod elocvent, dinamica creşterii volumului producţiei de utilaj: „în acest an — arată un panou — producţia de utilaj chimic a uzinei înregistrează o creştere de 512 la sută faţă de 1961“. Iată şi o imagine de ansamblu a eforturilor în muncă ale colectivelor din întreprinderile industriei construcţiilor de maşini şi industriei metalurgice bucureştene, în cursul trimestrului I al acestui an s-au introdus în fabricaţie 12 noi produse, s-a pregătit fabricaţia altor 46, şi au fost realizate 51 de prototipuri. Fiecare coloană aduce raportul ei. Un raport sobru, care sintetizează dezvoltarea continuă a industriei noastre, înzestrarea ei cu tehnica cea mai modernă, care vorbeşte despre preocupările colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri de a folosi cu pricepere această tehnică, de a realiza produse de cea mai bună calitate. Uzina „Danubiana“. O machetă, înfăţişînd produsele ce se realizează aici, are înscrise următoarele cuvinte: exportăm în 27 de ţări. Fabrica de maşini-unelte şi agregate. Aici, în cinstea Congresului, s-a asimilat un nou produs: strungul Carusel de 2 000 mm. Şi un nume nou în coloana demonstranţilor : Şantierul termocentralei Bucureşti-sud. Constructorii de aici raportează primele lor succese. Prezentate în grafice, panouri, machete şi care alegorice, aceste succese demonstrează avîntul cu care oamenii muncii înfăptuiesc sarcinile trasate de partid. Ele fac parte din cele ale întregii ţări. Pe întreaga economie, în primul trimestru al anului, planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută, înregistrîndu-se un spor de 14,2 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi, fie că este vorba de succesele siderurgiştilor — care au dat peste plan 30 400 tone fontă şi 24 400 tone oţel, ale laminoriştilor — care au dat peste plan 10 500 tone laminate finite pline — fie că este vorba de succesele constructorilor şi montorilor, care au dat în funcţiune noi capacităţi de producţie, în industria energiei electrice, industria chimică, în siderurgie etc. toate au aceeaşi semnificaţie: hotărîrea întregului nostru popor, dorinţa fierbinte de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres cu noi victorii pe drumul înfloririi patriei, bunăstării şi păcii, coloanele uzinelor, fabricilor, ale numeroaselor instituţii. E un permanent circuit al tinereţii, al învăţăturii, al ştiinţei, desfăşurat sub puterea unui mare şi unic catalizator , suprema aspiraţie de slujire a patriei, a partidului v feţi şi fete, care înscriu cu trupurile numele de 1 Mai, iniţialele Partidului Muncitoresc Român şi Republicii Populare Române aduc omagiul lor anilor luminoşi pe care-i trăim. Cu defilarea sportivilor, demonstraţia din Capitală a luat sfîrşit. ★ Sărbătoarea zilei de 1 Mai 1965 a prilejuit întregului nostru popor afirmarea puternică a coeziunii sale indestructibile în jurul Partidului Muncitoresc Român, a Comitetului său Central, conducătorul ferm şi încercat pe drumul luminos al desăvîrşirii construcţiei socialismului, hotărîrea sa de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al Partidului cu noi şi însemnate victorii în toate sectoarele de activitate. Raportăm partidului in cinstea Congresului Fetele lor sunt luminate de mîndria marilor realizări Hunedoara In ziua de 1 Mai Hunedoara şi-a multiplicat culorile: fiecare colţ al combinatului, fiecare schelă a şantierelor, fiecare casă a înflorit dintr-odată, împodobindu-se cu întreaga paletă a primăverii. Steagurile, fragmente din flăcările veşnic nestinse, fluturau pretutindeni pe acoperişurile înalte, în mîinile oamenilor. Pe fondul acesta viu şi festiv s-a sărbătorit, la Hunedoara, ziua de 1 Mai. Cu prilejul sărbătorii, siderurgiştii şi