Scînteia Tineretului, august 1966 (Anul 22, nr. 5351-5375)

1966-08-02 / nr. 5351

MUL mm M mm FULUL N­oul proiect de Statut, al unităţilor şi detaşamen­telor de pionieri din Republica Socialistă România vădeşte o adincă cunoaştere a particularităţilor psihologice ale copiilor patriei noastre, care trăiesc astăzi zilele mi­nunate ale desăvîrşirii con­struirii socialismului. Dar, mai ales, el este o expresie grăitoare a grijii de părinte a Partidului Comunist Român de a creşte tînăra generaţie în spiritul nobilelor idei ale socialismului, a dragostei ne­mărginite faţă de patrie şi popor. M-au impresionat, mărturi­sesc sincer, multe din preve­derile acestui proiect. Așa, de pildă, deviza pionierilor apare acum mai completă, mai mo­bilizatoare, creîndu-i copilu­lui la această vîrstă fragedă sentimentul că el poate de­veni un militant pentru glo­ria poporului și înflorirea României socialiste. Cred că pentru cei care vor fi primiţi în organizaţia pionierilor va fi deosebit de im­presionant momentul solemn al primirii cravatei roşii; rostirea legă­mântului sub faldurile drape­lului patriei alături de cel al organizaţiei pionierilor va sădi în inimile copiilor dorin­ţa de a deveni folositori, de a contribui la continua înflo­rire a ţării. O altă calitate a noului pro­iect constă în faptul că stabi­leşte forme de recompensă şi stimulente pentru pionierii care obţin rezultate bune la învăţătură, în activitatea pio­nierească sau care au săvârşit fapte demne de laudă. Titlul de pionier de frunte va fi un stimulent deosebit de eficient pentru pionieri. Acelaşi efect pozitiv îl vor avea desigur şi distincţiile — steluţe şi in­signe. Dar eu cred că în fie­care detaşament şi unitate se pot găsi şi alte forme de re­compensare a activităţii pio­nierilor ştiut fiind că recu­noaşterea şi preţuirea activi­tăţii copiilor este un princi­piu pedagogic, că această a­­tenţie permanentă stimulează iniţiativa, perseverenţa. Mi gîndesc de pildă că a încre­dinţa unui pionier cu o pur­tare exemplară un rol la ser­barea şcolară şi menţionare, ca atare a acestui act, poate fi un stimulent­, după cum şi alcătuirea jurnalului, de ex­cursie sau atribuirea misiunii de ghid într-o drumeţie, sau de prezentator al unui pro­gram artistic pot dovedi pre­ţuirea educatorului şi stimula atît pe cel recompensat cit şi pe ceilalţi copii care doresc să-şi asume asemenea răspun­deri în colectiv. 8AVULESCU ANETA instructoare de unitate, Şcoala generală nr. 8 Piteşti © ARTICOLE • REPORTAJE • CONCURSUL NOSTRU ECOURI LA PROIECTELE DE STATUT AL UNITĂŢILOR SI DETAŞAMENTELOR DE PIONIERI SI DE REGULAMENT V -■ ' .W;r -t ;.k » 4* £*.' '-â -CUf,. ' . . X, • 1 . ■1 ' - ■> - Í, -y ^ ' ■ 'J*v V 1 --'k- ' -H -• V .1 •» * • AL CONSILIILOR ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR Un plus de competenţă pedagogică Lucrez de 11 ani cu pio­nierii. Lectura şi apoi studiul celor două documente publi­cate în presă — proiectul de Statut al unităţilor şi detaşa­mentelor de pionieri şi proiec­tul de Regulament al consi­liilor Organizaţiei pionierilor — m-au îndemnat să-mi spun şi eu cuvîntul. Copiii patriei noastre simt zi de zi, în toate împrejurările vieţii, grija plină de solicitu­dine a partidului. Această gri­jă este din nou puternic rele­vată de faptul că Partidul Co­munist Român îşi asumă di­rect conducerea şi îndrumarea organizaţiei pionierilor. Există astfel garanţia ridicării nive­lului calitativ al întregii acti­vităţi pioniereşti. Măsura luată era necesară întrucât educaţia copiilor se va realiza mai bine, printr-un sistem unitar de către şcoală, familie şi organi­zaţiile de tineret. Prin vechea organizare a mişcării pioniereşti, cadrele