Scînteia Tineretului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5067-5092)

1965-09-01 / nr. 5067

Oameni pe schele Foto : ION CU­CU ­in nou gazometru de 50000 m­c BACĂU (de la corespondentul nos­tru) . La Combinatul chimic din Borzești se desfășoară în prezent lucrările de montare a unui ga­zometru cu o capa­citate de 50 000 m­c care va deservi la depozitarea gazelor cracate. Pînă la da­ta de 29 august au fost montate aproa­pe 600 tone utilaje. Montorii şi sudorii din brigada condu­să de Alexandru Fuiu, care lucrează în prezent la fini­sarea ghidajului exterior ca şi la montajul telescoa­­pelor, al balonului şi al celorlalte uti­p­laje, s-au angajat să predea noul ga­zometru — al do­ilea din cadrul Combinatului chi­mic Borzești, cu­­7 luni mai devreme decit prevedea ter­menul­­planificat. La axul de întindere al pa­lului de răcire al laminoru­lui de tablă groasă a Combi­natului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, din Galaţi, lucrează şi tinerii: Gheorghe Tom­a şi Mihalache Cheb­rea­nu lăcătuşi-montori Foto : N. STELORIAN TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de­ Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAUR­ER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Bucureşti Vă exprimăm profunde mulţu­miri pentru felicitările călduroase transmise de dv. cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Suntem­ convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele celor două ţări, bazate pe principiile internaţionalismu­lui proletar, se vor întări şi dez­volta şi mai mult în viitor în lupta comună împotriva imperia­lismului, în numele victoriei cau­zei păcii în lumea întreagă şi a socialismului. Din toată inima vă urăm dv. şi poporului frate român noi victorii în lupta pentru constru­irea socialismului. KIM IR SEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Spre cota „1000" cu toată viteza Constructorii Hunedoa­rei, cunoscuţi sub denu­mirea iniţialelor I.C.S.H. (întreprinderea de con­strucţii siderurgice Hune­doara), şi-au pus semnă­tura în ultimii 15 ani pe tot ce s-a construit în a­­ceastă cetate de scaun a oţelului românesc. Şi s-a construit atit de mult că nu a rămas palmă de pă­­mînt nerăscolit, nefrămîn­­tat şi nestrămutat de la locul ei. In afară de me­dievalul castel al Huniazi­­lor, tot ce se vede în jur a fost construit sau re­construit în perioada a­­mintită şi de către aceiaşi oameni pe care îi întâl­nim şi astăzi pe şantiere­le oraşului. Cel de-al 2- lea furnal de 1 000 m­c, la care se lucrează în pre­zent, este o nouă operă a acestor constructori. El va începe să producă chiar din primul an al cincina­lului, se numără printre primele obiective prevăzu­te în Directivele Congre­­­ sului al IX-lea al P.C.R., care vor intra în func­ţie. Noul furnal, de mare capacitate, contribuie în cea mai mare măsură la realizarea sporului de fon­tă prevăzut pentru anii cincinalului. Acest agregat va produce în numai 20 de zile întreaga cantitate de fontă elaborată la Hu­­nedoara anului 1938, în­tregul proces tehnologic fiind mecanizat şi auto­matizat, furnaliştii vor re­uşi să obţină cei mai înalţi indici de utilizare realizaţi pînă acum la furnalele noastre şi o înaltă calitate a metalului elaborat. Des­pre furnalişti vom vorbi însă la anul, după ce vor primi „cheile“ din mîna constructorilor. Deocam­dată, atenţia generală este aţintită asupra celor care înalţă din temelii nord a­­gregat. Constructorii sunt aceiaşi oameni care au ridicat noua oţelărie, aglo­­meratoarele, laminoarele şi uzinele cocsochimice. Sunt oameni cu o înaltă pregătire profesională, cu o bogată experienţă, în­drăgostiţi de înălţimea a­­meţitoare care urcă în fiecare zi, în fiecare ceas spre împlinire, spre de­­săvîrşire. I-am întîlnit aici pe inginerii Ion Brad, Du­mitru Romanovschi, Za­­haria Farca, pe maiştrii Teodor Malancea şi Gea­nă Filon, sute de construc­tori, vechi „şantierişti" ai Hunedoarei. Organizarea judicioasă a­ fiecărui loc de muncă, folosirea utila­jelor la randamentul lor, ritmul ridicat