Scînteia Tineretului, martie 1966 (Anul 22, nr. 5220-5238)

1966-03-01 / nr. 5220

Inginer EDUARD TOMASIAN şeful secţiei montaj Pentru a ne aduce contri­buţia cuvenită la realizarea­­xn­rj^vrjena r\zn ir­rrv3 xvul ■‘IcuhjTcxvia, ~pvr.»­mul lucru făcut a fost orga­nizarea montajului în flux. Măsura amintită a fost înso­ţită de alta la fel de eficien­tă — specializarea muncitori­lor pe subansamble şi opera­ţii. Rezultatele: productivi­tatea muncii a crescut simţi­tor, s-a îmbunătăţit vizibil calitatea produselor. Evident munca în flux con­tinuu, executarea corectă a fiecărei operaţii, nivelul ri­dicat al produselor la care mărimea toleranţelor nu de­păşeşte ordinul micronilor cer din partea lucrătorilor un bogat bagaj de cunoştinţe profesionale. Anul acesta am organizat cursurile de ridi­care a calificării după cri­teriul produsului ce se montează. La noi se asimilea­ză în fiecare an un număr important de produse noi (în 1966 — şapte) iar muncitorii au nevoie, în primul rînd, pe lingă cunoaşterea generală a caracteristicilor maşinilor ce urmează a se produce, de de­monstraţii practice. Nici n-are o utilitate practică să -un -Tituiniicvn vitiv lucrează la o maşină de fre­zat, cum se montează un strung sau invers. Ar fi o pierdere inutilă de timp. Aceste măsuri, la care se mai pot adăuga şi altele, ne-au permis pentru prima dată în luna ianuarie să rea­lizăm ritmic planul producţiei marfă. Fără îndoială, mai avem încă importante rezer­ve pentru sporirea capacită­ţii de producţie a secţiei. Pu­nerea lor în valoare ţine in primul rînd de organizarea, producţiei pe ansamblul fabri­cii. Este vorba de asigurarea­­ decalajului necesar între uzi­nă şi montaj. Apreciind efor-VASILE BARAC (Continuare în pag. a V-a) SEMNĂTURI DE PRESTIGIU ÎN CARTEA ÎNTRECERII­ anuarie 1966 este prima lună din istoria activi­tăţii productive a Fabricii de maşini unelte şi agregate Bucureşti, cînd planul producţiei marfă a fost realizat integral şi ritmic. Dar luna ianuarie a consemnat, în acelaşi timp, în toate compartimentele, o pasionantă activitate de cercetare în intenţia valorificării mai depli­ne a multiplelor posibilităţi de îmbunătăţire a procesului de producţie pentru creşterea per­manentă a eficienţei economice în toate domeniile de acti­vitate. Ea a fost concretizată în angajamentele luate în în­trecerea socialistă (publicate în numărul nostru din 19 ia­nuarie) care constituie acum, alături de îndeplinirea sarci­nilor de plan, obiectivele ce concentrează întreaga atenţie a conducerii unităţii, a­ inginerilor, maiştrilor şi muncitori­lor. Am întreprins în fabrică o anchetă pentru a vedea ce s-a făcut şi ce măsuri urmează a fi luate în continuare pentru realizarea lor. O dorinţă a montorilor, veche de cînd fabrica, pe cale de a se îndeplini — asigurarea decala­jului dintre montaj şi uzina/ Oscilaţiile calităţii sau rolul remanierilor şi rebuturilor în realizarea unei producţii rit­mice îndeplinirea planului la uzinaj nu-i o soluţie. Să fie respec­tate termenele în ordinea ur­genţei Ce a făcut şi ce mai poate face organizaţia U.T.C. Primăvara a sosit şi în bătrînul Cişmigiu Pagina a II-a SPORT TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL Al PARTIDULUI POPULAR REVOLUŢIONAR MONGOL Ulan Bator Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă trimitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mon­gol felicitări cordiale şi un salut frăţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată în­floririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie fră­ţească statornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi raişcurii comuniste internaţio­nale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Unic la Sfatul popular orăşenesc Constanţa, ca pre­tutindeni în ţară, zeci de tinere pe­rechi ce se perin­dă prin faţa re­prezentantului le­gii întîmpină afir­mativ tradiţionala întreba­re „...iei în căsătorie de bună, voie şi nesilit de nimeni pe...