Scînteia Tineretului, mai 1965 (Anul 21, nr. 4964-4988)

1965-05-03 / nr. 4964

A începe demonstraţia ...Cei dinţii care, deschizînd ca în fiecare an demonstraţia, pătrund cu pas cadenţat în Piaţa Aviatorilor sunt pionie­rii. Revărsarea vestită de che­marea argintie a trompetelor, punctată viguros de tobele pioniereşti, coloana purtători­lor cravatelor roşii aduce cu sine o invincibilă voioşie, o luminoasă mărturie a vieţii fericite asigurată celei mai tinere generaţii. Miini gingaşe ridică în văzul lumii notele pe mari, simbolice, carnete şcola­re: din aceste 9 şi 10 va izvorî cîndva raportul despre impor­tante succese obţinute în pro­ducţie, aşa cum în 1965 rapor­tează poporului sute de mii de muncitori, tehnicieni şi in­gineri, părinţii pionierilor de azi. Iată, apoi, un car alego­ric: în siluetele constructorilor de aeromodele, ai micilor pio­nieri, ai artiştilor de o şchioa­pă, ai botaniştilor şi zoologilor cu pantaloni scurţi, desluşim preocupările cercurilor pionie­reşti, activităţile cărora pala­tele şi casele pionierilor le o­­feră condiţii minunate de des­făşurare. Trec ca într-o po­veste, însufleţite deodată, lungi pajişti înflorite; fluturii urmăriţi cu plasa par că zboară aevea încolo şi încoace, dea­supra sutelor de margarete în marş. Cu caschete albe pe creştet, pe umeri cu ruc­sacuri, bicicliştii pedalează păstrînd alinierea; printre spiţe, pionierii şi-au împletit panglici multicolore; ei lasă o singură mînă pe ghidon ca să salute cu dreapta tribuna. Dar alţi trimişi ai copilăriei urcă scările tribunei centrale, ca să-i îmbrăţişeze pe condu­cătorii partidului şi statului nostru, să le ofere florile re­cunoştinţei, mulţumindu-le din inimă, în numele acestei mari coloane a surîsului netulburat — copiii patriei. Apoi, a fost rîndul celor vîrstnici să-şi arate forţa, u­­nitatea, măreţia. m­irf * PLOIEŞTI: Intr-o atmosferă entuziastă, oamenii muncii trec prin fata tribunei oficiale O ENTUZIASTĂ DEMONSTRAŢIE POPULARA (Urmare din pag. I) Română şi alţi membri ai corpului diplomatic. Se află prezenţi, de aseme­nea, numeroşi oaspeţi de pes­te hotare, invitaţi ai poporu­lui nostru la sărbătorirea zi­lei internaţionale a oamenilor muncii. Fanfara militară, aflată în Piaţa Aviatorilor, intonează Imnul de Stat al Republicii Populare Române. Mitingul este deschis de to­varăşul Florian Dănălache, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Ia cuvîntul tovarăşul Ale­xandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R. P. Române. Cuvîntarea este sub­liniată de urale şi ovaţii pu­ternice. Mitingul ia sfîrşit într-o at­mosferă de puternică însufle­ţire. Participanţii la miting părăsesc piaţa purtînd, prin faţa tribunelor, pancarte cu urări închinate atotbiruitoa­rei învăţături marxist-leninis­­te, unităţii şi coeziunii miş­cării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, saluturi adre­sate oamenilor muncii din ţă­rile socialiste şi prieteniei cu aceste popoare, lozinci în care slăvesc partidul nostru, în care reafirmă cu tărie hotărî­­rea întregului nostru popor de a înfăptui politica înţeleaptă a partidului, de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres cu noi şi măreţe realizări. Sînt purtate portrete ale marelui fiu al poporului nostru Gheorghe Gheorghiu-Dej, e­­minent militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, portretele mem­brilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Răsună