de construc­ţie, completează biogra­fia acestor constructori. Rusu Traian, de pildă, şe­ful unei echipe de lăcă­tuşi mentori, avea 20 de ani cînd şi-a început ac­tivitatea pe şantierele Hu­nedoarei. De atunci, au trecut însă 17 ani, timp în care nu­ a părăsit şan­tierele decit în zilele de concedii­­ în fiecare agre­gat construit şi montat aici şi-a lăsat o părticică din munca sa, fiecărui lă­­sîndu-i din căldura şi e­­nergia sa. In numai 10 ani, echipa condusă de el a montat peste 6 000 tone de construcţii metalice. A­­cest mic colectiv, în ca­drul căruia s-au calificat peste 60 de tineri, dintre care astăzi mulţi sunt, la rîndul lor, şefi de echipe, muncitori de înaltă califi­care, a devenit în aceşti ani de muncă comună, mai unitar şi disciplinat, bine sudat, specializat în ope­raţii de montaj. Mulţi din­tre membrii săi, cum sunt lăcătuşii Coman Marin, Burcă Simion, Dumitraş Constantin etc. lucrează în echipe alături de Rusu încă de la constituirea ei. — La noul fumat “— ne relatează Rusu Traian — echipa noastră lucrea­ză la montarea celor trei canpere. Pentru grăbirea ritmului de lucru am apli­cat o soluţie nouă şi anu­me —, preasamblarea la sol a virolelor şi „ridicarea lor cu macaraua gata a­­samblate şi sudate. Prin acest procedeu, care înlo­cuieşte montarea greoaie cu ajutorul schelelor, a vi­rolelor una cite una, se reduce numărul de suduri pe înălţime de la 14 la 7, iar termenul, de,monta­re a unui cauper se redu- LAL ROMULUS (Continuare in pag. a II-a) CITIŢI PAG. CONTINUARE LA ANCHETA NOASTRĂ PRODUCŢIA DE GRIU EDIŢIA 1966 Un bun pal germinativ pentru semănăturile de toamnă (Arături de vară pe ogoarele cooperativei agricole de producţie din comuna Acăţari, regi­unea Mureş-Autonomă Maghiara). Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 PAGINI — 25 BANI Miercuri 1 septembrie 1965 Anul XXI, Seria II, Nr. 5067 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Vizita in ţara noastră a prinţului Norodom Sian­uk, şeful statului Camagia La invitaţia tovarăşului Chivu Stoica, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, prinţul Norodom Sianuk, şe­ful statului Cambodgia, va face o vizită ofi­cială în Republica Socialistă România în luna­­decembrie a.c. PRIMELE TONE DE ZAHĂR DIN NOUA RECOLTĂ DE SFECLĂ Fabricile de zahăr din Banat au dat primele to­ne de zahăr din noua recoltă de sfeclă. Pen­tm realizarea unei can­tităţi sporite de zahăr de calitate superioară, în perioada de remont au fost aduse între­prinderilor o seamă de îmbunătăţiri tehnice. Ţi­nîndu-se seama de recolta bună de sfeclă din acest an atit sub raport cantitativ, cit şi calitativ, în fabricile de zahăr au fost luate mă­suri care să permită prelucrarea zilnică a vinei cantităţi sporite de sfeclă faţă de prevede­rile iniţiale. ANUL ŞCOLAR BATE LA USAL. SE POATE INTRA? ,, Prefaţă la prima zi de şcoală“... Au mai rămas puţine zile pînă la 15 septem­brie. Pe cele mai mul­te din şantierele cons­trucţiilor şcolare lu­crările au fost încheia­te. In unele locuri însă se mai lucrează. Şcolile construite în vara aceasta vor fi gata să-şi deschidă porţile la 15 septem­brie ? Iată tema raidu­lui pe care l-au între­prins reporterii noştri prin cîteva regiuni din ţară: Raionul Slatina. La secţia învăţămînt a Sfa­tului popular raional discutăm cu tovarăşul ins­pector Laurenţiu Anton. — In ce stadiu se află lucrările pe şantierele construcţiilor şcolare ? — In vara aceasta au intrat în lucru 34, noi săli de clasă. Dintre acestea 26 sunt deja termi- GATA SĂ PRIMEASCĂ ELEVII nate. Celelalte sunt în stadiul de finisare şi vor fi gata în cîteva zile. Ce ne puteţi spune despre calitatea lucrărilor ? — Mai întîi aş dori să spun cîteva cuvinte despre ritmul lucrărilor. De acest lucru s-a ocu­pat în mod deosebit Comitetul executiv al Sfa­tului popular raional. Vicepreşedinţii şi şefii sec­ţiilor, alături de inspectorii noştri, au urmărit îndeaproape construcţiile şcolare, fiecare răspun­­zînd direct de un şantier sau un grup de şan­tiere. Săptămînal luni dimineaţa, la raion