“. Răspunsul a­­firmativ se repetă aproape exclusiv în cazul fiecărui mire şi mirese şi nu există, în cele mai multe c­azuri, nici un mo­tiv ca afirmaţia să nu expri­me un puternic sentiment de dragoste reciprocă. Deşi s-au cunoscut în situaţii diferite, au fost înfioraţi de aceleaşi idealuri, şi-au jurat devoţiune reciprocă, nu există vreo raţi­une ca vreun calcul meschin să-şi insinueze nesinceritatea, ruinîndu-le apoi căsnicia; in­tr-un cuvînt răspunsul care le va consfinţi oficial legămîntul de a trăi unul prin celălalt, de a-şi împărţi bucuriile, l-au anticipat cu mult timp înainte. De cele mai multe ori sinceri­tatea din acea zi nu va fi dez­minţită şi, rememorată la vîr­­sta nunţii de argint, solemni­tatea clipei acesteia va căpăta semnificaţii şi mai profunde, armonii şi mai clare. Afirma­ţiei orale îi va răspunde firesc semnătura pusă pe certifica­tul care încununează hotărîrea lor. Fără a solicita metafora, autograful acesta semnifică un angajament de credinţă pentru toată viaţa. Reîntîlnite după cîtva timp, perechile care întîmpinaseră afirmativ întrebarea ofiţerului stării civile şi cărora rudele şi prietenii le uraseră căsnicie lungă şi fericită fac dovada că sentimentele lor premaritale au căpătat dimensiuni şi certi­tudini noi. Dar nil se întîmplă aşa întotdeauna. De la o ciorbă neîncâlzită — la tribunal Să facem cunoştinţă cu cî­­teva perechi aflate poate nu cu multă vreme în urmă, în faţa ofiţerului stării civile. El e un bărbat voinic, are treizeci de ani, iar mustaţa subţire îi dă un aer de om se­rios. Ea are numai 24 de ani, e subţire ca un lujer de floare şi parcă nu-şi dă încă bine seama că a trecut de mult de anii adolescenţei. El era pe a­­tunci, adică pe la mijlocul a­nului trecut, într-o misiune de serviciu la Făgăraş. După două luni de vorbe frumoa­se,, de ju­răminte reciproce de fidelitate şi de dragoste neţărmurită, el s-a întors la Constanţa căsă­torit şi astfel au început luna de miere. în a dousprezecea zi el a dat-o afară din casă. După cîteva luni se aflau în fața tribunalului. De ce ? Ce s-a întîmplat atît de grav in­cit povestea lor a căpătat un atît de trist deznodămînt ? Octavia. La început s-a pur­tat cu mine frumos, era afec­tuos și mi se părea că nu e altul ca el. A treia zi după că­sătorie însă a venit de la ser­viciu, a văzut că nu e mîncarea caldă, a început să înjure şi să-mi reproşeze că nu sînt gospodină şi pînă a doua zi dimineaţa nu s-a mai uitat la mine. Am povestit situaţia u­­nor colegi de-ai lui şi aceştia mi-au explicat că aşa e el, are o părere proastă despre femei, că a mai fost căsătorit o dată cu una care nu ştia să coase nici un nasture măcar şi de atunci s-a jurat că, dacă se mai căsătoreşte, nu-i va tolera nimic viitoarei soţii. Am în­cercat să-i ghicesc gîndurile, gusturile, să-i mulţumesc, dar cînd mîncarea nu-i mai oferea motive de ceartă, găsea alt nod în papură. Pînă la urmă m-a alungat de acasă. D. Viorel, la solicitarea noas­tră, afişează un aer de leha­mite şi de dispreţ pentru a­­mintirea