pină depar­te urale şi ovaţii, lozinci în­flăcărate. La fiecare 1 Mai, harnicele colective de muncitori, tehni­cieni şi ingineri, din fabrici şi uzine, de pe şantierele de construcţii, raportează succe­sele cele mai deosebite obţi­nute în muncă pentru înflo­rirea patriei. De data aceasta, la tradiţie se adaugă dorinţa fierbinte a întregului popor de a cinsti cu cele mai frumoase izbînzi cel de-al IV-lea Con­gres al partidului. Iată-i: în fruntea coloanelor sunt mealurgiştii de la „23 August“. Uzina lor şi-a cîşti­­gat merite deosebite, în aceşti ani, în dezvoltarea vertiginoa­să a economiei noastre. Aproa­pe că nu există întreprindere nouă sau şantier care să nu fi primit utilaje şi agregate pro­duse de metalurgiştii bucu­­reşteni. Elocvente pentru ca­pacitatea acestui colectiv, pentru priceperea şi hărnicia sa sunt realizările în cinstea zilei de 1 Mai. Constructorii de maşini au depăşit volumul producţiei marfă cu 4 milioa­ne lei, pe cel al producţiei globale cu 2,5 milioane lei şi au realizat economii suplimenta­re la preţul de cost de peste 700 000 lei — numai pe primul trimestru. ...Pe un car alegoric: harta patriei noastre. Punctele ei de reper sunt marile şantiere aflate în plină construcţie: Slatina, Tr. Măgurele, Săvi­­neşti, Craiova, Oradea, Govo­ra, Baia Mare etc. Harta re­prezintă legăturile colectivului „Griviţei roşii“ cu constructo­rii din ţară cărora le trimite utilaje şi instalaţii pentru o­­biectivele industriei chimice. Harta este însoţită de un text: „In cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, vom realiza, înainte de ter­men, planul de utilaje pentru combinatele chimice“. Şi, sigur, acest angajament va fi îndeplinit. Aşa cum au fost îndeplinite şi cele de pină a­­cum, intr-un ritm viu, un ritm pe care-l înfăţişează, în mod elocvent, dinamica creşterii volumului producţiei de utilaj: „în acest an — arată un panou — producţia de utilaj chimic a uzinei înregistrează o creş­tere de 512 la sută faţă de 1961“. Iată şi o imagine de ansam­blu a eforturilor în muncă ale colectivelor din întreprinde­rile industriei construcţiilor de maşini şi industriei metalur­gice bucureştene, în cursul trimestrului I al acestui an s-au introdus în fabricaţie 12 noi produse, s-a pregătit fa­bricaţia altor 46, şi au fost realizate 51 de prototipuri. Fiecare coloană aduce ra­portul ei. Un raport sobru, care sintetizează dezvoltarea continuă a industriei noastre, înzestrarea ei cu tehnica cea mai modernă, care vorbeşte despre preocupările colective­lor de muncitori, tehnicieni şi ingineri de a folosi cu price­pere această tehnică, de a rea­­liza produse de cea mai bună calitate. Uzina „Danubiana“. O ma­chetă, înfăţişînd produsele ce se realizează aici, are înscrise următoarele cuvinte: expor­tăm în 27 de ţări. Fabrica de maşini-unelte şi agregate. Aici, în cinstea Congresului, s-a asimilat un nou produs: strungul Carusel de 2 000 mm. Şi un nume nou în coloana demonstranţilor : Şantierul termocentralei Bucureşti-sud. Constructorii de aici raportea­ză primele lor succese. Prezentate în grafice, pa­nouri, machete şi care alegori­ce, aceste succese demonstrea­ză avîntul cu care oamenii muncii înfăptuiesc sarcinile trasate de partid. Ele fac par­te din cele ale întregii ţări. Pe întreaga economie, în primul trimestru al anului, planul producţiei globale a fost reali­zat în proporţie de 101,6 la sută, înregistrîndu-se un spor de 14,2 