di­dactice erau oarecum în afara activităţii pioniereşti ; exista o colaborare cu acestea, dar aceasta era adeseori sporadică, iar cadrele tinere nu benefi­ciau de ajutorul pe care îl pu­teau avea de la dascălii cu ex­perienţă. Pe de altă parte, din partea unor activiști U.T.C. se observa chiar o anumită timi­ditate în realizarea unei legă­turi cu școala. In prezent, insă, prin prevederile celor două documente, activitatea cu pio­nierii este o sarcină perma­nentă a cadrelor didactice. Aceasta va aduce un spor de competentă pedagogică în conceperea muncii pioniereşti; ea va izvorî din cunoaşterea de către diriginţi şi învăţători — totodată comandanţi de de­taşament — a specificului cla­sei, a preocupărilor şi cerin­ţelor copiilor, va apropia mai mult pe părinţi de activitatea pionierească, în consiliile raio­nale şi orăşeneşti, credem, însă, că s-ar fi putut lărgi competenţa prin atragerea unor activişti mai vechi care au lucrat cu pionierii , foşti instructori sau cadre U.T.C., a căror experienţă ar putea fi astfel mai bine valorificată. De altfel, am reţinut din cele două documente că există o mare preocupare pentru a va­lorifica tradiţia bogată, dobîn­­dită în munca cu pionierii de-a lungul celor aproape 17­­ ani de activitate. In legătură cu membrii or-­­ ganizaţiei de pionieri, cu drep- g­­urile şi îndatoririle lor, sunt­­ reliefate acum mai precis une­­­­le trăsături importante. Aşa,­­ de pildă, se pune un accent deosebit pe sport şi turism. Apreciez această prevedere ca foarte valoroasă. Vîrsta pionieratului este vîrsta cunoaşterii şi vîrsta sportului. Turismul este mijlo­cul însemnat de a-i familiari­za pe copii cu realităţile pa­triei, de a-i ajuta să „citească“ în cartea vie a istoriei trecute şi prezente a poporului. Iar sportul este acela prin care cultivăm la copii atribute ne­cesare ale caracterului: cura­jul, agerimea, tenacitatea. Consider că s-ar putea atribui chiar mai multe insigne, în funcţie de vîrstă, pentru co­piii care practică turismul şi sportul, lucru care ar fi de na­tură să-i stimuleze mai mult. Noi, cei care muncim în rîn­­durile organizaţiei U.T.C., vom manifesta acelaşi interes pen-­­ tru activitatea organizaţiei pionierilor, vom contribui la eforturile care se fac pentru ca activitatea pionierească să răspundă cerinţelor muncii de educaţie din etapa actuală, prin experienţa pe care o a­­vem, prin participarea la or­ganizarea şi realizarea activi­tăţilor ce sunt prevăzute pen­tru copii. MARIA GHERGHEL secretar al Comitetului regional Maramureș al U.T.C. Buna pregătire profesională îşi spune cuvîntul. Elena Pădura­­ru, muncitoare la Fabrica de postav Buhuşi, se menţine în fiecare lună evidenţiată în Întrecerea so­cialistă Foto: FLORIN ŢAGA Odată, am fost martorul unei întîmplări destul de ciudate. Pe stadionul Giuleşti se juca un meci de fotbal între două echipe de categoria B. Jucă­torii uneia din echipe făceau atîtea pase laterale, incit de la centrul terenului şi pînă la poarta adversă parcurgeau ciţiva kilometri, cînd toată lu­mea ştie că distanţa e de ma­ximum 60 m şi minimum 45. După vreo 60 de minute de a­­semenea tortură, un spectator exasperat a pătruns pe teren, a luat mingea cu mina din piciorul unui atacant, a fugit pînă în faţa porţii adverse (alegînd drumul cel mai scurt — linia dreaptă) şi a tras cu­gete. A fost gol. Desigur, nu vă sfătuiesc să procedaţi astfel, cînd echipa favorită combină la nesfîrşit. Exemplul a fost dat numai pentru a demonstra ce reac­ţie poate produce prelungirea la infinit a unui drum scurt. Şi nu numai în fotbal. Să ne referim, de pildă, la rezolva­rea unor cereri, sesizări, pro­puneri. Nu ştiu exact ce