aceasta, motiv pen­tru care, la început, refuză să răspundă. Aflînd însă de mo­tivele divorţului expuse de fosta lui soţie, se trezesc în el orgoliul, mîndria. Nu vrea să se creadă că el ar fi vinovat. — Motivele ei nu reflectă realitatea. Realitatea este că nu dovedea interesul cuvenit pentru menajul casei! „Realitatea“ — privită din­­tr-un punct de vedere şi din celălalt, ne conduce — de la iubire, de la jurămintele de devoţiune pentru toată viaţa la... una şi aceeaşi problemă : a calităţii ciorbelor, a bucătă­riei , a menajului, altfel spus. Sigur, problemele gospodă­reşti nu-s de neluat în seamă într-o familie, toţi soţii ştiu cît de important este ca gusturile să se potrivească, efortul gos­podăresc să vină reciproc în întîmpinarea dorinţelor celui­lalt. Totuşi, aşa cum se pre­zintă faptele, nu dovedesc ele că în întemeierea acestei fa­milii calitatea mîncării a cons­tituit motivul numărul unu al semnăturii depuse la oficiul stării civile din moment ce o ciorbă a fost în stare să dărî­­me dintr-odată, din primele zile, o căsnicie. Dar, să mai cunoaştem şi alte cazuri: P. Alexandru şi P. Niculina s-au căsătorit la 24 ianuarie 1964. V. ARACHELIAN G. MIHAESCU (Continuare în pag. a V-a) „De buna voi nesilit de nimeni"... pînă la divorţ Pagina a III-a Cum se învaţă arta de a învăţa pe alţii Proletari din toate ţările, unitieva! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXII, seria II, Nr. 52206 PAGINI — 25 BANI Marţi 1 martie 1966 Cimpian Vasile,­turnător la Uzina „Unirea“ din Cluj, fruntaş în producţie, îşi depăşeşte sar­cinile de plan cu 45 de procente. PE DRUMUL DEZVOLTĂRII CONMUE A AGRICULTURII COOPERATISTE Conferinţele de constituire a Uniunilor regionale ale cooperativelor agricole de producţie în regiunile Bacău, Braşov, Cluj, Crişana, Dobrogea, Iaşi, Hunedoara, Suceava au avut loc conferinţele de constituire a Uniunilor regionale ale cooperativelor agricole, încheierea lucrărilor de creare a uniunilor regionale constituie o etapă însemnată în pregătirea Congresului de constituire a Uniunii Naţionale a Cooperativelor de Producţie. La conferinţe au participat tovarăşii Gheorghe Apostol (Suceava), Emil Bod­­naraş (Iaşi), Alexandru Drăghici (Braşov), Leonte Răutu (Bacău), Vasile Vîlcu (Dobrogea), Iosif Banc (Crişana), Petre Lupu (Hunedoara), Ilie Verdeţ (Cluj). Participanţii la conferinţe au dezbătut sarcinile de mare răspundere ce revin uniunilor cooperatiste, probleme de a căror rezolvare depinde sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, valorificarea ei în condiţii bune, îndrumarea acti­vităţii organizatorice, economice şi social-culturale a coope­rativelor agricole. Dezbaterile care au avut loc în „Pala­tul sporturilor“ din Constanţa au subli­niat că uniunile co­operatiste, în cola­borare cu consiliile agricole, vor asigu­ra în fiecare coope­rativă punerea in valoare a condiţii­lor existente, în scopul măririi pro­ducţiei din cereale, dezvoltării zooteh­niei şi a celorlalte sectoare de produc­ţie. Dacă în 1964, din totalul cooperative­lor agricole din Do­brogea peste 72 la sută au realizat sub 2 000 kg de grîu la hectar, în 1965 nu­mai 2 unităţi din în­treaga regiune nu au atins această producţie, în timp ce peste 35 la sută din ele au reuşit să obţină între 3 000 şi 3 500 kg grîu la hectar. Cooperatorii din Gălbiori, Simi­­noc, Negru Vodă, Cobadin şi din alte unităţi se pot mîn­­dri cu recolte de grîu ce depăşesc chiar 3 500 kg la hectar. Cit de mare este distanţa par­cursă din 