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi, fie că este vorba de succesele siderurgiştilor — care au dat peste plan 30 400 tone fontă şi 24 400 tone oţel, ale lami­­noriştilor — care au dat peste plan 10 500 tone laminate fi­nite pline — fie că este vorba de succesele constructorilor şi montorilor, care au dat în funcţiune noi capacităţi de producţie, în industria energiei electrice, industria chimică, în siderurgie etc. toate au ace­eaşi semnificaţie: hotărîrea întregului nostru popor, do­rinţa fierbinte de­ a în­­tîmpina cel de-al IV-lea Con­gres cu noi victorii pe drumul înfloririi patriei, bunăstării şi păcii, coloanele uzinelor, fabricilor, ale numeroaselor instituţii. E un permanent circuit al tinereţii, al învăţăturii, al ştiinţei, desfăşurat sub pu­terea unui mare şi unic cata­lizator , suprema aspiraţie de slujire a patriei, a partidului v feţi şi fete, care înscriu cu tru­purile numele de 1 Mai, ini­ţialele Partidului Muncitoresc Român şi Republicii Populare Române aduc omagiul lor anilor luminoşi pe care-i trăim. Cu defilarea sportivi­lor, demonstraţia din Capitală a luat sfîrşit. ★ Sărbătoarea zilei de 1 Mai 1965 a prilejuit întregului nostru popor afirmarea puter­nică a coeziunii sale indes­tructibile în jurul Partidului Muncitoresc Român, a Comite­tului său Central, conducăto­rul ferm şi încercat pe dru­mul luminos al desăvîrşirii construcţiei socialismului, ho­tărîrea sa de a întîmpina cel de-al IV-lea Congres al Parti­dului cu noi şi însemnate victorii în toate sectoarele de activitate. Raportăm partidului in cinstea Congresului Fetele lor sunt luminate de mîndria marilor realizări Hunedoara In ziua de 1 Mai Hunedoara şi-a multiplicat culorile: fie­care colţ al combinatului, fie­care schelă a şantierelor, fie­care casă a înflorit dintr-odată, împodobindu-se cu întreaga paletă a primăverii. Steagurile, fragmente din flăcările veşnic nestinse, fluturau pretutindeni pe acoperişurile înalte, în mîi­­nile oamenilor. Pe fondul aces­ta viu şi festiv s-a sărbătorit, la Hunedoara, ziua de 1 Mai. Cu prilejul sărbătorii, siderur­­giştii şi constructorii, minerii şi ţăranii cooperatori, toţi cei­lalţi oameni ai muncii, şi-au afirmat încă odată profundul lor ataşament faţă de politica partidului şi statului nostru, unitatea de monolit în jurul partidului şi a Comitetului său Central, hotărîrea fer­mă de a obţine noi şi noi succese pe frontul mun­cii socialiste. Trecînd prin faţa tribunei, în ritmul de­monstraţiei, coloana siderur­giştilor a raportat partidului remarcabile realizări. Ei au produs peste sarcinile de plan 31 000 tone fontă, 14 800 tone oţel, 30 000 tone de diferite la­minate, 22 000 tone aglomerat autofondant pentru furnale, 2 400 tone cocs şi alte produse siderurgice, toate la un înalt nivel calitativ. La rîndul lor, constructorii de la I.C.S.H. au raportat îndeplinirea integrală a angajamentelor luate în în­­cerca socialistă pentru etapa pînă la 1 Mai în preajma săr­bătorii, ei au încheiat repara­ţia capitală a unui furnal de la Calan. Minerii de la Teliuc şi Ghelar, colaboratorii cei mai apropiaţi ai jurnaliştilor, au raportat, de asemenea, extra­gerea peste plan a aproape 30 000 tone de minereu de fier şi realizarea unor însemnate e­­conomii la preţul de cost. In întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al P.M.R., mă­reţ eveniment din viaţa parti­dului şi poporului nostru, side­­rurgiştii şi-au propus să