are loc analiza ritmului de construcţie. In ceea ce pri­veşte calitatea, răspunderea directă a avut-o secţia de sistematizare şi arhitectură. Salariaţii secţiei au asigurat asistenţa tehnică necesară. — Cîteva exemple ? — Notaţi: comunele Spineni, Valea Mare, Bă­­răşti de Vede, Bălteni, Proaspeţi. Şi înşiruirea ar putea continua. Reţineţi că­ în aceste comune, o contribuţie substanţială, au adus-o tinerii,, care au prestat un mare volum de muncă patriotică. I. ANDREIŢA In satul Osebiţi, regiunea Bacău,, s-au construit 4 noi săli de clasă. Ele vor fi gata pînă la 15 sep­tembrie. Alături de vîrstnici, tinerii şi-au adus­­ un aport preţios la ridicarea construcţiei: ei au tran­sportat nisipul, au ajutat la săpat, au dat cărămizi „la mină“... In ritm intens s-a lucrat şi la Faraoani, la Coloneşti, la Cleja (satul Buda) etc. Iată însă că în unele localităţi din raioanele Bacău IncAHik şi Pomii comintoRi ? şi Adjud, vacanţa, de vară nu au luat-o numai elevii ci şi constructorii. Aceştia însă nu întotdeauna cu voia lor. Cei din comuna Sărata, raionul Bacău, de pildă, au aşteptat mult şi bine­ materialele de con­strucţie pentru cele două săli de clasă. O vreme nici la Sfatul popular comunal nu s-a ştiut sigur ce se va construi: sala de clasă sau baie ? Cirul s-au lim­pezit lucrurile vremea trecuse. In prezent abia s-a terminat fundaţia şi s-a trecut la zidărie. In schimb la Beneşti, raionul Adjud, construirea noii şcoli a început din anul trecut, dar materialele nu au sosit la timp. Aici se simte şi nevoia unui sprijin mai susţinut din partea tinerilor. ...Din cele 213 săli de clasă în care elevii din re­giunea Bacău vor păşi încă în cursul acestui an au fost terminate numai 70, deşi toate se află în lucru. Un număr de 35 de săli se afla la zidărie, ceea ce înseamnă că au rămas mult din urmă faţă de grafic. Pentm recuperarea întîrzierilor este necesar ca apro­vizionarea cu materiale de construcţie să se facă mai operativ, iar sfaturile populare comunale şi con­ducerile şcolilor să urmărească zilnic stadiul şi cali­tatea lucrărilor C. NANCU La Maliuc, Mila 29, Sulina, Rusca, Sf. Gheorghe vechile­ cherhanale au fost înlocuite cu oficii pentru primirea şi condiţionarea peştelui, iar sărăcăcioasele colibe de pescari cu cabane con­fortabile. Pe măsura acestor­ transfonnări se schim­bă şi felul de ■ viaţă al locuitorilor Deltei, pentm care s-au construit locuinţe chiar în locurile cele mai greu accesibile... « DELTA SE ÎNNOIEŞTE Au început să se înalţe şi şcoli noi —• focare de lumină în Delta Dunării. La Sf. Gheorghe, Letea, Rosetti, Periprava, Partizani, Chilia Veche s-au con­struit în ultimii ani şcoli, mari, frumoase, unde înva­ţă mii­ de copii. In alte locuri — la Padina, Izvoa­rele, Iazurile, Dunavăţul de Sus, Crişani — noile localuri ale şcolilor îşi vor deschide porţile la 15 septembrie. Sînt însă şi rămîneri în urmă. La Cătăloiu — pen­tru că s-au folosit mai puţin resursele locale — fon­durile s-au terminat înainte de a se termina con­strucţia. La Lăstun şantierul a stat mai multe săp­­tămîni fără materiale, abia după 15 august s-a procurat cărămida. In comuna M. Kogălniceanu T.R.C.L. Tulcea lucrează cu... încetinitorul. Secţia de sistematizare a Sfatului popular al raionului Tulcea a acordat asistenţă tehnică la amplasarea construc­ţiilor ; pe parcurs însă s-a ocupat mai puţin de ve­rificarea tehnică şi recepţia pe stadii intermediare de lucrări. ...Sunt cîteva deficienţe care se cer a fi grab­nic lichidate. Sfatul popular al raionului Tulcea va trebui să ia măsurile necesare. A. VASILESCU Fabrica de Conserve „Flota" din Capitală. Pregătiri pentru iarnă Foto: AGERPRES făcut bine şi la timp mi aduc aminte o întîmplare pe care mi-a povestit-o maistrul constructor Niculae Gheorghe de la Şantierul Leşul Ursului-Ostra, un episod de încordare survenit în munca lor di­urnă... îmi spunea că apa — acest vechi aliat al omului, dar în acelaşi timp la fel de bătrîn potrivnic in lupta, noastră cu natura — năvălise pe neaşteptata prin filoane de infiltraţie