1958, pri­mul an după coope­rativizare cînd s-au realizat aici doar QfiR tg. api iu la. hftr­­tar I în comparaţie cu 1964, producţia globală realizată în anul trecut a fost mai mare cu 330 400 tone, iar la floarea­­soarelui cu aproape 29 000 tone. Planul de măsuri adoptat prevede măsuri pri­vind desfăşurarea în bune condiţii a campaniei de pri­măvară, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri şi dese­cări, folosirea judi­cioasă a îngrăşă­mintelor, aplicarea diferenţiată a între­gului complex de lucrări agrotehnice. Toate aceste sarcini creează un vast cîmp de acţiune pentru tineri. Dezbaterile­­ au subliniat şi con­tribuţia valoroasă pe care tineretul sa­telor din Dobrogea şi-a adus-o la înfăp­tuirea tuturor obiec­tivelor care au stat în faţa cooperative­lor agricole, creînd convingerea că, mo­bilizat de organiza­ţiile U.T.C., el îşi va pune în conti­nuare forţa şi price­perea în slujba în­făptuirii noilor sar­cini trasate de partid. Cooperativa agri­colă Nicolae Băl­­cescu din regiunea Bacău a obţinut, în 1965, aproape 3 000 kg grîu, peste 3 000 kg porumb boabe, 23 000 kg sfeclă de zahăr şi 19 000 kg cartofi la hectar. Cooperativa agrico­lă Răcăciuni, vecină şi cu condiţii iden­tice, a realizat doar 1 786 kg grîu, 1 358 kg porumb şi 14 400 kg sfeclă de zahăr. Discuţiile au de­monstrat că diferen­ţele se datoresc faptului că la Răcă­­ciuni, arăturile de toamnă şi lucrările de întreţinere a cul­turilor nu s-au bucu­rat de atenţia cuve­nită. Asemenea con­statări au fost făcute şi în conferinţa de la­­ Crişana. Cauzele, şi aici, au fost: defi­cienţe organizatori­ce, lipsă de îndru­mare tehnică a lu­crărilor de întreţi­nere. Participanţii la dezbateri au rele­vat necesitatea ca o atenţie deosebită să fie acordată lucrări­lor din campania agricolă care va în­cepe în curînd, în regiunea vecină, Cluj, s-a prevăzut intensificarea acţiu­nii de fertilizare pe 55 000 hectare cu îngrăşăminte natu­rale şi 160.000 hec­tare cu îngrăşămin­te chimice. Angaja­mentul ca pînă la 10 martie să fie în­cheiată campania de reparaţii a utila­jului şi ridicată, de către unităţi, întrea­ga cantitate de po­rumb dublu hibrid, creează posibilitatea ca tinerii să se do­vedească, şi de astă dată, o forţă valo­roasă, un ajutor de nădejde al organiza­ţiilor de partid şi consiliilor de con­ducere ale coopera­tivelor agricole. Plecîndu-se de la faptul că pe 35.000 hectare producţia este diminuată de apele norilor care se revarsă şi apoi băltesc, în regiunea Crişana, în planul de măsuri s-a pre­văzut organizarea unor mari acţiuni de desecări şi îndi­guiri. Planul de măsuri al Uniunii regionale Hunedoara prevede lucrări de sporire a suprafeţei arabile, acţiuni intercoope­(Continuare în pag. a V-a) In centrul orașului Suceava începind cu numărul de astăzi, ziarul nostru va apare de trei ori pe săptămînă în ŞASE PAGINI Zilele dis apariţie a numerelor de şase pagini vor fi: MARŢI, JOI ŞI SÎMBÂTĂ TELEGRAMA Tovarăşului FAM VAN DONG Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam Hanoi Dragă tovarăşe prim-ministru, Cu prilejul celei de-a 60-a a­­niversări a zilei dumneavoa­stră de naştere vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de sănătate şi viaţă lungă. Vă doresc din toată inima succes deplin în activitatea dumneavoastră consacrată tri­umfului luptei drepte a po­porului vietnamez pentru in­dependenţa, suveranitatea, u­­nitatea şi integritatea terito­rială a patriei sale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next