constructorii, minerii şi ţăranii cooperatori, toţi ceilalţi oameni ai muncii, şi-au afirmat încă odată profundul lor ataşament faţă de politica partidului şi statului nostru, unitatea de monolit în jurul partidului şi a Comitetului său Central, hotărîrea fermă de a obţine noi şi noi succese pe frontul muncii socialiste. Trecînd prin faţa tribunei, în ritmul demonstraţiei, coloana siderurgiştilor a raportat partidului remarcabile realizări. Ei au produs peste sarcinile de plan 31 000 tone fontă, 14 800 tone oţel, 30 000 tone de diferite laminate, 22 000 tone aglomerat autofondant pentru furnale, 2 400 tone cocs şi alte produse siderurgice, toate la un înalt nivel calitativ. La rîndul lor, constructorii de la I.C.S.H. au raportat îndeplinirea integrală a angajamentelor luate în încerca socialistă pentru etapa pînă la 1 Mai în preajma sărbătorii, ei au încheiat reparaţia capitală a unui furnal de la Calan. Minerii de la Teliuc şi Ghelar, colaboratorii cei mai apropiaţi ai jurnaliştilor, au raportat, de asemenea, extragerea peste plan a aproape 30 000 tone de minereu de fier şi realizarea unor însemnate economii la preţul de cost. In întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al P.M.R., măreţ eveniment din viaţa partidului şi poporului nostru, siderurgiştii şi-au propus să realizeze din angajamentul anual o depăşire a sarcinilor de plan echivalentă cu 22 milioane lei la producţia globală şi cu 54 milioane lei la producţia marfă, să elaboreze peste prevederi 35 000 tone fontă, 3 000 tone cocs, 26 000 tone aglomerat pentru furnale, însemnate cantităţi de oţel şi laminate. Realizările de pînă acum, măsurile tehnico - organizatorice care prind zi de zi viaţă în fiecare secţie, în fiecare colectiv de muncă, sunt garanţii certe că toate angajamentele vor fi îndeplinite. LAL ROMULUS Iaşi Întregul Iaşi a îmbrăcat haina sărbătoarească a drapelelor şi florilor, graficelor şi panourilor Cifrele care puteau fi citite pe panourile şi graficele din fruntea coloanelor de demonstranţi oglindeau rezultatele pe care ieșenii le-au obţinut în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea zilei de 1 Mai şi a celui de al IV-lea Congres al P.M.R. Pe întreaga regiune, planul producţiei globale pe primul trimestru al anului a fost depăşit cu 1,4 la sută, cel al producţiei marfă cu 2,1 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 1,4 la sută. Prin Piaţa Unirii, alături de muncitorii Nicolinei, întreprindere cu vechi tradiţii revoluţionare , demonstrau şi muncitorii uzinei metalurgice, Fabricii de prelucrare a maselor plastice, Fabricii de tricotaje, Fabricii de uleiuri vegetale Unirea, unităţi tinere, care la începutul sesenatului existau doar în proiect, dar care în prezent întregesc peisajul industrial al oraşului Iaşi. Coloanele de demonstranţi au fost întregite apoi de oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, de cadrele didactice universitare şi studenţi. In cadrul cunoscutelor facultăţi ieşene de matematică, chimie, şi medicină, în laboratoarele institutelor specializate de cercetări ale Academiei R.P.R. şi departamentale desfăşoară o activitate rodnică peste 1 700 de cadre didactice şi cercetători. In cele 6 institute superioare de învăţămînt îşi însuşesc tainele ştiinţei, tehnicii şi culturii peste 17 000 de studenţiDemonstraţia oamenilor muncii din Iaşi a exprimat optimismul şi hotărîrea lor fermă de a-şi spori eforturile pentru a întîmpina cu noi succese în toate domeniile de activitate cel de al IV-lea Congres al P.M.R. C. SLAVIC Cluj Peste 80 000 de demonstranţi au defilat la Cluj prin faţa tribunei oficiale, români şi maghiari, oameni de toate vîrstele şi profesiunile strîns uniţi în jurul partidului. Sutele