dis­tanţă este între terenul de fotbal al comunei Ederile şi clădirea sfatului popular co­munal. Ştiu însă că acest drum a fost lungit cu aproape 350 de kilometri. Cum ? Terenul de fotbal al comunei e... vecin cu locuitorul Gheorghe Mar­­cu, care locuitor e vicepreşe­dinte al comitetului executiv al sfatului popular. Ca şi Co­­luna sau Germano (nu mai dăm exemple şi de la „Rapid”) care trimit mingea în tribună, şi tinerii de aici trimiteau min­gea din greşeală — în curtea locuitorului Gheorghe Marcu. Acesta, atît aştepta. Cum venea mingea prin via lui, cum o lua şi o depozita în... hambar. Şi iată-i un renumit colecţionar. Tinerii au sesizat sfatul popular comunal. Cred că nu aţi uitat că locuitorul Gheorghe Marcu e vicepreşe­dinte. Deci, sesizarea nu s-a rezolvat. Atunci tinerii s-au a­­dresat redacţiei noastre. Pînă aici drumul despre care vor­beam mai înainte, s-a lungit cu vreo 80 de kilometri. Cum e şi firesc, am rugat pe tova­răşii de la Sfatul popular al raionului Cimpina să cerceteze dînşii acest fapt (deci încă 30 de kilometri). La rîndul său, sfatul popular raional ne-a comunicat (alţi 80 km) că ne­ajunsul a fost soluţionat. Cum ? In partea unde tere­nul de fotbal se învecina cu ograda amintită a fost ridicat un gard înalt din ţeavă şi plasă şi astfel mingea nu mai intră în vie ! La rîndul nostru (încă 80 km) am anunţat ti­nerii respectivi despre înţe­leaptă hotărîre luată, după cei peste 350 km parcurşi fără rost. In fond, situaţia a rezol­vat-o tot sfatul popular co­munal, ceea ce putea să facă de la început, fapt care ar fi dus la evitarea nu numai a su­telor de kilometri de care vor­beam, şi n-ar fi încărcat munca multor oameni care ar fi putut în acest timp să se ocupe de lucruri mai impor­tante. în cazul care urmează, la început drumurile au fost scurte. De la S.M.T. Tg. Jiu tînărul Ion Cornoiu cere, prin scrisori simple, recomandate etc. S.M.T.-ului Vînju Mare, nu un tractor sau o combină, ci o adeverinţă de vechime în cîmpul muncii. A aşteptat cit a aşteptat, dar fără nici un re­zultat. Apoi, se înţelege, s-a adresat printr-o scrisoare ziarului la Bucureşti, de aici la Vînju Mare, apoi din nou la Bucureşti, şi, în sfîrşit, la Tg. Jiu. După un asemenea drum aflăm că a fost trimisă tînă­­rului adeverinţa de vechime. Mai există şi oameni care vor cu tot dinadinsul să iasă din anonimat. Nu ştiu dacă la Sfatul popular din staţiunea balneoclimaterică Herculane a existat vreo dezbatere asu­pra acestei probleme, nu ştiu ce măsuri s-au adoptat, cert este că această instituţie a reuşit să iasă din anonimat. Şi iată cum , în nenumărate rînduri, mai mulţi oameni ai muncii au sesizat că circulaţia şi chiar liniştea din staţiune sunt tulburate din cauza par­cării fără nici o logică a auto­vehiculelor. Unii spuneau chiar că au venit în staţiune să-şi trateze reumatismul, boală de care scapi repede... dacă te încumeţi să umbli pe porţiunea de şosea dintre Ofi­ciul poştal şi restaurantul „Cérna”. Măsurile luate, în urma se­sizării noastre, sunt demne de subliniat (nu de alta, dar de aici se poate vedea cum poţi să te faci cunoscut). Citez: ....am împuternicit pe numi­tul Ion Onea să supravegheze parcarea ordonată a autove­hiculelor. Pentru această muncă comitetul executiv nu dispune de posibilităţi de pla­tă şi (aici e aici) i s-a lăsat posibilitatea ca să încaseze o taxă benevolă de la maşinile particulare“. Şi în continuare aflăm că Ion Onea umblă în stare de ebrietate (vă daţi sea­ma în ce ordine parchează ma­şinile) dar... i s-a atras în mod serios atenţia... Va să zică, nu­mitul Ion Onea prin grija sfa­tului popular realizează un... ciubuc onorabil, dar maşinile fac același zgomot