Scînteia Tineretului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5195-5219)

1966-02-01 / nr. 5195

Elentonul Dumitru Călinescu şi Virgil Poliţă de la Fabrica de transformatoare a Uzinei „Electroputere" Craiova — lucrînd la conexiunile unui transformator 20 MW­A Ch­ivu Stoica Ho Si Min, preşedintele Re­publicii Democrate Vietnam, a adresat tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, o scrisoare în legă­tură cu războiul de agresiune dus de Statele Unite ale Ame­­ricii în Vietnam. Potrivit agenţiei vietnameze de informaţii V.N.A., preşedin­tele Ho Si Min a adresat scri­sori în aceeaşi problemă şefilor statelor socialiste, ai statelor semnatare ale acordurilor de la Geneva din 1954 şi ai altor state interesate în situaţia din Vietnam. (Agerpres) Amintindu-mi cum era să rămîn corigent la matematică (m-a salvat doar promisiunea solemnă că voi urma secţia umanistică, unde aveam de trecut un alt hop: latina!) îi spun interlocutorului meu: dar pentru cîţiva dintre colegi matematica era floare la ureche. — Adică, mai nimic! — Nu, nu, daţi-mi voie să precizez : ăştia prindeau din zbor explicaţiile profesorului, în cîteva minute umpleau ta­bla cu formule, exerciţiile pentru acasă, cît de grele, de obicei — le rezolvau în re­creaţie, în timp ce muşcau dintr-un sandviş. Atunci, mi-a fost destul de greu să pricep pasiunea lor... — Pasiune ? — Dar ce — altceva?! — Poate că erau isteţi, ori bine pregătiţi — şi at­it ! Şi de aici pînă la pasiune mai e de mers... — Dar se poate ajunge! — Cu mult curaj, cu stă­ruinţă — da. Precizări, deli­mitări — cînd şi cum începe pasiv...ea, astea sînt chestiuni mult prea dificile. Poate că începe atunci cînd simţi cît Colocviu despre pasiune de Nicolae ţie îţi este de greu, cînd eşti isto­vit — şi totuşi, îţi aduni pu­terile şi mergi, mergi mai de­parte. Cînd dezlegînd o pro­blemă, îţi vin idei pentru alta, cînd eşti mulţumit de ce ai făcut şi năzuieşti continuu spre mai bine. Şi mai cred că pasiunea aceasta se transmite, sînt oameni în stare să ţi-o insufle. Poate că dacă nu aş fi studiat cu academicianul Grigore Moisil, azi aş fi un profesor, sau un inginer bine pregătit — şi-atît! Contrar aşteptărilor, Con­stantin P. Popovi­ci, matema­tician pasionat, îşi începe ziua de lucru cu studierea limbilor străine, şi asta de ani de zile. Cunoaşte franceza şi rusa, acum învaţă engleza şi germana, iar programul de viitor prevede spaniola... Pa­siune pentru limbile străine ? — ori numai obligaţie profe­sională ? Să-i zicem altfel: dorinţa de a fi la curent cu tot ce se tipăreşte interesant în domeniul său de activitate. Conferenţiar universitar, Con­stantin P. Popovici este, în acelaşi timp, şi un neobosit student. Şi poate că abia acum încep pentru el exame­nele cele mai severe — con­tinuarea unor cercetări, me­tode şi rezultate noi... —• Şi totuşi, vin şi clipele de oboseală. (Continuare in pag. a lll-a) In pagina a II-a • O pagină de eroism muncitoresc (33 de ani de la glorioasele lupte ale muncitorilor petrolişti din Valea Pra­hovei). • Tineri critici (Note de lector). In pagina a IlI-a •SPORT Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXII, seria II, Nr. 5195 4 PAGINI — 25 BANI Marți 1 februarie 1966 Cheia de boltă a succeselor: BUNA ORGANIZARE A MUNCII este 500 de ţărani cooperatori din co­muna Borcea, raio­nul Feteşti, con­stituind „organul suprem de condu­cere al cooperati­vei agricole" — a­­dunarea generală — s-au întrunit zilele trecute In sala căminului cultural pen­tru a chibzui laolaltă, a-şi spu­ne părerea şi a hotărî împreu­nă asupra întregii activităţi e­­conomice, financiare şi organi­zatorice, desfăşurată anul tre­cut, stabilind totodată obiecti­vele acestui an, canalizate pe făgaşul direcţiilor şi normelor cuprinse in noul proiect de sta­tut al cooperativei agricole, pus, de asemenea, în dezbate­rea adunării generale, alături de proiectele statutului Uniuni­lor cooperatiste şi al Casei de pensii. Făcînd o analiză amplă, te­meinică şi obiectivă a muncii şi rezultatelor obţinute la fie­care sector anul trecut, dezvă­luind cauzele care au dus la unele deficienţe, darea de sea­mă a dat posibilitatea partici­panţilor să-şi spună părerea cu competenţă, venind cu nume­roase propuneri izvorite din­­p­rop­i.