Scînteia Tineretului, august 1966 (Anul 22, nr. 5351-5375)
1966-08-02 / nr. 5351
• In acest număr # în paginile # In acest număr K9TC9 • In paginilMyline • In acest număr # In paginile # In acest Uricani, Victoria, Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, Oraşul Dr. Petru Groza, Motru... Şase oraţie noi şi mult mai multe oraşe înnoite, renăscute arhitectural — iată o parte din bilanţul ofensivei verticale a activităţii constructorilor socialismului în România. Alese dintre edificiile vechi, noile oraşe, noile cartiere şi magistrale ar alcătui în conglomerat un oraş cu dimensiuni şi spectaculozitate de basm. Şi, într-un fel, oraşele, cartierele şi magistralele noi chiar au ceva din ceea ce a însemnat oraşul în visele şi în basmele oamenilor. Lumină, suplele, colorit, apariţie aproape spontană. Cum putea să nu răscolească fantezia oamenilor oraşul muncitoresc din Hunedoara : masiv, colorat, armonios, îmbrăcînd în imagini fastuoase dealul Chizidului (plnă acum 14 ani un deal negru şi prăpăstios) ! Cum ar putea Motru să n işte mituri în închipuirea localnicilor care Mihai Caranfil au văzut apărînd între dealurile lor, în numai patru ani, un întreg oraş, cu blocuri moderne, cu bulevarde şi magazine, cu spaţii verzi şi cu Hori? Şi dacă totuşi mitul nu se naşte , pentru că oamenii, contemporani ai acestor vremuri, ei înşişi ziditori ai noilor apariţii arhitecturale, cunosc exact geneza noilor oraşe, ştiu exact ce anume generează forţa care dă naştere acestor fapte. Străbaţi în România Socialistă, pe marile ei artere, oraş după oraş, şi în fiecare, confruntarea trecut-prezent îşi găseşte pe plan arhitectural, cea mai vie reprezentare. Cartierelor vechi, cel mai adesea îngrămădiri de case de cele mai diverse condiţii, li se opun noile cartiere în care se conjugă lumina, unitatea de stil, armonia, confortul... Aici estepolarizată atenţia locuitorilor, aici s-a mutat „corso-ul“ , tradiţionala promenadă de sîmbătă seara... Arhitectura şi-a statornicit în tradiţia populară străvechi similitudini cu arta. Dorinţa de frumos a ţăranului român l-a îndemnat din vechi timpuri să-şi clădească locuinţa după nevoi şi posibilităţi, dar şi după gust. El a cioplit stîlpi de casă şi porţi, pridvoare şi înflorituri, a zidit din cărămidă, din chirpici, din lemn şi a dat la iveală, în secole şi secole de cizelare, acele bijuterii ale arhitecturii populare, cărora li s-a dus inima şi din al căror leagăn a zburat spiritul rafinat al brâncovenescului, al artei lui Brâncuşi, al arhitecturii româneşti tradiţionale... Şi iată-l acum pe acelaşi meşter ridicat la înălţimea epocii pe care o trăim, înzestrat cu rigla de calcul, dar şi cu vechiul rafinament artistic, trăind oraşe. ..Casete, lui de iemurt încercau să reproducă (Continuare In pag. a V-a) Punctul de vedere Uzinei „Electroputere“ ai In cadrul dezbaterii iniţiată de ziarul „Scînteia tineretului“, vrem să exprimăm în cele ce urmează, punctul nostru de vedere care reprezintă de fapt punctul de vedere al tuturor inginerilor din Uzina „Electroputere“, pe care i-am consultat în prealabil. O primă problemă : perfecţionarea pregătirii în cadrul învăţământului tehnic superior. Socotim util ca învăţămîntul superior să se orienteze spre asigurarea unei pregătiri solide în domeniul ştiinţelor fundamentale a viitorilor specialişti. Un inginer astfel pregătit se poate mai uşor şi mai repede adapta procesului tehnico-ştiinţific. Opinăm pentru această orientare cu condiţia extinderii învăţămîntului postuniversitar care să dea posibilitatea tînărului inginer ca după un stagiu de trei ani în producţie să fie angrenat într-o formă de pregătire care să adîncească specializarea sa în domeniul cerut de nevoile uzinei. Considerăm, de asemenea, că prezintă interes studierea comasării într-o singură secţie a secţiilor de electromecanică şi electromecanică minieră, astfel incit, in limitele unei pregătiri de specialitate de circa 25—28 la sută din totalul orelor destinate învăţămîntului în facultate, să se asigure pregătirea atît în domeniul proiectării şi construcţiei de utilaje electromecanice, cit şi în domeniul exploatării utilajelor electromecanice aflate în dotarea unităţilor industriale. Avem aici în vedere, printre altele, şi utilizarea calculatoarelor electronice. