Scînteia Tineretului, martie 1966 (Anul 22, nr. 5220-5238)
1966-03-01 / nr. 5220
înotătorii noştri fruntaşi au luat un start de bun augur în anul acesta. Cristina Balaban — performera nr. 1 a nataţiei noastre, Vasile Costa, Angel Şoptereanu sau Vladimir Moraru, (şi nici unul dintre aceştia n-au depăşit virsba de 18 ani) s-au situat printre protagoniştii concursurilor internaţionale de la Bremen şi Budapesta. Performanţele reuşite în compania unor înotători de cea mai bună valoare confirmă, încă de pe acum, prezenţa lor în lotul ce ne va reprezenta ţara in acest an la campionatele europene de la Utrecht. Dar la întrecerile din Mexic ? Vom avea un lot de înotători care să ne reprezinte cu succes, care să poată spera la obţinerea unor medalii olimpice ? îmbucurătoare ni se par a fi unele performanţe realizate în acest început de an de către noua generaţie de juniori. La Bucureşti, Petre Teodorescu (1:17,3 la 100 m. bras), Vladimir Belea (1:07,6 la 100 m. fluture), Cristina Stânescu (1:34,9 la 100 m. bras) sau Eda Schuler (1:09,8 la 100 m.liber), la Reşiţa Zeno Giurasa cu 1:04,6 la 100 m. spate şi Anca Andrei cu 1:15,1 la 100 m. spate sau la Galaţi Gica Manafu cu 2:59,2 la 200 m. bras, confirmă un progres constant. Sunt doar cîţiva dintre cei care aspiră la titlurile republicane de juniori şi chiar la cele de seniori din acest an, şi de la care sperăm realizarea unor mari performanţe în viitor. Speranţele cele mai mari însă ne sunt oferite din partea „noului val“, a celor care au luat un prim start cronometrat doar cu 2—3 ani (chiar şi mai puţin) în urmă. Ultimele concursuri de copii (ne referim în special la grupele de 9—10 ani şi 11—12 ani) ne-au oferit în primul rind constatarea că dispunem de un bogat şi valoros pluton de autentice speranţe, capabile să ajungă în anii ce urmează la performanţe dintre cele mai bune. Evident, apariţia acestor speranţe cu rezultate promiţătoare este rodul efortului antrenorilor din cîteva secţii fruntaşe (Dinamo, S.S.E. nr. 2). Odată cu descoperirea talentelor s-a „operat“ şi trecerea treptată la un regim de antrenament zilnic, de mare intensitate (singurul mijloc de a ajunge la rezultate de valoare). E drept operaţia a fost deocamdată efectuată doar în parte şi întregirea ei la toate cluburile fruntaşe se face tot mai simţită. La acest capitol merită să evidenţiem în mod deosebit munca unor antrenori care şi-au făcut o adevărată specialitate din creşterea şi asigurarea viitorului schimb al nataţiei noastre de performanţă. Este vorba de Cristian Vlăduţă şi Magda Cristescu de la „Dinamo“-Bucureşti, Gh. Marinei de la „Steaua“, Iosif şi Paul Enăceanu (S.S.E. 2), Mircea , Olaru (Viitorul), Maria Baciu (S.S.E. 1), I. Schuster (Reşiţa) sau D. Mititelu (Galaţi). Eforturile de care aminteam mai sus sunt, din păcate, destul de izolate. Aceasta şi face, de altfel, ca numărul tinerilor înotători cu reale perspective să fie relativ redus. O dovedeşte în primul rind numărul destul de mic de participanţi (50—60) la concursurile de copii în vreme ce la atleţi am întîlnit sute de participanţi. Iată de ce, în ciuda unor evidente succese, suntem încă departe de a afirma că nataţia noastrăne referim îndeosebi la performeri) are o largă bază de selecţie. La multe cluburi cu secţii fruntaşe (C.S. Şcolar Bucureşti, Rapid Bucureşti, Ş.S.E. Timişoara, Mureşul Tg. Mureş, Ştinţa şi C.S.M. Cluj) grupele de copii sunt destul de slab pregătite. In unele cazuri, secţiile respective nu dispun de antrenori care să se ocupe în mod special de pregătirea micilor înotători, sarcina aceasta revenind tot asupra antrenorilor care au în grijă pregătirea sportivilor de performanţă. Astfel stînd lucrurile pare normal faptul că antrenori pricepuţi cu multă experienţă nu au posibilitatea de a se dedica în mod exclusiv acestei munci migăloase reclamate de instruirea