reali­zeze din angajamentul anual o depăşire a sarcinilor de plan echivalentă cu 22 milioane lei la producţia globală şi cu 54 milioane lei la producţia mar­fă, să elaboreze peste pre­vederi 35 000 tone fontă, 3 000 tone cocs, 26 000 tone aglome­rat pentru furnale, însemnate cantităţi de oţel şi laminate. Realizările de pînă acum, mă­surile tehnico - organizatorice care prind zi de zi viaţă în fiecare secţie, în fiecare colec­tiv de muncă, sunt garanţii certe că toate angajamentele vor fi îndeplinite. LAL ROMULUS Iaşi Întregul Iaşi a îmbrăcat hai­na sărbătoarească a drapele­lor şi florilor, graficelor şi pa­nourilor Cifrele care puteau fi citite pe panourile şi grafi­cele din fruntea coloanelor de demonstranţi oglindeau rezul­tatele pe care ieșenii le-au ob­ţinut în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea zilei de 1 Mai şi a celui de al IV-lea Congres al P.M.R. Pe întreaga regiune, planul producţiei glo­bale pe primul trimestru al a­­nului a fost depăşit cu 1,4 la sută, cel al producţiei marfă cu 2,1 la sută, iar productivi­tatea muncii a crescut cu 1,4 la sută. Prin Piaţa Unirii, alături de muncitorii Nicolinei, între­prindere cu vechi tradiţii re­voluţionare , demonstrau şi muncitorii uzinei metalurgice, Fabricii de prelucrare a mase­lor plastice, Fabricii de tricota­je, Fabricii de uleiuri vegetale Unirea, unităţi tinere, care la începutul sesenatului existau doar în proiect, dar care în prezent întregesc peisajul in­dustrial al oraşului Iaşi. Coloanele de demonstranţi au fost întregite apoi de oa­menii de ştiinţă, cultură şi ar­tă, de cadrele didactice univer­sitare şi studenţi. In cadrul cunoscutelor facultăţi ieşene de matematică, chimie, şi me­dicină, în laboratoarele insti­tutelor specializate de cerce­tări ale Academiei R.P.R. şi departamentale desfăşoară o activitate rodnică peste 1 700 de cadre didactice şi cercetă­tori. In cele 6 institute supe­rioare de învăţămînt îşi însu­şesc tainele ştiinţei, tehnicii şi culturii peste 17 000 de stu­denţi­Demonstraţia oamenilor muncii din Iaşi a exprimat op­timismul şi hotărîrea lor fer­mă de a-şi spori eforturile pentru a întîmpina cu noi suc­cese în toate domeniile de ac­tivitate cel de al IV-lea Con­gres al P.M.R. C. SLAVIC Cluj Peste 80 000 de demonstranţi au defilat la Cluj prin faţa­ tribunei oficiale, români şi­ maghiari, oameni de toate vîrstele şi profesiunile strîns uniţi în jurul partidului. Su­tele de pancarte au amintit succesele şi angajamentele pentru etapele care urmează, au vorbit cu graiul cifrelor despre hărnicia, iniţiativa şi pasiunea muncitorilor, con­structorilor, a specialiştilor şi oamenilor de cultură clujeni. Faptul că în industria regiunii Cluj s-a depăşit planul pe 4 luni cu 2 la sută şi s-au rea­lizat economii la preţul de cost în valoare de peste 5 milioane lei, că s-au livrat produse peste plan în valoare de circa 44 milioane lei, este revelator. Alături de muncitorii între­prinderilor, la Cluj au defilat cîteva mii de băieţi şi de fete dintre cei 35 000 de elevi cîţi numără toate şcolile, elevi ale căror note sunt bune şi foarte bune, a defilat tinereţea uni­versitară — viitorii specialişti, profesori, medici, ingineri, ale căror cunoştinţe sunt larg a­preciate în toate colţurile ţării. Muncitori, elevi, studenţi — miile de tineri clujeni au săr­bătorit ziua de 1 Mai purtînd în inimi o unică hotărîre: a­­ceea de a contribui prin tot mai multe succese, strîns