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că planurile actuale de învăţămînt nu conţin nici un curs de modelări electrice ale cîmpurilor şi sistemelor fizice, curs de extremă importanţă în cercetarea tehnico-ştiinţifică actuală. Revoluţia tehnică ce se desfăşoară cu repeziciune în zilele noastre impune inginerilor, celorlalte cadre cu pregătire tehnică să-şi perfecţioneze continuu cunoştinţele tehnice, să fie permanent la curent cu noile cuceriri ale ştiinţei, să-şi adîncească, de la o etapă la alta, specializarea. Acest lucru nu este pe EMIL MIRZA inginer şef cu dezvoltarea fabricaţiei IULIAN RENÉE şeful serviciului constructor-şef-tehnolog şef de la Uzina „Electroputere“ Craiova (Continuare în pag. a V-a) Tovarăşului JUMJAAGHIM TEDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole Ulan Bator Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol, cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar- general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Proletari din toate ţările, uniti-vă . ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca In ziua de 1 august, la Eforie Nord, au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea C.C. al P.C.R. la convorbiri au participat tovarășii : Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalos, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Danemarca au luat parte tovarăşii: Knud Jespersen, preşedinte al P.C. din Danemarca, Poul Emanuel, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Danemarca Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Danemarca. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. * Seara, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a oferit o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Danemarca. (Agerpres) IONEL COSTACHE — ajustor. Excursii ? Nu prea se organizează. Nu zic să fim mereu pe drum, dar pe anumite trasee mai puţin întinse (Brăila, Mărăşeşti, împrejurimile oraşului nostru, Galaţi) s-ar putea organiza excursii săptămînale. In secţia montaj un număr de tineri au cerut comitetului U.T.C. să mijlocească o excursie la Lacul Roşu dar pină acum nu s-a hotărît nimic. Undeva lucrurile se urnesc greu, cu opinteli care nu fac decit să frîneze dorinţa noastră de a cunoaşte cit mai multe din traseele patriei, ale regiunii, ale oraşului. N.R. Recent, am avut prilejul să relatăm cititorilor noştri modul în care tinerii din Iaşi au organizat un concurs, „Să ne cunoaştem oraşul“. Ce-i împiedica pe gălăţeni să urmeze această iniţiativă? TRAIAN FUICA — strungar. Mă surprinde în prezent de ce sîntem atît de izolaţi în timpul liber. Se motivează că fiind vară, şi destul de călduroasă, nu e potrivit să ne întîlnim la un club, la casa de cultură, ba nici la o grădină de vară. Dar de ce nu ieşim la aer liber, de ce nu se organizează excursii ? întrebarea mea ar putea să bată la uşa tovarăşilor din comitetul U.T.C. şi sindicat. I-aş ruga să ţină seama şi de acest argument : noi, cei de la serai, sîntem în vacanţă şi dorim să ne-o petrecem cit mai potrivit. RADU ŞTEFAN — modelor. Mai înainte am lucrat la Uzina „Progresul“ din Brăila. Nu ştiu cum reuşeau tovarăşii de acolo, dar în fiecare sîmbătă şi duminică vizitam în grup un muzeu, o expoziţie. La Atenă, de asemenea, se