născute spontan. Ameninţa să afecteze serios lucrările, debitul fiind neobişnuit de mare şi de puternic. O echipă de instalatori, dind dovadă de adevărat patriotism, a muncit cu tensiune, crescîndă timp de 40 de ore, în condiţii extrem de grele, pina au montat 45 m.l. de tuburi de beton cu diame­trul de 300 mm, excavîndu-se totodată manual sute de m.c. pămînt şi pietriş, condiţiile create nepermitind utilizarea maşinilor. Şi apa a fost învinsă! Intr-adevăr, viaţa te pune uneori în situaţii în care nu poţi lua decit o singură atitudine : pui zdravăn umărul Ungă umerii tovarăşilor tăi de­ muncă o oră, zece, pînă ce pericolul este înde­părtat şi totul intră pe făgaşul obişnuit, normal. Este fără nici o îndoială, un moment în care ne arătăm patriotismul în mod spontan, fără a sta o clipă pe gânduri. Dar aceasta nu înseamnă citaşi de puţin că pa­triotismul, acest sentiment al iubirii de ţară, al dragostei faţă de realizările, de munca poporului nostru, acest sentiment înălţător şi complex —­­se poate exterioriza numai în împrejurări excap- Nu doar străluciri pe tabele ţionale ca aceea povestită mai sus. Poate că deco­rul nocturn din munţi, furia apei, luminile şan­tierului flotaţiei ce urma să fie inaugurată, au dat faptului o aureolă romantic-eroică. Dar ştim prea bine că fapte de eroism se petrec zilnic în decorul incandescent al oţelăriilor, în strălucirea şistului din mine, în zgomotul de gigantic motor al uzinelor constructoare de maşini, pretutindeni a­­colo unde munca noastră se ia la întrecere cu timpul, cu secundele. Uneori ne-am putea imagina că „la ţară“ totul este calm şi lent. Dar şi pe ogoarele noastre so­cialiste, aici, unde s-ar crede că multe depind de capriciile vîntului, ale ploii, de zîmbetul soarelui se simte trepidaţia, dorinţa de a întrece timpul, de a schimba înfăţişarea locurilor, de a înfrumu­seţa drumurile pe unde trecem. Am fost de curind prin comunele Petreşti, Brata, Plăieşti, Luncani şi altele din raionul Turda. Peste tot izul toamnei timpurii şi-a pus pecetea. Ploile au adunat oame­nii pe la căminele culturale, pe la sediile comite­telor U.T.C. şi astfel am putut sta mai pe înde­lete de vorbă cu utecişti ca Popa Costică, Andrei Fodor, Balint Gheorghe, Făgădor Alexandru şi alţii şi alţii, l-am­ rugat să-mi povestească nişte fapte deosebite. Nu mă aşteptam la ruperi de diguri, la­ arii cuprinse la flăcări şi salvate, ci la fapte inedite, în afara celor cunoscute din cam­paniile agricole. Şi, cum se spune, mi-au pove­stit cite-n lună şi-n stele. Despre mii de hectare împădurite de ei, despre terenurile sportive pe care le-au amenajat, despre cultivarea de mii de plopi ornamentali negru-hibrid, reparaţii de dru­muri locale, irigări şi amenajări de terenuri... Acţiuni ale căror roade sa văd la tot pasul ca realizări pline de frumuseţe şi utilitate. Fără să vreau mi-am amintit de un drum pe care l-am străbătut prin munţii din raionul Vatra Dornei în compania medicului Ion Muscă din comuna Panaci şi a tehnicianului Vremii de pe Şantierul de drumuri forestiere Drăgoiasa. Treceam pe lingă o pantă plantată cu brazi acum un an. Pe alocuri brazii creşteau în... tufe de cite 5—10 puieţi, sau nu creşteau de loc, astfel că panta muntelui se­măna cu un obraz bărbierit la repezeală cu un brici ştirbit. Fuseseră plantaţi printr-o muncă or­ganizată de mîntuială la care nu participase nici­­un tehnician forestier, unde sarcinile fiecărui om nu fuseseră precis stabilite, unde oamenii porni­seră de-a valma, fiecare cum îl tăiase capul. Pen­tru a se scăpa mai repede de puieţi, tinerii ve­niţi aici „sădeau“ cite un snop de brazi într-o groapă şi uneori în „focul muncii“ îi mai aşezau şi cu rădăcinile spre cer. Orele stabilite pentm acţiunea aceasta s-au scurs, puieţii au fost „plan­taţi“ şi tinerii s-au întors pe la casele lor, rapor­­tînd că pe panta aceea va creşte o nouă pădure, iar în gîndul lor asigurindu-se fiecare că va creşte intr-adevăr, doar e ştiut că pădurea creşte singură PAVEL AXOANEI (Continuare în pag. a 11-a)

Next