-u ’or. -urrpuventa.. „Avem rezultate frumoase, cu care ne putem într-adevăr mândri — spunea brigadierul GHEORGHE CATRINESCU. Am obţinut în medie la hectar 3 535 kg porumb boabe şi 2 141 kg la floarea-soarelui, înregistrînd în­semnate depăşiri de plan. Am dat peste prevederile contrac­tului cu statul aproape 500 tone porumb, 329 tone grîu şi 164 tone floarea-soarelui. Ca ur­mare a acestei depăşiri de pro­ducţie, valoarea zilei-muncă a crescut de la 23 lei, cît ne pro­pusesem, la 42 lei. Este tot ce putem obţine de la pămînt ? Re­zultatele unor echipe care au atins şi 5 000 kg porumb boa­be în condiţii de fertilizare bu­nă şi de irigaţii mă îndeamnă să propun ca în primăvară să amenajăm şi să irigăm, cu po­sibilităţile noastre, pentru că avem asemenea posibilităţi, încă 130 de hectare. Să ne şcolarizăm şi să ne pregătim din timp motopompişti, recomandaţi de organizaţia U.T.C., dintre cei mai buni tineri". Brigadierul GHEORGHE FRO­­NEA, aducînd noi exemple, spre a sublinia importanţa de­osebită a unei fertilizări cores­punzătoare pentru sporul pro­ducţiilor la hectar, arăta: „Fertilizarea solului trebuie privită ca o problemă de ur­genţa­­, aşa cum este hrana pentru animale, apa pentru plante. Brigada noastră se an­gajează în faţa adunării gene­rale să transporte la cimp, in această primăvară, 500 tone de îngrăşăminte naturale", în numele uteciştilor, a vor­bit tov. NICOLAE MICLAUS, secretar al comitetului U.T.C. pe cooperativă. „Sunt fapte pe care mulţi tovarăşi prezenţi la această adunare le cunosc. Cine nu ştie cite eforturi au depus tinerii din cooperativa noastră în primăvara anului trecut, când apa Borcei amenin­ţa să inunde grădina de legu­me. Pe ploaie, în condiţii gre­le, tinerii au participat un nu­măr mare la consolidarea digu­lui. Şi pentru anul acesta, or­ganizaţia noastră îşi propune ca cel mai de seamă obiectiv al său antrenarea tuturor tinerilor la o activitate permanentă şi ridnicsă in­ tonte sectoarele : MIHAIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a 111-a) Şantierul furnalului de 1 000 mc. de la Combinatul side­rurgic Hunedoara. Maistrul Petru Boboc împreună cu etil­in, 'Unim. •nnmhr.’i. hrlqfi, zii condusă de Valenţiu Becze analizează graficul de lucru al brigăzii pe luna ia­nuarie. Concluzia : planul a fost îndeplinit ADUNĂRI GENERALE DE DEZBATERI IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE DE DE SUB In plină dezvoltare şi mo­dernizare. Uzina mecanică din Cugir primeşte în fiecare an în jur de 300 tineri muncitori calificaţi în diferite meserii, proveniţi de pe băncile şcolii profesionale. Ultimii au sosit în urmă cu aproape 6 luni. După cum se apreciază la conducerea uzinei, majoritatea dintre ei s-au fa­miliarizat cu problemele pro­ducţiei, integrîndu-se din pri­mele zile în efortul colectiv îndreptat spre îndeplinirea sarcinilor de plan. Unii dintre colegii lor, însă, întîmpină di­verse greutăţi, nu reuşesc să îndeplinească cu regularitate sarcinile ce le revin, nu se în­cadrează în disciplina colec­tivă. — Lunar nu îşi realizează norma 30—40 de tineri — spunea Gheorghe Voicu, secre­tarul comitetului U.T.C. pe u­­zină. Cei mai mulţi lucrează în secţia maşini-unelte. I-am cunoscut pe fiecare dintre ei la locul de muncă. Lucrează pe maşini moderne. Au condiţii bune de muncă, la fel ca şi ceilalţi muncitori. De ce nu pot să-şi realizeze nor­mele ? Am stat de vorbă cu cîţiva dintre ei. — Cite piese ai de executat în această lună ? — l-am în­trebat pe lenei Alexandru. — Cite pot! — a răspuns el mirat. In luna decembrie „nu a pu­tut“ răzui decit două console în timp ce fostul său coleg de şcoală, Ferent Tiberiu a efec­tuat aceeaşi operaţie la 5 con­sole. Diferenţa de cîştig a fost de aproape 1 000 de lei. lenei s-a declarat nemulţumit şi a cerut să fie transferat la altă operaţie. lenei nu este singurul care la începutul­ lunii nu cunoştea sarcinile ce-i revin în urmă­toarele 30 de zile. In ultimele luie, toţi cei care au ră­mas sub normă nu au cunoscut planul secţiei şi nici