de pancarte au amintit succesele şi angajamentele pentru etapele care urmează, au vorbit cu graiul cifrelor despre hărnicia, iniţiativa şi pasiunea muncitorilor, constructorilor, a specialiştilor şi oamenilor de cultură clujeni. Faptul că în industria regiunii Cluj s-a depăşit planul pe 4 luni cu 2 la sută şi s-au realizat economii la preţul de cost în valoare de peste 5 milioane lei, că s-au livrat produse peste plan în valoare de circa 44 milioane lei, este revelator. Alături de muncitorii întreprinderilor, la Cluj au defilat cîteva mii de băieţi şi de fete dintre cei 35 000 de elevi cîţi numără toate şcolile, elevi ale căror note sunt bune şi foarte bune, a defilat tinereţea universitară — viitorii specialişti, profesori, medici, ingineri, ale căror cunoştinţe sunt larg apreciate în toate colţurile ţării. Muncitori, elevi, studenţi — miile de tineri clujeni au sărbătorit ziua de 1 Mai purtînd în inimi o unică hotărîre: aceea de a contribui prin tot mai multe succese, strîns uniţi în jurul partidului, la înflorirea patriei socialiste. I. RUS Craiova Abia s-a închiat revărsarea de tinereţe şi exuberanţă a celor cîteva mii de elevi Şi pionieri care au deschis demonstraţia de 1 Mai la Craiova, şi în Piaţa Al. I. Cuza, împodobită de mare sărbătoare, şi-a făcut apariţia coloana compactă a celor care au dus pînă departe, dincolo de hotarele ţării, faima produselor noastre electrotehnice , colectivul marii uzine craiovene „Electroputere". Peste 6 000 de oameni, purtînd portretele conducătorilor de partid şi de stat, steaguri şi buchete de flori, au venit la marea demonstraţie cu entuziasmul şi optimismul izbînzilor obţinute, cu încrederea fermă în politica înţeleaptă şi clarvăzătoare a partidului iubit, raportîndu-i azi roadele muncii lor. Mîinile care făuresc locomotivele Diesel-electrice, transformatoarele, motoarele şi aparatajul electric poartă azi cu justificată mîndrie grafice uriaşe, simbol al succeselor obţinute. Odată cu Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1964, obţinut pentru a doua oară consecutiv, remarcăm pe grafice, noi bilanţuri ale muncii lor entuziaste desfăşurate în întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al partidului şi a sărbătorii de 1 Mai : 800 000 lei valoarea suplimentară la producţia globală şi 500 000 lei peste plan la producţia marfă. Prin faţa tribunei păşesc cei care conduc pe drumurile de fier locomotivele create la „Electroputere“. Patru tineri poartă pe umerii lor vînjoşi un panou. „Combinatul chimic craiovean produce în anul 1965 — 108 800 tone amoniac ; 175 450 tone acid azotic ; 214 200 tone azotat de amoniuc. Montorii centralei electrice aduc vestea dării în probe tehnologice, cu cîteva zile înainte de angajamentul luat iniţial, a unei turbine. Izbînzi, succese, realizări — raportează şi minerii, sondorii, petroliştii Olteniei. Întreaga demonstraţie a celor aproape 60 000 de oameni ai muncii din Craiova a constituit o dovadă grăitoare a încrederii nemărginite în partid, a hotărîrii de a urma strîns uniţi şi neabătut politica lui înţeleaptă. M. DUMITRESCU Constanţa La ora 9:00 bulevardul Tomis din Constanţa capătă culoarea albastră a mării, deschizînd demonstraţia, trec prin faţa tribunei muncitorii şi navigatorii din cadrul Direcţiei regionale a navigaţiei civile Constanţa. Grafice sugestive arată succesele înregistrate în întrecerea socialistă pe bordul navelor sau în incinta portului. Depăşirea planului pe primele 4 luni ale anului cu 7,43 la sută la tone mile transportate, cu 19,91 la sută la mărfuri expediate, cu 14 la sută la veniturile realizate în valută brută, reducerea timpului de staţionare a navelor sub operaţiuni cu peste 14 la sută sunt doar cîteva din