u­­niţi în jurul partidului, la în­florirea patriei socialiste. I. RUS Craiova Abia s-a închiat revărsa­­rea de tinereţe şi exuberanţă a celor cîteva mii de elevi Şi pionieri care au deschis de­monstraţia de 1 Mai la Craio­va, şi în Piaţa Al. I. Cuza, îm­podobită de mare sărbătoare, şi-a făcut apariţia coloana compactă a celor care au dus pînă departe, dincolo de hota­rele ţării, faima produselor noastre electrotehnice , colecti­vul marii uzine craiovene „E­­lectroputere". Peste 6 000 de oameni, purtînd portretele con­ducătorilor de partid şi de stat, steaguri şi buchete de flori, au venit la marea de­monstraţie cu entuziasmul şi optimismul izbînzilor obţinu­te, cu încrederea fermă în po­litica înţeleaptă şi clarvăzătoa­re a partidului iubit, raportîn­­du-i azi roadele muncii lor. Mîinile care făuresc locomo­tivele Diesel-electrice, trans­formatoarele, motoarele şi a­­paratajul electric poartă azi cu justificată mîndrie grafice u­riaşe, simbol al succeselor ob­ţinute. Odată cu Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialis­tă pe anul 1964, obţinut pentru a doua oară consecutiv, re­marcăm pe grafice, noi bilan­ţuri ale muncii lor entuziaste desfăşurate în întîmpinarea celui de al IV-lea Congres al partidului şi a sărbătorii de 1 Mai : 800 000 lei valoarea su­plimentară la producţia glo­bală şi 500 000 lei peste plan la producţia marfă. Prin faţa tribunei păşesc cei care conduc pe drumurile de fier locomotivele create la „E­­lectroputere“. Patru tineri poartă pe ume­rii lor vînjoşi un panou. „Combinatul chimic craiovean produce în anul 1965 — 108 800 tone amoniac ; 175 450 tone a­­cid azotic ; 214 200 tone azotat de amoniuc. Montorii centralei electrice aduc vestea dării în probe tehnologice, cu cîteva zile înainte de angajamentul luat iniţial, a unei turbine. Izbînzi, succese, realizări — raportează şi minerii, sondorii, petroliştii Olteniei. Întreaga demonstraţie a celor aproape 60 000 de oameni ai muncii din Craiova a constituit o dovadă grăitoare a încrederii nemăr­ginite în partid, a hotărîrii de a urma strîns uniţi şi neabă­tut politica lui înţeleaptă. M. DUMITRESCU Constanţa La ora 9:00 bulevardul To­mis din Constanţa capătă cu­loarea albastră a mării, des­chizînd demonstraţia, trec prin faţa tribunei muncitorii şi na­vigatorii din cadrul Direcţiei regionale a navigaţiei civile Constanţa. Grafice sugestive a­­rată succesele înregistrate în întrecerea socialistă pe bordul navelor sau în incinta portu­lui. Depăşirea planului pe pri­mele 4 luni ale anului cu 7,43 la sută la tone mile transpor­tate, cu 19,91 la sută la măr­furi expediate, cu 14 la sută la veniturile realizate în valută brută, reducerea timpului de staţionare a navelor sub ope­raţiuni cu peste 14 la sută sunt doar cîteva din succesele a­­cestui harnic colectiv. La ele se adaugă hărnicia echipajelor cargourilor „Cluj“ şi „Timişoa­ra“, ale petrolierului „Ploieşti“ şi ale celorlalte nave, care în întîmpinarea acestei sărbători au obţinut succese de seamă. Edilii viitorului port modern Constanţa, artificierii, minerii conductorii de autobasculante şi toţi constructorii de la I.C.H. şi-au arătat şi ei succe­sele dobîndite în cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoare în cinstea căreia şi-au realizat în între­gime angajamentul de a preda 1 030 metri pătraţi spaţiu de depozitare în danele 20, 21 şi au înaintat cu digul de larg 220 metri în apele mării, faţă