sarcinile care le reveneau lor pe patru săptămîni. în felul acesta ei au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi organiza munca pe o perioadă mai îndelungată. Re­partizarea acestor tineri la „ce se găseşte“ şi „cînd se găseşte“ este unul din factorii care con­duc la nerealizarea normelor. Majoritatea cadrelor de con­ducere din secţie socotesc că printre cei mai tineri muncitori ai Uzinei mecanice din Cugir una din cauzele principale ale rămînerii în urmă a acestor tineri este lipsa de disciplină. Organizaţia U.T.C. a între­prins unele acţiuni pen­tru întărirea disciplinei tineri­lor în producţie. La maşini-u­nelte s-a organizat anul tre­cut o adunare cu toţi cei ră­maşi sub normă. In urma ace­stei adunări s-au stabilit o se­rie de măsuri. Una din ele pre­vedea ca proaspeţii absolvenţi intraţi în producţie să fie în­zestraţi cu un stoc de scule, dispozitive şi verificatoare, să li se stabilească norme precise în fiecare lună. Comitetul U.T.C. pe uzină a trimis în a­­ceeaşi secţie 3 membri ai co­mitetului care au muncit ală­turi de noii angajaţi timp de cîteva luni, ajutîndu-i să se familiarizeze în probleme­­e producţiei. Cu alt prilej au fost invitaţi la uzină părinţii tine­rilor care au săvîrşit abateri, li s-a cerut sprijinul necesar. Unele rezultate s-au obţinut. Numărul absenţelor nemotiva­te şi al rămaşilor sub normă s-a redus, însă situaţia este tot nesatisfăcătoare. De ce? Răs­punsul l-a dat inginerul Maxi­milian Zamoniţă. — Se munceşte global cu ti­nerii şi mai puţin individual, cu fiecare în parte — spu­nea el. In colaborare cu conducerea secţiei, cu grupele sindicale, organizaţiile U.T.C. trebuie să urmărească ca fiecare tînăr să cunoască precis sarcinile de plan ale secţiei eşalonate pe trimestru si lunar, sarcinile personale. Aceasta constituind prima condiţie pentru partici­parea lor cu rezultate la nive­lul posibilităţilor în întrecerea socialistă. Din ancheta întreprinsă, au mai reieşit însă şi alte neajun­suri care favorizează rămîne­­rile unor tineri sub normă. Aşa cum spunea tov. Mariş Iosif, secretarul organizaţiei de partid de la secţia maşini-u­nelte, nu toţi maiştri se ocupă cu suficientă răspundere de în­drumarea atentă, perseveren- LAL ROMULUS corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Hunedoara (Continuare In pag. a III-a) N­­ORMA ? P Scrisoarea președintelui Ho Si Idin adresată tovarășului * cum se învaţă ARTA DE A ÎNVĂŢA PE ALŢII ? Conf. dr. ION TEODORESCU, rector: „Se poate afirma că actuala formă de or­ganizare a practicii pedagogice asigură pre­gătirea studenţilor pentru viitoarea muncă de profesor în învăţămîntul de cultură ge­nerală, întrucît formează în mare măsură pri­ceperile şi deprinderile lor didactice. Insă obiectivul principal îl constituie aspectul instructiv al procesului de învăţămînt. De aceea este necesar ca programa analitică să prevadă mai multe activităţi educative (diri­­genţie, lectorate cu părinţii, acţiuni ale or­ganizaţiilor de tineret etc.) care să între­gească profilul de educator al viitorului profesor. S-a dovedit utilă efectuarea practicii con­tinue în şcolile rurale. O mai bună şi eficace organizare a acesteia în viitor pune însă pro­blema reglementării aspectelor ei financiare. Nu este eşalonată raţional, în prezent, predarea disciplinelor cu profil pedagogic. Cursurile de „metodică“ se predau la unele facultăţi (matematică, ştiinţe naturale, de exemplu) paralel cu practica, şi nu înaintea­ ei, ceea ce împiedică utilizarea noţiunilor teoretice în timpul practicii. Pe de altă parte, cursul „muncă culturală de masă“ se predă în ultimul an, practica continuă, care solicită masiv aceste cunoştinţe, efectuîndu-se în primele două săptămîni ale anului universi­tar. Astfel teoria succede practica, în loc să o anticipeze. Rezolvarea acestor probleme ar putea veni prin legarea mai strînsă a conţi­nutului cursului de „pedagogie generală“ de „metodica“ predării disciplinelor de specia­litate şi de cursul „munca culturală de masă“. Stabilirea definitivă a şcolilor de bază pentru efectuarea practicii poate contribui, de asemenea, la creşterea eficacităţii ei. După