succesele acestui harnic colectiv. La ele se adaugă hărnicia echipajelor cargourilor „Cluj“ şi „Timişoara“, ale petrolierului „Ploieşti“ şi ale celorlalte nave, care în întîmpinarea acestei sărbători au obţinut succese de seamă. Edilii viitorului port modern Constanţa, artificierii, minerii conductorii de autobasculante şi toţi constructorii de la I.C.H. şi-au arătat şi ei succesele dobîndite în cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoare în cinstea căreia şi-au realizat în întregime angajamentul de a preda 1 030 metri pătraţi spaţiu de depozitare în danele 20, 21 şi au înaintat cu digul de larg 220 metri în apele mării, faţă de numai 120 metri cît se angajaseră. Pe graficele lucrătorilor de la S.N.C. sunt înscrise cîteva cifre semnificative : realizarea peste plan a unei producţii marfă în valoare de aproape 11 milioane, reducerea termenelor de reparaţii la navele „Transilvania“, „Borsec“, „Sovata", „Păltiniş", obţinerea a peste 1 milion lei beneficii peste plan. Chimiştii de la U.S.A.S. Năvodari raportează depăşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai, realizînd peste plan 610 tone superfosfat simplu şi granulat, 300 tone acid sulfuric, importante economii. Grupuri de tineri îmbrăcaţi în costume de sărbătoare, băieţi şi fete, prinşi de mijloc şi săltînd în ritmul unei sîrbe dobrogene, deschid coloana lucrătorilor din agricultură. Muncitorii şi mecanizatorii de la G.A.S. Agigea poartă panouri care arată că anul trecut au adus statului beneficii în valoare de peste 3 milioane lei. Succese asemănătoare au obţinut şi muncitorii din gospodăriile agricole de stat Moşneni, Amzacea, Mangalia, Ovidiu şi Topraisar, de la Nicolae Bălcescu şi Pietreni. Membrii cooperativelor agricole de producţie, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu fetele pline de bucurie, poartă şi ei grafice pe care sunt înscrise cifre grăitoare pentru viaţa nouă pe care o trăiesc, pentru belşugul ogoarelor. G. MIHAESCU Suprema aspiraţie — slujirea patriei Prezent ca întotdeauna in coloane, aducind cu el unda de lumină culeasă din slovele cărţilor, entuziasmul vîrstei şi înţelepciunea transmisă de seriile de dascăli şi savanţi care-l învaţă, tineretul studios , a demonstrat în ziua de 1 Mai, afirmîndu-şi, ca supremă aspiraţie, ţelul de a se pregăti în aşa fel încît să poată răspunde „prezent“ la toate chemările partidului. Iată-i în rînduri pe viitorii ingineri ai politehnicii, institut care poartă numele marelui fiu al poporului nostru — Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mulţumind partidului pentru condiţiile create — pentru numeroasele laboratoare, cămine, cantine, pentru bursele acordate de stat — viitorii ingineri ai politehnicii bucureştene mulţumesc în egală măsură pentru perspectivele care stau deschise în faţa fiecărui absolvent. In anii sesenarului s-au construit pentru studenţii din întreaga ţară peste 100 000 metri pătraţi săli de studiu, cămine cu peste 22 000 locuri, cantine noi, cu o capacitate de peste 22 000 de locuri zilnic etc. Trec, în marea coloană, studenţi ai Universităţii dinBucureşti, viitori profesori,juriştii, biologi, chimişti, trec sute de viitori medici, specialişti aşteptaţi şi respectaţi în toate colţurile ţării, trec viitorii ingineri ai sondelor româneşti... Simbolic, pe un panou de mătase transparentă, viitorii ingineri constructori — cei ce vor ridica uzine noi sau cvartale de locuinţe — au înscris, odată cu mulţumirea lor transmisă partidului, şi principala lor îndatorire , învăţătura. Iar reporterul, prezent ani în şir la marile sărbători ale poporului, are azi prilejul să descopere cu egală bucurie un fapt pe cit de simplu, pe atît de revelator : sute, mii de tineri, pe