copiilor. Aceşti antrenori sunt obligaţi să lucreze în salturi, fără o continuitate metodică. Totodată însă, trebuie să subliniem şi un alt aspect care de data aceasta vizează comoditatea unor antrenori (O. Mladin — Ştiinţa Cluj, B. Iordachi — C.S.M. Cluj, I. Frîncu — Steaua, E. Vasiliu — Rapid) sau orientarea greşită a unor secţii de performanţă (Ştiinţa Cluj, C.S. Cluj, Mureşul Tg. Mureş, C. S. Şcolar Bucureşti, Rapid Bucureşti,S.S.E. 1, steaua). In aceste cazuri întîlnim preferinţe de menţinere în secţii a unor înotători plafonaţi, fără prespective deosebite, care, eventual ar putea aduce puncte într-un clasament pe echipe la orice competiţie, în locul unei continue selecţii printre cei ce învaţă înotul anual, a unei permanente îmbogăţiri a grupelor de copii. Lipsa de curaj a antrenorilor în cauză, lipsa de perspectivă în munca lor, frînează progresul, întîrzie saltul calitativ mult aşteptat. Şi iată deci că nu „lipsa de condiţii“ cu care se tînguiesc cei mai mulţi dintre cei vizaţi mai sus constituie principala cauză a rezultatelor mediocre obţinute de secţiile respective, care implicit se răsfrîng şi asupra nivelului general al nataţiei. Sînt lucruri cunoscute de mai mult timp şi asupra cărora biroul Federaţiei de nataţie a atras atenţia în mai multe rînduri. Cu toate acestea, cluburile şi asociaţiile respective, chiar şi comisiile orăşeneşti sau regionale de specialitate care au datoria şi posibilitatea să intervină în mod hotărît pentru curmarea acestei stări de fapt întîrzie luarea unor măsuri radicale. Aşa se explică de ce de ani de zile pe bloc starturi urcă puţini înotători cu posibilităţi de obţinere a unor performanţe superioare. Măsurile luate în ultima vreme ne îngăduie să sperăm că la întrecerile din Mexic vor participa şi vor obţine rezultate bune şi înotătorii români. CONSTANTIN MIHAI secretar adjunct al Federaţiei române de nataţie Vom avea înotători întrecerile din Mexic? Duel spectaculos la panoul de baschet PE SCURT • Echipa de fotbal Rapid Bud.-jj resti, a susţinut pînă în prezent două meciuri de la sosirea la Te- I heran. Fotbaliștii români au ter- fl minat la egalitate 0—0 cu Darai si au învins cu 4—1 echipa Ararat din Teheran. Miercuri tot la Tehe- S ran, Rapid joacă în compania echi- I pei: Javan. • Ediţia 1966 a competiţiei in- I ternaţionale de tenis de cîmp SI „Cupa Galea“, rezervată echipelor de tineret, va reuni selecţionatele la 20 de ţări. în urma tragerii la || sorţi, care a avut loc la Paris, echipa României va juca în zona cehoslovacă, la Plsen, alături de I formaţiile R. D. Germane, Spaniei, ■ Olandei şi Cehoslovaciei. Echipa română va întîlni în primul meci R pe cea a Spaniei. Eliminatoriile se vor, desfăşura între 26 şi 31 iulie. • Au luat sfirşit campionatele R internaţionale de tenis de masă ale R. F. Germane, la care spor- _ tivii români au obinuit un frumos H succes cîștiglnd două din cele j| cinci titluri plise in joc. la simplu femei, Maria Alexandru, după ce in semifinale a întrecut-o pe Hexang Rowe (Aniglia, cu 3—1), a învins-o în finală pe Shannon (An- * glia), cu scorul de 3—0. In proba I de dubla mixt, cuplul Maria A- Alexandru-Dorin Giurgiuca a învins în Unuia probei perechea ceho- 8 slovace Linova-Miko cu 3—0. în sfîrşit, primul cros Alergările pe teren variat au fost adesea un minunat prilej de atragere a tineretului in activitatea sportivă. Uşor accesibile oricui, competiţiile de cros string la startul probelor sute de participanţi, adesea şi dintre cei cu o activitate sportivă continuă. Cu atit mai mult surprinde că in ultimul an numărul competiţiilor de cros s-a micşorat in mod nejustificat. Tocmai de aceea, comisia orăşenească de atletism a luat iniţiativa ca alături de „Cupa 11 Martie" competiţia tradiţională pentru fete organizată de clubul „Metalul", să se desfăşoare şi o competiţie de cros