de numai 120 metri cît se an­gajaseră. Pe graficele lucră­to­rilor de la S.N.C. sunt înscrise cîteva cifre semnificative : rea­lizarea peste plan a unei pro­ducţii marfă în valoare de a­­proape 11 milioane, reducerea termenelor de reparaţii la na­vele „Transilvania“, „Borsec“, „Sovata", „Păltiniş", obţinerea a peste 1 milion lei beneficii peste plan. Chimiştii de la U.S.A.S. Năvodari raportează depăşirea angajamentelor lua­te în cinstea zilei de 1 Mai, realizînd peste plan 610 tone superfosfat simplu şi granulat, 300 tone acid sulfuric, impor­tante economii. Grupuri de tineri îmbrăcaţi în costume de sărbătoare, bă­ieţi şi fete, prinşi de mijloc şi săltînd în ritmul unei sîrbe dobrogene, deschid coloa­na lucrătorilor din agricultură. Muncitorii şi mecanizatorii de la G.A.S. Agigea poartă pa­nouri care arată că anul tre­cut au adus statului beneficii în valoare de peste 3 milioane lei. Succese asemănătoare au obţinut şi muncitorii din gos­podăriile agricole de stat Moş­neni, Amzacea, Mangalia, Ovi­­diu şi Topraisar, de la Nicolae Bălcescu şi Pietreni. Membrii cooperativelor a­­gricole de producţie, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu fe­tele pline de bucurie, poartă şi ei grafice pe care sunt în­scrise cifre grăitoare pentru viaţa nouă pe care o trăiesc, pentru belşugul ogoarelor. G. MIHAESCU Suprema aspiraţie — slujirea patriei Prezent ca întotdeauna in coloane, aducind cu el unda de lumină culeasă din slovele cărţilor, entuziasmul vîrstei şi înţelepciunea transmisă de seriile de dascăli şi savanţi care-l învaţă, tineretul studios , a demonstrat în ziua de 1 Mai, afirmîndu-şi, ca supremă as­piraţie, ţelul de a se pregăti în aşa fel încît să poată răs­punde „prezent“ la toate che­mările partidului. Iată-i în rînduri pe viitorii ingineri ai politehnicii, institut care poar­tă numele marelui fiu al poporului nostru — Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mulţumind partidului pen­tru condiţiile create — pentru numeroasele laboratoare, că­mine, cantine, pentru bursele acordate de stat — viitorii in­gineri ai politehnicii bucu­reştene mulţumesc în egală măsură pentru perspectivele care stau deschise în faţa fie­cărui absolvent. In anii sesenarului s-au con­struit pentru studenţii din în­treaga ţară peste 100 000 me­tri pătraţi săli de studiu, că­mine cu peste 22 000 locuri, cantine noi, cu o capacitate de peste 22 000 de locuri zil­nic etc. Trec, în marea coloană, stu­denţi ai Universităţii din­­Bucureşti, viitori profesori,­­juriştii, biologi, chimişti, trec sute de viitori medici, specia­lişti aşteptaţi şi respectaţi în toate colţurile ţării, trec vii­torii ingineri ai sondelor ro­mâneşti... Simbolic, pe un pa­nou de mătase transparentă, viitorii ingineri constructori —­ cei ce vor ridica uzine noi sau cvartale de locuinţe — au înscris, odată cu mulţu­mirea lor transmisă partidu­lui, şi principala lor îndatori­re , învăţătura. Iar reporterul, prezent ani în şir la marile sărbători ale poporului, are azi prilejul să descopere cu egală bucurie un fapt pe cit de simplu, pe atît de revelator : sute, mii de tineri, pe care cu ani în ur­mă îi întâlnise în coloanele şcolilor medii, purtînd ridica­te — la scara simbolului — no­tele din propriile carnete de şcolari, îi vede azi în rînduri­­le acelora care defilează în coloanele institutelor, în timp ce pe foştii studenţi îi întîl­­neşte — ca specialişti — în Pentru creaţii