Scînteia Tineretului, februarie 1966 (Anul 22, nr. 5195-5219)
1966-02-01 / nr. 5195
Elentonul Dumitru Călinescu şi Virgil Poliţă de la Fabrica de transformatoare a Uzinei „Electroputere" Craiova — lucrînd la conexiunile unui transformator 20 MWA Chivu Stoica Ho Si Min, preşedintele Republicii Democrate Vietnam, a adresat tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, o scrisoare în legătură cu războiul de agresiune dus de Statele Unite ale Americii în Vietnam. Potrivit agenţiei vietnameze de informaţii V.N.A., preşedintele Ho Si Min a adresat scrisori în aceeaşi problemă şefilor statelor socialiste, ai statelor semnatare ale acordurilor de la Geneva din 1954 şi ai altor state interesate în situaţia din Vietnam. (Agerpres) Amintindu-mi cum era să rămîn corigent la matematică (m-a salvat doar promisiunea solemnă că voi urma secţia umanistică, unde aveam de trecut un alt hop: latina!) îi spun interlocutorului meu: dar pentru cîţiva dintre colegi matematica era floare la ureche. — Adică, mai nimic! — Nu, nu, daţi-mi voie să precizez : ăştia prindeau din zbor explicaţiile profesorului, în cîteva minute umpleau tabla cu formule, exerciţiile pentru acasă, cît de grele, de obicei — le rezolvau în recreaţie, în timp ce muşcau dintr-un sandviş. Atunci, mi-a fost destul de greu să pricep pasiunea lor... — Pasiune ? — Dar ce — altceva?! — Poate că erau isteţi, ori bine pregătiţi — şi atit ! Şi de aici pînă la pasiune mai e de mers... — Dar se poate ajunge! — Cu mult curaj, cu stăruinţă — da. Precizări, delimitări — cînd şi cum începe pasiv...ea, astea sînt chestiuni mult prea dificile. Poate că începe atunci cînd simţi cît Colocviu despre pasiune de Nicolae ţie îţi este de greu, cînd eşti istovit — şi totuşi, îţi aduni puterile şi mergi, mergi mai departe. Cînd dezlegînd o problemă, îţi vin idei pentru alta, cînd eşti mulţumit de ce ai făcut şi năzuieşti continuu spre mai bine. Şi mai cred că pasiunea aceasta se transmite, sînt oameni în stare să ţi-o insufle. Poate că dacă nu aş fi studiat cu academicianul Grigore Moisil, azi aş fi un profesor, sau un inginer bine pregătit — şi-atît! Contrar aşteptărilor, Constantin P. Popovici, matematician pasionat, îşi începe ziua de lucru cu studierea limbilor străine, şi asta de ani de zile. Cunoaşte franceza şi rusa, acum învaţă engleza şi germana, iar programul de viitor prevede spaniola... Pasiune pentru limbile străine ? — ori numai obligaţie profesională ? Să-i zicem altfel: dorinţa de a fi la curent cu tot ce se tipăreşte interesant în domeniul său de activitate. Conferenţiar universitar, Constantin P. Popovici este, în acelaşi timp, şi un neobosit student. Şi poate că abia acum încep pentru el examenele cele mai severe — continuarea unor cercetări, metode şi rezultate noi... —• Şi totuşi, vin şi clipele de oboseală. (Continuare in pag. a lll-a) In pagina a II-a • O pagină de eroism muncitoresc (33 de ani de la glorioasele lupte ale muncitorilor petrolişti din Valea Prahovei). • Tineri critici (Note de lector). In pagina a IlI-a •SPORT Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXII, seria II, Nr. 5195 4 PAGINI — 25 BANI Marți 1 februarie 1966 Cheia de boltă a succeselor: BUNA ORGANIZARE A MUNCII este 500 de ţărani cooperatori din comuna Borcea, raionul Feteşti, constituind „organul suprem de conducere al cooperativei agricole" — adunarea generală — s-au întrunit zilele trecute In sala căminului cultural pentru a chibzui laolaltă, a-şi spune părerea şi a hotărî împreună asupra întregii activităţi economice, financiare şi organizatorice, desfăşurată anul trecut, stabilind totodată obiectivele acestui an, canalizate pe făgaşul direcţiilor şi normelor cuprinse in noul proiect de statut al cooperativei agricole, pus, de asemenea, în dezbaterea adunării generale, alături de proiectele statutului Uniunilor cooperatiste şi al Casei de pensii. Făcînd o analiză amplă, temeinică şi obiectivă a muncii şi rezultatelor obţinute la fiecare sector anul trecut, dezvăluind cauzele care au dus la unele deficienţe, darea de seamă a dat posibilitatea participanţilor să-şi spună părerea cu competenţă, venind cu numeroase propuneri izvorite dinpropi.