pentru băieţii Traseele alese în jurul lacului din parcul „23 August" au oferit întreceri deosebit de spectaculoase. O remarcă: asemenea competiţii să fie cit mai des organizate de cluburile sportive sau comisia orăşenească de specialitate. Şi poate pentru cursele Începătorilor premiile in echipament sportiv sau alte obiecte măresc interesul pentru aceste competiţii. Competiţia ne-a oferit prilejul să constatăm aspecte îmbucurătoare. Tinărul Ion Dima, in primul an de juniorat a alergat excelent intrecind şi pe juniorii mai... virstnici. Am reţinut şi succesul mărşăluitorilor Nicolae Brînjaru clasat al doilea la juniori şi Vasile Ilie pe primul loc la seniori. De asemenea, a plăcut alergarea senioarei Elisabeta Bucur, ciştigătoarea probei. S. DUMITRESCU , regiunea 1 Bucureşti, activitatea sportivă are mulţi aderenţi. Asociaţia sportivă „Cetatea“ din raionul Giurgiu, de exemplu, se poate mîndri cu numeroşii săi sportivi, mulţi dintre ei campioni republicani, regionali, cu bogatele acţiuni sportive organizate. La „Cetatea“ se joacă popice (cu rezultate excelente pe plan republican şi internaţional), se trage la tir, se joacă şah, tenis de masă, volei, baschet. Activitate intensă se mai desfăşoară în unele asociaţii sportive din raioanele Slobozia, Tr. Măgurele şi Alexandria. Din păcate prea multe asemenea exemple nu se pot da. Despre inactivitatea multor asociaţii sportive, a unor consilii raionale U.C.F.S., ne-a informat chiar darea de seamă a Consiliului regional U.C.F.S. Bucureşti prezentată în recenta plenară care a dezbătut activitatea sportivă de masă. Din 872 de asociaţii, în numai 355 a fost organizată o activitate sportivă pe parcursul anului 1965. Trebuie să recunoaştem „efortul“ pe care l-au depus activiştii sportivi în organizarea unei activităţi sportive în cele 355 asociaţii... Dar în celelalte 517 asociaţii sportive ce s-a întîmplat ? Cu ce s-au ocupat activiştii consiliilor raionale U.C.F.S. ? Greu de răspuns. Transformaţi în casieri, umblau să strîngă cotizaţiile pentru asociaţii (considerîndu-se aceasta, de către Biroul regional U.C.F.S., chipurile activitate... organizatorică) şi fireşte că întreaga mişcare sportivă de masă era lăsată la voia întîmplării. Astfel apare firească constatarea că foarte puţini tineri au avut posibilitatea să cucerească „Insigna de polisportiv“. Trebuie să spunem că munca de propagandă sportivă, în general, ca şi cea de popularizare a acestui important complex sportiv este ca şi inexistentă, în peste 50 de asociaţii din raionul Roşiori nu s-a organizat nici o întrecere în acest sens. In raioanele Lehliu, Videle, Drăgăneşti-Vlaşca, Tr. Măgurele, de asemenea, competiţiile pentru „Insigna de polisportiv“ au fost vitregite. Ediţia din această iarnă a Spartachiadei tineretului este cît se poate de edificatoare pentru automulţumirea în care se complac organele şi organizaţiile U.C.F.S. din regiunea Bucureşti. Competiţia ar fi putut oferi prilejul îmbunătăţirii serioase a activităţii sportive de masă în satele regiunii. Dar nu s-a întîmplat aşa. In comuna Brezoaiele se bucurau de multă, tradiţie „Duminicile sportive“, însă în prezent tinerii sportivi îşi aduc doar aminte de ele. După cum ne-am dat seama, munca în asociaţiile sportive nu se bucură de o temeinică organizare şi, firesc, rezultatele în privinţa mobilizării şi a desfăşurării întrecerilor sunt dintre cele mai slabe. In raionul Olteniţa s-au raportat cîteva mii de participanţi şi se părea că intr-adevăr aici s-a muncit. Dar formalismul face casă bună cu stilul de muncă al membrilor comisiei de organizare a Spartachiadei, cu dezinteresul pentru întreceri, manifestat de unii dintre ac--------,--------------*— -----------Perechea de patinatori Hustiu Beatrice și Fazecaş Gheorghe, dubii campioni republicani (juniori categoria activiştii consiliului regional