organizau multe acţiuni cultural-educative, pe cinc aici, la noi, o mare „criză“. Nici o excursie, nici o VASILE MOINEAGU corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Galaţi (Continuare în pag. a V-a) Absenţe nemotivate în sumarul TIMPULUI LIBER Intrăm în ultima lună a verii, anotimpul cel mai potrivit drumeţiilor, excursiilor în ţară. Ce loc ocupă excursia în sumarul timpului liber ? Am adresat această întrebare mai multor tineri de la Uzina mecanică din Galaţi. Iată răspunsurile : Foto: ION MARCOVICI ANUL XXII, SERIA II, NR. 5351 6 PAGINI - 25 BANI MARTI 2 AUGUST 1966 întoarcerea romismii ION GHEORGHE MAGRER HIN TGRCIA Buminică s-a înapoiat în Capitală, venind din Ankara, delegaţia guvernamentală română condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Consi- 9 liului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, a făcut o vizită în această ţară. Din delegaţie au făcut parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, Atanase Diaconescu, adjunct al ministrului industriei chimice, Ştefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, Nicolae Stere, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale şi aeriene. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de faţă Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la București, și membri ai ambasadei. S-au recoltat grînele, s-au adunat boabele, s-au umplut hambarele și, după un obicei străbun, fetele au cules din lan cele mai frumoase spice, și au împletit cunună, bătrlnii au dat în patru plinea proaspătă coaptă în cuptor, din noua recoltă, iar feciorii au făcut să răsune trîmbiţele pină în zarea albastră de la firul Dunării. Duminică la Crîngul, sat de gospodari cu nume de răcoare şi tril de pasăre din raionul Turnu Măgurele, a fost o zi de sărbătoare. S-au adunat aici toate satele aşezate în cîmpia dintre valea Urluiului şi Valea Călmăţuiului — „tir de apă, cum spunea Ilie Drăghici din Ţigăneşti, rupt din creanga Oltului". Lanurile de aici trec pe neobservate in lanurile Bărăganului, ale Olteniei şi ale Dobrogei alcătuind împreună uriaşa mare de grîu din Cîmpia Getică. Din cîntecele oamenilor am allat însă despre recoltele ce s-au revărsat din lanurile acestei cimpii in hambarele cooperativelor agricole de producţie. La Slobozia-Mîndra, ţăranii cooperatori au obţinut o recoltă de 3 400 kg grîu la hectar, la cooperativa agricolă de producţie Ţigăneşti de pe 1 200 de hectare s-au recoltat 3 091 kg de grîu la hectar, la Ulmeni 3 500 kg de boabe la hectar. In fine, la Catamceşti, Salcia, Putineiu Secara, Crîngu, Traian, Voievoda, recoltele de grîu au fost tot aşa de bogate. Cununile de spice purtate la sărbătoare simbolic de tineri pe ION MARCOVICI (Continuare în pag. a V-a) „Festivalul secerişului’ în comuna Cringul, raionul Turnu-Măgurele AIn cuprinsul numărului: ® Festivalul cintecului, dansului și portului popular, • „Căsătorie de formă“ (Carnet cinematografic). 9 „copilul rastatat al casei — fotbalul. * iîîîci SCCTCiCÎCulCÎTllOT pSTjQTîYiCLTite* Vizita în Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a.c. (Agerpres) TELEGRAMA Excelenţei sale domnului SULEYMAN DEMIREL primul ministru al Republicii Turcia ANKARA Părăsind teritoriul Republicii Turcia, ţin să vă adresez, excelenţă, mulţumirile noastre sincere pentru Calda ospitalitate de care ne-am bucurat cu ocazia viziteidelegaţiei guvernamentale române în frumoasa dv. ţară şi cele mai bune urări pentru ferigirea dv. şi prosperitatea poporului turc, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie, colaborare şi bună vecinătate între tarile noastre. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România De la bordul avionului, 31 iulie 1960 ---------- Secvenţă de practică studenţească la Uzina Tehnofrig* Cluj Foto: E. COJOCARU