-u ’or. -urrpuventa.. „Avem rezultate frumoase, cu care ne putem într-adevăr mândri — spunea brigadierul GHEORGHE CATRINESCU. Am obţinut în medie la hectar 3 535 kg porumb boabe şi 2 141 kg la floarea-soarelui, înregistrînd însemnate depăşiri de plan. Am dat peste prevederile contractului cu statul aproape 500 tone porumb, 329 tone grîu şi 164 tone floarea-soarelui. Ca urmare a acestei depăşiri de producţie, valoarea zilei-muncă a crescut de la 23 lei, cît ne propusesem, la 42 lei. Este tot ce putem obţine de la pămînt ? Rezultatele unor echipe care au atins şi 5 000 kg porumb boabe în condiţii de fertilizare bună şi de irigaţii mă îndeamnă să propun ca în primăvară să amenajăm şi să irigăm, cu posibilităţile noastre, pentru că avem asemenea posibilităţi, încă 130 de hectare. Să ne şcolarizăm şi să ne pregătim din timp motopompişti, recomandaţi de organizaţia U.T.C., dintre cei mai buni tineri". Brigadierul GHEORGHE FRONEA, aducînd noi exemple, spre a sublinia importanţa deosebită a unei fertilizări corespunzătoare pentru sporul producţiilor la hectar, arăta: „Fertilizarea solului trebuie privită ca o problemă de urgenţa, aşa cum este hrana pentru animale, apa pentru plante. Brigada noastră se angajează în faţa adunării generale să transporte la cimp, in această primăvară, 500 tone de îngrăşăminte naturale", în numele uteciştilor, a vorbit tov. NICOLAE MICLAUS, secretar al comitetului U.T.C. pe cooperativă. „Sunt fapte pe care mulţi tovarăşi prezenţi la această adunare le cunosc. Cine nu ştie cite eforturi au depus tinerii din cooperativa noastră în primăvara anului trecut, când apa Borcei ameninţa să inunde grădina de legume. Pe ploaie, în condiţii grele, tinerii au participat un număr mare la consolidarea digului. Şi pentru anul acesta, organizaţia noastră îşi propune ca cel mai de seamă obiectiv al său antrenarea tuturor tinerilor la o activitate permanentă şi ridnicsă in tonte sectoarele : MIHAIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a 111-a) Şantierul furnalului de 1 000 mc. de la Combinatul siderurgic Hunedoara. Maistrul Petru Boboc împreună cu etilin, 'Unim. •nnmhr.’i. hrlqfi, zii condusă de Valenţiu Becze analizează graficul de lucru al brigăzii pe luna ianuarie. Concluzia : planul a fost îndeplinit ADUNĂRI GENERALE DE DEZBATERI IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE DE DE SUB In plină dezvoltare şi modernizare. Uzina mecanică din Cugir primeşte în fiecare an în jur de 300 tineri muncitori calificaţi în diferite meserii, proveniţi de pe băncile şcolii profesionale. Ultimii au sosit în urmă cu aproape 6 luni. După cum se apreciază la conducerea uzinei, majoritatea dintre ei s-au familiarizat cu problemele producţiei, integrîndu-se din primele zile în efortul colectiv îndreptat spre îndeplinirea sarcinilor de plan. Unii dintre colegii lor, însă, întîmpină diverse greutăţi, nu reuşesc să îndeplinească cu regularitate sarcinile ce le revin, nu se încadrează în disciplina colectivă. — Lunar nu îşi realizează norma 30—40 de tineri — spunea Gheorghe Voicu, secretarul comitetului U.T.C. pe uzină. Cei mai mulţi lucrează în secţia maşini-unelte. I-am cunoscut pe fiecare dintre ei la locul de muncă. Lucrează pe maşini moderne. Au condiţii bune de muncă, la fel ca şi ceilalţi muncitori. De ce nu pot să-şi realizeze normele ? Am stat de vorbă cu cîţiva dintre ei. — Cite piese ai de executat în această lună ? — l-am întrebat pe lenei Alexandru. — Cite pot! — a răspuns el mirat. In luna decembrie „nu a putut“ răzui decit două console în timp ce fostul său coleg de şcoală, Ferent Tiberiu a efectuat aceeaşi operaţie la 5 console. Diferenţa de cîştig a fost de aproape 1 000 de lei. lenei s-a declarat nemulţumit şi a cerut să fie transferat la altă operaţie. lenei nu este singurul care la începutul lunii nu cunoştea sarcinile ce-i revin în următoarele 30 de zile. In ultimele luie, toţi cei care au rămas sub normă nu au cunoscut planul secţiei şi nici sarcinile care le reveneau lor pe patru săptămîni. în felul acesta ei au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi organiza munca