demne de anii Primăvara a întîrziat în a­­cest an. Dar feţele străluci­toare ale oamenilor, oglindind entuziasmul şi bucuria, au în­locuit, parcă, lumina fierbinte a soarelui. Pe întregul traseu al marii demonstraţii a oa­menilor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai au fost prezente florile multico­lore, zîmbetul, tinereţea. Pla­na în atmosferă pună în tăriile cerului un vuiet impresionant de glasuri, ritmul vioi al ală­murilor, vocile subţiri ale co­piilor şi o undă tinerească de ris. Iar peste toate acestea răz­bea din cînd în cind, un cor uriaş scandînd o lozincă inspi­rată, născută, cum se spune, pe loc — şi aveai impresia că răsună peste întreaga­­ţară . „Vom munci cu mult succes / Pentru-al patrulea Congres“ — suna corul acesta bărbă­tesc, avîntat, ca un angaja­ment solemn al întregului po­por, angajament luat în faţa Comitetului Central al parti­dului, un angajament care în această zi de sărbătoare capă­tă o aureolă festivă, deosebită. Au defilat, încadrîndu-se în entuziasmul general şi oa­menii de ştiinţă, cercetătorii diferitelor instituţii superioa­re. Au trecut cei de la Insti­tutul de proiectări miniere. Pe pancartele lor erau însem­nate cîteva din victoriile ob­ţinute, cifre privind producţia, angajamentele lor în cinstea zilei de 1 Mai. Cei de la Insti­tutul de proiectări şi studii hidroenergetice au raportat că în ultimul an al şesenatu­lui, uzinele proiectate de ei vor produce 870 milioane kW/ oră faţă de 169 milioane cît s-a produs în 1959. Lucrătorii de la Institutul de cercetări pentru culturile agricole au defilat avînd în fruntea co­loanei un frumos car alegoric şi printre alte inscripţii era trecută şi cifra 1618 — repre­­zentînd temele lucrărilor lor care s-au aplicat în agricul­tura noastră socialistă... Au defilat oamenii de ştiin­ţă, artă, cultură şi, în corul general al demonstraţiei popu­lare, au răsunat cu vigoare şi glasurile lor. In această zi a bucuriei muncii libere, sluji­torii artei şi culturii au defi­lat alături de cei cărora le-au închinat creaţia lor: cărţi apărute în milioane de exem­plare, mii de cîntece şi mii de poezii, monumente de sculp­tură şi arhitectură, ansam­bluri artistice şi spectacole de teatru de înaltă ţinută, creaţii în care se îmbină cu­lorile, muzica, versul rostit cu căldură, vorba desprinsă din suflet... în marile coloane au trecut prin fața tribunelor oamenii care sporesc zestrea cultural­­artistică a poporului nostru. Trec sportivii In prima zi de mai, Piaţa Aviatorilor cheamă la între­cere mii şi mii de sportivi. Competiţia aceasta cu mii şi mii de protagonişti, în care victoria surîde tuturor, ilus­trează în modul cel mai con­vingător amploarea mişcării noastre sportive. Oamenii aceştia tineri, bă­­ t­b La posturile de radio şi televiziune Marea demonstraţie a oamenilor muncii din Bucureşti a fost retrans­misă în întregime de pos­turile noastre de radio şi televiziune. Aspecte de la demonstraţia din Bucu­reşti au fost retransmise prin intermediul „Intervi­­ziunii“ de posturile de te­leviziune din R.P. Bulga­ria, R.S. Cehoslovacia, R.D­­Germană, R.S.F. Iugosla­via, R.P. Polonă, R.P. Un­gară şi Uniunea Sovietică. In aceeaşi zi, tot prin in­termediul „Interviziunii“, telespectatorii români au urmărit aspecte de la de­monstraţiile de 1 Mai şi alte manifestări din ţările de mai sus, retransmise de postul de televiziune din Bucureşti. (Agerpres) tiu mmini in simuTOUG

Next