în frunte cu preşedintele acestuia. Au însă un merit: ştiu să raporteze cifre. La Valea Dragului, la Budeşti, la Spanţov s-au făcut întreceri de „ochii lumii" iar în alte asociaţii nici nu au început întrecerile. Şantierul Naval Olteniţa, unitate industrială cu mii de tineri, se află la o mică distanţă de consiliul raional U.C.F.S. şi de comitetul raional al U.T.C. Cum de s-au putut „neglija“ întrecerile Spartachiadei în cea mai mare asociaţie sportivă din raion ? Asemenea exemple se pot găsi şi în raioanele Titu, Feteşti, Zimnicea, Alexandria, Răcari. Un loc important în activitatea sportivă de masă a regiunii Bucureşti, trebuie să-l ocupe şi elevii. In şcolile din regiune sunt cuprinşi peste 200 000 de copii. Această cifră reprezintă, în acelaşi timp, o puternică bază şi pentru selecţionarea sportivilor de performanţă. Dar campionatele şcolare (pe clase,, între clase şi licee) întreceri care ar trebui să devină tradiţionale şi să stimuleze creşterea valorică a elementelor celor mai talentate nu se organizează în mod corespunzător. Sunt condiţii foarte bune pentru ca şi în regiunea Bucureşti să se dezvolte sportul de performanţă. Cînd vorbim de condiţii bune pentru dezvoltarea sportului de performanţă ne gîndim şi la faptul că în anul 1965 a fost alocată o sumă de aproape 1 milion lei din bugetul Consiliului General U.C.F.S. pentru depistarea şi creşterea elementelor talentate din regiune, într-adevăr s-a descoperit în cadrul Spartachiadei de vară la Alexandria o elevă Erica Stoenescu, care a devenit în scurt timp, datorită calităţilor sale native, campioană de juniori în proba de săritură în înălţime. Dar meritul nu este al consiliului regional, aşa cum îl observăm în toate rapoartele, pentru că nu este un rezultat al unei activităţi deosebite în oraşul respectiv. Consiliul regional, cu mai multă iniţiativă, putea să organizeze în oraşul Alexandria un puternic centru de atletism cu un antrenor calificat şi cu siguranţă că pe lingă tînăra campioană, stimulaţi de performanţele acesteia, mai puteau să crească şi alţi tineri sportivi cu perspectivă, în ultima vreme, consiliul regional a organizat o grupă atletică, măsură insuficientă pe un teren care se dovedeşte foarte darnic cu atletismul. Dar dacă rezultatele sunt slabe şi în domeniul sportului de performanţă, ca şi în cel ce se adresează maselor largi de oameni ai muncii din regiune, se naşte, firesc, întrebarea : cum s-a cheltuit importanta sumă de bani ? Să ne oprim la cîteva situaţii mai semnificative care ne dovedesc că în mînuirea fondurilor s-au făcut greşeli serioase care au îngreunat dezvoltarea mişcării sportive din regiune. Conducătorii mişcării sportive din regiunea Bucureşti au deschis larg punga şi au împărţit bani cu dărnicie în stingă şi în dreapta. Cu peste 110 000 lei a fost înzestrată echipa de fotbal C.F.R. Roşiori care activează în categoria B. Unii suporteri spun că banii au fost aruncaţi la întîmplare căci, după cum ştim, echipa se zbate prin coada clasamentului şi este veşnic în căutare de „păsări călătoare“! în acelaşi timp în cursul anului 1965 asociaţia sportivă C.F.R. Roşiori a încasat doar 400 lei cotizaţii de la membrii săi, nici a zecea parte din cît trebuia. Consiliul regional U.C.F.S. a creat pe lîngă asociaţia sportivă a Sfatului popular regional o secţie de performanţă la nataţie şi polo. Făceau cumva salariaţii sfatului popular nataţie şi polo ? Da de unde! Cîţiva sportivi de la Steaua şi Rapid, alţii de la Progresul şi gata echipa de polo şi nataţie. Şi „secţiei“ i s-au alocat nişte miişoare. Tot aici s-a făcut şi o secţie de volei de... perspectivă. Ce perspectivă mai pot avea însă jucători şi jucătoare transferaţi de bătrîneţe de la cluburile fruntaşe, numai consiliul regional ştie, care a împărţit cu largheţe şi în aceste sectoare aproape 100 000 lei, bani