care cu ani în urmă îi întâlnise în coloanele şcolilor medii, purtînd ridicate — la scara simbolului — notele din propriile carnete de şcolari, îi vede azi în rîndurile acelora care defilează în coloanele institutelor, în timp ce pe foştii studenţi îi întîlneşte — ca specialişti — în Pentru creaţii demne de anii Primăvara a întîrziat în acest an. Dar feţele strălucitoare ale oamenilor, oglindind entuziasmul şi bucuria, au înlocuit, parcă, lumina fierbinte a soarelui. Pe întregul traseu al marii demonstraţii a oamenilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai au fost prezente florile multicolore, zîmbetul, tinereţea. Plana în atmosferă pună în tăriile cerului un vuiet impresionant de glasuri, ritmul vioi al alămurilor, vocile subţiri ale copiilor şi o undă tinerească de ris. Iar peste toate acestea răzbea din cînd în cind, un cor uriaş scandînd o lozincă inspirată, născută, cum se spune, pe loc — şi aveai impresia că răsună peste întreagaţară . „Vom munci cu mult succes / Pentru-al patrulea Congres“ — suna corul acesta bărbătesc, avîntat, ca un angajament solemn al întregului popor, angajament luat în faţa Comitetului Central al partidului, un angajament care în această zi de sărbătoare capătă o aureolă festivă, deosebită. Au defilat, încadrîndu-se în entuziasmul general şi oamenii de ştiinţă, cercetătorii diferitelor instituţii superioare. Au trecut cei de la Institutul de proiectări miniere. Pe pancartele lor erau însemnate cîteva din victoriile obţinute, cifre privind producţia, angajamentele lor în cinstea zilei de 1 Mai. Cei de la Institutul de proiectări şi studii hidroenergetice au raportat că în ultimul an al şesenatului, uzinele proiectate de ei vor produce 870 milioane kW/ oră faţă de 169 milioane cît s-a produs în 1959. Lucrătorii de la Institutul de cercetări pentru culturile agricole au defilat avînd în fruntea coloanei un frumos car alegoric şi printre alte inscripţii era trecută şi cifra 1618 — reprezentînd temele lucrărilor lor care s-au aplicat în agricultura noastră socialistă... Au defilat oamenii de ştiinţă, artă, cultură şi, în corul general al demonstraţiei populare, au răsunat cu vigoare şi glasurile lor. In această zi a bucuriei muncii libere, slujitorii artei şi culturii au defilat alături de cei cărora le-au închinat creaţia lor: cărţi apărute în milioane de exemplare, mii de cîntece şi mii de poezii, monumente de sculptură şi arhitectură, ansambluri artistice şi spectacole de teatru de înaltă ţinută, creaţii în care se îmbină culorile, muzica, versul rostit cu căldură, vorba desprinsă din suflet... în marile coloane au trecut prin fața tribunelor oamenii care sporesc zestrea culturalartistică a poporului nostru. Trec sportivii In prima zi de mai, Piaţa Aviatorilor cheamă la întrecere mii şi mii de sportivi. Competiţia aceasta cu mii şi mii de protagonişti, în care victoria surîde tuturor, ilustrează în modul cel mai convingător amploarea mişcării noastre sportive. Oamenii aceştia tineri, bă tb La posturile de radio şi televiziune Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Bucureşti a fost retransmisă în întregime de posturile noastre de radio şi televiziune. Aspecte de la demonstraţia din Bucureşti au fost retransmise prin intermediul „Interviziunii“ de posturile de televiziune din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacia, R.DGermană, R.S.F. Iugoslavia, R.P. Polonă, R.P. Ungară şi Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi, tot prin intermediul „Interviziunii“, telespectatorii români au urmărit aspecte de la demonstraţiile de 1 Mai şi alte manifestări din ţările de mai sus, retransmise de postul de televiziune din Bucureşti. (Agerpres) tiu mmini in simuTOUG