pe o perioadă mai îndelungată. Repartizarea acestor tineri la „ce se găseşte“ şi „cînd se găseşte“ este unul din factorii care conduc la nerealizarea normelor. Majoritatea cadrelor de conducere din secţie socotesc că printre cei mai tineri muncitori ai Uzinei mecanice din Cugir una din cauzele principale ale rămînerii în urmă a acestor tineri este lipsa de disciplină. Organizaţia U.T.C. a întreprins unele acţiuni pentru întărirea disciplinei tinerilor în producţie. La maşini-unelte s-a organizat anul trecut o adunare cu toţi cei rămaşi sub normă. In urma acestei adunări s-au stabilit o serie de măsuri. Una din ele prevedea ca proaspeţii absolvenţi intraţi în producţie să fie înzestraţi cu un stoc de scule, dispozitive şi verificatoare, să li se stabilească norme precise în fiecare lună. Comitetul U.T.C. pe uzină a trimis în aceeaşi secţie 3 membri ai comitetului care au muncit alături de noii angajaţi timp de cîteva luni, ajutîndu-i să se familiarizeze în problemee producţiei. Cu alt prilej au fost invitaţi la uzină părinţii tinerilor care au săvîrşit abateri, li s-a cerut sprijinul necesar. Unele rezultate s-au obţinut. Numărul absenţelor nemotivate şi al rămaşilor sub normă s-a redus, însă situaţia este tot nesatisfăcătoare. De ce? Răspunsul l-a dat inginerul Maximilian Zamoniţă. — Se munceşte global cu tinerii şi mai puţin individual, cu fiecare în parte — spunea el. In colaborare cu conducerea secţiei, cu grupele sindicale, organizaţiile U.T.C. trebuie să urmărească ca fiecare tînăr să cunoască precis sarcinile de plan ale secţiei eşalonate pe trimestru si lunar, sarcinile personale. Aceasta constituind prima condiţie pentru participarea lor cu rezultate la nivelul posibilităţilor în întrecerea socialistă. Din ancheta întreprinsă, au mai reieşit însă şi alte neajunsuri care favorizează rămînerile unor tineri sub normă. Aşa cum spunea tov. Mariş Iosif, secretarul organizaţiei de partid de la secţia maşini-unelte, nu toţi maiştri se ocupă cu suficientă răspundere de îndrumarea atentă, perseveren- LAL ROMULUS corespondentul „Scînteii tineretului“ pentru regiunea Hunedoara (Continuare In pag. a III-a) NORMA ? P Scrisoarea președintelui Ho Si Idin adresată tovarășului * cum se învaţă ARTA DE A ÎNVĂŢA PE ALŢII ? Conf. dr. ION TEODORESCU, rector: „Se poate afirma că actuala formă de organizare a practicii pedagogice asigură pregătirea studenţilor pentru viitoarea muncă de profesor în învăţămîntul de cultură generală, întrucît formează în mare măsură priceperile şi deprinderile lor didactice. Insă obiectivul principal îl constituie aspectul instructiv al procesului de învăţămînt. De aceea este necesar ca programa analitică să prevadă mai multe activităţi educative (dirigenţie, lectorate cu părinţii, acţiuni ale organizaţiilor de tineret etc.) care să întregească profilul de educator al viitorului profesor. S-a dovedit utilă efectuarea practicii continue în şcolile rurale. O mai bună şi eficace organizare a acesteia în viitor pune însă problema reglementării aspectelor ei financiare. Nu este eşalonată raţional, în prezent, predarea disciplinelor cu profil pedagogic. Cursurile de „metodică“ se predau la unele facultăţi (matematică, ştiinţe naturale, de exemplu) paralel cu practica, şi nu înaintea ei, ceea ce împiedică utilizarea noţiunilor teoretice în timpul practicii. Pe de altă parte, cursul „muncă culturală de masă“ se predă în ultimul an, practica continuă, care solicită masiv aceste cunoştinţe, efectuîndu-se în primele două săptămîni ale anului universitar. Astfel teoria succede practica, în loc să o anticipeze. Rezolvarea acestor probleme ar putea veni prin legarea mai strînsă a conţinutului cursului de „pedagogie generală“ de „metodica“ predării disciplinelor de specialitate şi de cursul „munca culturală de masă“. Stabilirea definitivă a şcolilor de bază pentru efectuarea practicii poate contribui, de asemenea, la creşterea eficacităţii ei. După părerea noastră ,şcolile de bază trebuie fixate de minister, pe baza propunerilor institutului pedagogic, şi nu prin tratative cu secţiile de învăţămînt. O dată fixate, acestea trebuie încadrate cu