aruncaţi în vînt! O astfel de secţie de polo sau de nataţie nu se putea organiza în asociaţiile de pe malul Snagovului sau în oraşele de pe malul Dunării? Insă tocmai cînd ziarele să scrie că şi în regiunea Bucureşti există o echipă de polo, alta de nataţie de... performanţă, preşedintele consiliului regional a dat dispoziţie ca echipa să fie desfiinţată. In regiune, doar campionatul de fotbal avea o formă de disputare regulată, săptămînă de săptămînă. Hai să facem şi un campionat regional de volei şi-au spus cei de la U.C.F.S., umblînd din nou la sacul cu bani care scădea văzînd cu ochii. 115 000 lei s-au împărţit la echipe alcătuite „la moment“, fără perspective, cu nivel mediocru. Banii s-au cheltuit iar campionatul s-a disputat prin... neprezentarile echipelor la jocuri. Freest campionat nu a mai ajuns să fie desfiinţat de preşedintele consiliului regional U.C.F.S., se autodizolvă singur. Este normal ca în activitatea consiliului regional U.C.F.S. să se facă prezente asemenea lipsuri ca mişcarea sportivă din regiune să bată pasul pe loc, cînd activitatea sportivă se organizează în birouri, în şedinţe interminabile, şi nu cum era firesc în mod practic în asociaţiile sportive, în mijlocul sportivilor. De această situaţie credem că în primul rind se face vinovat preşedintele consiliului regional (tov. E. Apostol). In locul unei munci de cunoaştere a realităţii sportive din regiune, a unei munci de perspectivă în dezvoltarea sportului din sate şi oraşe, preşedintele consiliului regional îşi petrece cea mai mare parte din timp în Capitală. Făcînd abstracţie de stilul de muncă al unora din membrii biroului consiliului regional U.C.F.S., de abaterile grave care se petrec aici, trebuie spus că dacă mişcarea sportivă de masă se desfăşoară la un nivel slab, o vină în această direcţie o are şi biroul Comitetului regional Bucureşti al U.T.C. Poate nu e tîrziu nici acum ca Consiliul General U.C.F.S. să analizeze activitatea Consiliului regional U.C.F.S. Bucureşti şi să ia măsurile cuvenite. S. IONESCU Cînd se aruncă sacul cu bani peste... bară Flecheiștii finlandezi evită înscrierea unui nou gol. Hocheiştii români învingători! • In prezenţa a peste 5 000 de spectatori, pe patinoarul artificial „23 August“ din Capitală s-a desfăşurat duminică seara întîlnirea internaţională de hochei pe gheaţă dintre echipele selecţionate ale României şi Finlandei. La capătul unui joc spectaculos, hocheiştii români au obţinut o frumoasă victorie cu scorul de 7—3 (0—1; 3—1; 4—1). Punctele au fost marcate de : Szabó I (3), Szabó II (2), Vakar şi Ştefanov pentru echipa noastră şi Keinonen, Hakanen şi Ocsanen pentru echipa Finlandei. Au arbitrat Nicolae Turceanu şi Florian Marinescu (România). Aseară la Budapesta s-a disputat al doilea meci dintre echipele de tineret ale României şi Tungariei la hochei pe gheaţă. Din nou victoria a revenit hocheiştilor români: 3—1 (1—0; X—1; 1—0). In primul joc echipa României cîştigase cu 7—0. ★ Box 1966 Interviul nostru Febra pregătirilor pentru marile competiţii ce se vor disputa anul viitor (campionate europene) şi în 1968 (J. O. de la Ciudad de Mexico) se simte, pregnant în rîndul boxerilor noştri fruntaşi. Pugiliştii din echipele de tineret şi seniori se pregătesc, deocamdată, la cluburile din care fac parte, în vederea competiţiilor interne din calendarul anului 1966. Dar, tehnicienii federaţiei de specialitate pun la punct, în momentul de faţă, şi o seamă de amanunte, menite să asigure boxului românesc, sport cu mare tradiţie, viitoarele succese. Problema „perspectivei“ acestui sport a constituit obiectul unei discuţii pe care a avut-o, recent, unul din redactorii ziarului nostru cu antrenorul federal, TRAIAN OGRINJANU. — Asigurarea unei pregătiri temeinice a boxerilor români în vederea participării cu succes la turneul olimpic din Mexic