părerea noastră ,şcolile de bază trebuie fixate de minister, pe baza propunerilor in­stitutului pedagogic, şi nu prin tratative cu secţiile de învăţămînt. O dată fixate, acestea trebuie încadrate cu profesorii cei mai com­petenţi, care au o experienţă didactică înde­lungată“. Lector ELENA POTORAC, şefa catedrei de psihologie-pedagogie: „Pentru ridicarea nivelului ştiinţific şi me­todic al practicii, studenţii sunt însoţiţi în şcoli de îndrumători din partea institutului. Dar această activitate a cadrelor didactice nu este normată — indicaţiile Ministerului învăţămîntului prevăd doar încadrarea pro­fesorilor respectivi la norme didactice mi­nime —­ are caracterul unei munci suplimen­tare şi nu de obligaţie didactică. Cei chemaţi să îndrume grupele la practică — nu mă re­fer la metodiştii de specialitate — nu o fac totdeauna cu suficientă conştiinciozitate şi în condiţiile actuale nici nu pot fi traşi la răspundere. Pe de altă parte, numărul mare al grupelor de practică face imposibilă în­soţirea acestora la practică, din lipsă de ca­dre didactice , la filologie sunt 11 grupe şi doar 5 cadre didactice cu experienţă, care pot îndruma eficace practica. De aceea, ar­­­i poate bine să se înfiinţeze, mai ales la fa­cultăţile mari, posturi de asistenţi metodişti care să se ocupe de îndrumarea practicii, iar orele de îndrumare a practicii de către ca­drele didactice din catedrele de pedagogie să intre în norma lor didactică. O practică cu un conţinut complex nece­sită o colaborare strînsă cu conducerile şi­­profesorii şcolilor generale, un sprijin mai substanţial din partea acestora. In special directorii de şcoli socotim că trebuie să aibă mai multă responsabilitate faţă de activita­­­tea studenţilor la‘ practică, planificind ‘în timp util activităţile în afară de clasă, consi­liile pedagogice, lectoratele cu părinţii, pre­­lucrînd cu studenţii planul general de mun­că al şcolii. In sfîrşit, socotim utile — la noi în insti­tut există o bună experienţă în această di­recţie — consfătuirile periodice, pe facultăţi, ale celor care îndrumă practica studenţilor. Dar numai acestea nu sînt suficiente. Con­sfătuiri şi schimburi de experienţă periodice, la nivelul ţării ar fi, de asemenea, necesare, ca şi un multilateral schimb de opinii in pa­ginile presei cotidiene şi de specialitate (mai ales în „Revista învăţămîntului superior“). ION TRONAC (Continuare in pag. a IV-a) In­ ansamblul măsurilor luate de partid pentru conti­nua dezvoltare şi perfecţionare a învăţămîntului de toate gradele, calitatea pregătirii profesionale, compe­tenţa pedagogică a acelor chemaţi să instruiască şi să educe mîine generaţiile de elevi capătă o însemnătate deosebită, întrucît de aceasta depinde în mare măsură îndeplinirea sarcinilor trasate de partid în legătură cu educarea tinerei generaţii. Practica pedagogică are un rol important în procesul de formare a viitorilor profesori. In rîndurile ce ur­mează consemnăm opiniile, sugestiile şi propunerile unor cadre didactice de la Institutul pedagogic de 3 ani Galaţi în legătură cu mijloacele şi căile prin care poate fi perfecţionată organizarea şi desfăşurarea practicii studenţilor din institutele pedagogice. mmemammmhmh Aspect din biblioteca Liceului „N. Bălcescu" din Craiova Foto : S. VIOREL TELEGRAMĂ Tovarăşului JANOS KADAR, Prim secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI, Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KALLAI, preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, al poporului Român şi al nos­tru personal, vă transmitem dv şi prin dv poporului ungar, un călduros salut tovără­şesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei două­zeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au statornicit şi se dez­voltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi cola­borare frăţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi miş­cării comuniste şi muncitoreşti internaţio­nale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ungar, noi şi mari succe­se în activitatea consacrată înfloririi conti­nue a Ungariei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next