profesorii cei mai competenţi, care au o experienţă didactică îndelungată“. Lector ELENA POTORAC, şefa catedrei de psihologie-pedagogie: „Pentru ridicarea nivelului ştiinţific şi metodic al practicii, studenţii sunt însoţiţi în şcoli de îndrumători din partea institutului. Dar această activitate a cadrelor didactice nu este normată — indicaţiile Ministerului învăţămîntului prevăd doar încadrarea profesorilor respectivi la norme didactice minime — are caracterul unei munci suplimentare şi nu de obligaţie didactică. Cei chemaţi să îndrume grupele la practică — nu mă refer la metodiştii de specialitate — nu o fac totdeauna cu suficientă conştiinciozitate şi în condiţiile actuale nici nu pot fi traşi la răspundere. Pe de altă parte, numărul mare al grupelor de practică face imposibilă însoţirea acestora la practică, din lipsă de cadre didactice , la filologie sunt 11 grupe şi doar 5 cadre didactice cu experienţă, care pot îndruma eficace practica. De aceea, ari poate bine să se înfiinţeze, mai ales la facultăţile mari, posturi de asistenţi metodişti care să se ocupe de îndrumarea practicii, iar orele de îndrumare a practicii de către cadrele didactice din catedrele de pedagogie să intre în norma lor didactică. O practică cu un conţinut complex necesită o colaborare strînsă cu conducerile şiprofesorii şcolilor generale, un sprijin mai substanţial din partea acestora. In special directorii de şcoli socotim că trebuie să aibă mai multă responsabilitate faţă de activitatea studenţilor la‘ practică, planificind ‘în timp util activităţile în afară de clasă, consiliile pedagogice, lectoratele cu părinţii, prelucrînd cu studenţii planul general de muncă al şcolii. In sfîrşit, socotim utile — la noi în institut există o bună experienţă în această direcţie — consfătuirile periodice, pe facultăţi, ale celor care îndrumă practica studenţilor. Dar numai acestea nu sînt suficiente. Consfătuiri şi schimburi de experienţă periodice, la nivelul ţării ar fi, de asemenea, necesare, ca şi un multilateral schimb de opinii in paginile presei cotidiene şi de specialitate (mai ales în „Revista învăţămîntului superior“). ION TRONAC (Continuare in pag. a IV-a) In ansamblul măsurilor luate de partid pentru continua dezvoltare şi perfecţionare a învăţămîntului de toate gradele, calitatea pregătirii profesionale, competenţa pedagogică a acelor chemaţi să instruiască şi să educe mîine generaţiile de elevi capătă o însemnătate deosebită, întrucît de aceasta depinde în mare măsură îndeplinirea sarcinilor trasate de partid în legătură cu educarea tinerei generaţii. Practica pedagogică are un rol important în procesul de formare a viitorilor profesori. In rîndurile ce urmează consemnăm opiniile, sugestiile şi propunerile unor cadre didactice de la Institutul pedagogic de 3 ani Galaţi în legătură cu mijloacele şi căile prin care poate fi perfecţionată organizarea şi desfăşurarea practicii studenţilor din institutele pedagogice. mmemammmhmh Aspect din biblioteca Liceului „N. Bălcescu" din Craiova Foto : S. VIOREL TELEGRAMĂ Tovarăşului JANOS KADAR, Prim secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşului ISTVAN DOBI, Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare Tovarăşului GYULA KALLAI, preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar BUDAPESTA Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Populare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, al poporului Român şi al nostru personal, vă transmitem dv şi prin dv poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele însemnate obţinute de poporul frate ungar, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în dezvoltarea economiei şi culturii socialiste, în cei douăzeci de ani ai Republicii Populare Ungare. Constatăm cu satisfacţie că între ţările şi partidele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie şi colaborare frăţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm din toată inima, dumneavoastră şi întregului popor ungar, noi şi mari succese în activitatea consacrată înfloririi continue a Ungariei socialiste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România