constituie preocuparea noastră principală. Pentru Jocurile Olimpice avem in vedere, deocamdată, pe următorii pugilişti : C. Ciucă, C. Gruiescu, N. Gîju, C. Stanev, V. Antoniu, I. Covaci, V. Dobre, I. Olteanu, Gh. Chivur şi Ion Manea. — Vă rugăm să precizaţi ce înseamnă „deocamdată". — Programul competiţional şi planurile de pregătire ale pugiliştilor noştri fruntaşi sînt în aşa fel concepute încît să dea posibilitate şi elementelor tinere, care s-au remarcat în ultimul timp, să aspire la ocuparea unui loc în echipa reprezentativă. Pentru marile competiții din anii 1969—1972 (se au în vedere atît „europenele", cît şi Jocurile Olimpice) a intrat în vederile selecţionerilor un mare număr de tineri (printre care P. Nedelcea, Al. Popa, C. Cocîlnea, I. Borchescu, H. Constantinescu, M. Niculescu ş.a.) CARE POT PROMOVA CHIAR IN LOTUL CE SE PREGĂTEŞTE ÎN VEDEREA JOCURILOR OLIMPICE DIN MEXIC. — Acestor tineri talentaţi li s-a asigurat, oare, un program competiţional corespunzător ? — Da. Pe unii dintre pugilişti de mai sus îi vom verifica peste puţin timp (19—24 martie), cu prilejul „Cupei Primăverii", competiţie sistem turneu, ce se va disputa la Bucureşti şi la Constanţa. Apoi, vom fi prezenţi la „turneul speranţelor" de la Berlin (iulie, 1966), unde vom deplasa o formaţie foarte tînără, alcătuită din elemente cu o înclinaţie deosebită spre box tehnic şi eficace. — La ce alte competiţii internaţionale de verificare vor lua startul boxerii români în acest an ? — In afară de confruntarea de la Berlin, sportivii noştri vor lua parte. În luna aprilie, la două turnee în Ungaria, şi cite unul în Bulgaria şi Olandă, iar între 27—31 mai vom fi prezenţi la Balcaniada de la Belgrad, unde vom alinia o garnitură completă. Se află în stadiul discuţiilor perfectarea altor întîlniri internaţionale, care ne vor da posibilitatea să ne facem o imagine mai clară asupra valorii elementelor ce compun actualele reprezentative de dtteret și seniori. Un atac la fileu, trt partida feminină de volei: Ştiinţa Cluj — Partizanul roşu Braşov După „Internaţionalele“ de schi Internaţionalele de schi ale României au luat sfirşit duminică cu disputarea linei noi probe de slalom special pe pîrtia de sub teleferic din Poiana Braşov. Victoria a revenit din nou francezului Léo Lacroix care în cele două manşe a realizat timpul de 153, 6/10. Deşi s-a aflat la prima sa mare confruntare internaţională, reprezentantul nostru Dan Cristea (încă junior) a avut o comportare foarte bună, clasîndu-se pe locul 5 după: Stamos (Franţa), Arpin (Franţa) şi Riedl (R.D.G.). La sflrşitul competiţiei am solicitat unora dintre oaspeţi cîteva declaraţii, pe care le redăm mai jos. HONORS BONNET, antrenorul reprezentativei franceze : „Sunt bucuros că am venit la acest concurs internaţional, la startul căruia am prezentat trei dintre componenţii echipei franceze : Lacroix, Arpin şi Stamos. Am asistat timp de trei zile la o Întrecere de bună valoare tehnică, desfăşurată intr-un peisaj minunat. Dintre schiorii români remarc pe Kurt Gohn şi Cornel Tăbăraş, schiori cu vădite posibilităţi tehnice dar iată experienţa marilor concursuri internaţionale. Organizarea a fost mai mult decât perfectă“. VOLTE MAURO, conducătorul fotului italian: „Felicitări organizatorilor. Totul a fost la înălţime. Pirtiile, cronometrajul, arbitrii, concurenţii la nivelul competiţiilor internaţionale. M-a impresionat numărul mare de spectatori prezenţi la întreceri. Dintre participanţi Kurt Gohn a fost singurul care a evoluat la nivelul schiorilor francezi care sunt, fară îndoială, printre cei mai butii din lume". „Mă aflu pentru prima oară în România, — ne-a spus singurul reprezentant al Noii Zeelande, PETAR GOLDSTERN — şi nu exagerez cu nimic ci nici afirm că totul a fost ireproșabil. Voi reveni cu multă plăcere în această frumoasă țară". A. ZAMFIRESCU