ca și mai înainte. Nu mai amintesc cite dru­muri, cite sesizări au fost ne­cesare pentru a afla formi­dabila teorie a sticlelor cio­bite. Ai cumpărat o sticlă cu ulei, cu apă minerală, sau cu vin. După ce ai golit-o, dacă nu e ciobită o dai înapoi, dacă e, o păstrezi. Acum, după ce am primit răspuns de la sfa­tul popular al oraşului Cîm­­pina (iar Cimpina, dar de data asta oraşul) problema a fost „rezolvată“ : dacă ai cumpă­rat o sticlă ciobită, păstreaz-o sănătos, dacă e bună, are eti­cheta şi vrei s-o dai înapoi... (vorba actorului Tom­a Cara­­giu ) radeţi etichetele. In timpul liber, la cinema, în parc, la nuntă radeţi etiche­tele că altfel nu sunt primite sticlele. O fi chiar atît de greu să fie... lasă metoda cu eti­chetele acestea ? Se pare că da. Motivul ? Mai sunt necesare probabil nişte drumuri, întor­tocheate sau drepte, alte scri­sori, alte anchete. GH. NEAGU (După scrisorile trimise de Dumitrescu Emilian, Vlad Dan, C. Sava și Ion Cornoiu) RE­UM­URI INUTILE CONCURSUL NOSTRU CUNOAŞTE­Ţ­I ACEASTĂ IMAGINE ? Cuponul nr. 15 încheie concursul „Cunoaşteţi această ima­gine ?“ organizat de către ziarul „Scînteia tineretului“. Con­cursul a prilejuit participanţilor, prin intermediul fotografii­lor, o trecere în revistă a unora din cele mai importante o­­biective industriale care au schimbat în ultimii ani faţa ţă­rii : uzine, fabrici, combinate, reîntîlnirea cu „haina“ nouă a cîtorva din oraşele ţării, cu monumente istorice şi de artă pe care participanţii Ie-au vizitat în timpul excursiilor şi domeţiilor sau le-au cunoscut prin intermediul ecranului de film, televizorului, fotomontajelor, albumelor. O trăsătură comună tuturor răspunsurilor primite pînă acum este, în general, cunoaşterea de către tinerii partici­panţi a noului peisaj industrial, a înnoirilor urbanistice de pe întreg cuprinsul ţării. Felicitînd pe această cale pe toţi participanţii pentru răspunsurile bune trimise îi anunţăm că rezultatul concursului va fi publicat în unul din numerele viitoare ale ziarului. NUMELE ŞI PRONUMELE PROFESIA .... REGIUNEA , » , , RAIONUL­­ « a ) COMUNA a a a a STRADA­­ s­i 8 Nr. . . i a 8 g Casa in care a locuit unul d­in marii noştri scriitori cunoscut si pretuit pe multe din meridianele lumii Aici se „fabrică" un metal alb foarte, căutat in industria constructoare de mașini CINEMATOGRAFE CLEOPATRA — cinemascop — (ambele serii) rulează la Patria (orele 9; 12,45; 16,45; 20,30­, București (orele 8,30; 12,15; 16; 19,45). JURNALUL UNEI FEMEI ÎN ALB rulează la Republica (orele 8,4­5; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). CIINELE DIN BASKER VIILE rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15­, 13,30; 16; 18,30), Festi­val (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grivița (orele 9; 11,15; 13,45; 16; 18,30; 21), Mo­dern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21,30). 5 000 000 DE MARTORI . rulează la Capitol (orele 9; 11,15; 13,30, 16; 18,30; 21). ACȚIUNEA „ZIMBRUL" — cinemascop — rulează la Lu­mina (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). CĂSĂTORIE DE FORMĂ — cine­mascop —­rulează la Victoria (orele 9­, 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45), Rahova (orele 15,30; 18). COPLAN ISI ASUMA RISCUL rulează la Central (orele 8,45; 11; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45), Buzeşli (orele 15,30; 18), Aria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). HAI, FRANŢA ! rulează la Union (orele 15,15; 18). MONEDA ANTICĂ rulează la Doina (orele 11,30­, 13,45; 16; 18,15; 20,45), pro­gram pentru copii orele 9; 10,15). INSULA SCLAVILOR -­ ORIZONT ŞTIINŢIFIC nr. 4. UN NASTURE — BORODINO — VALENTIN FEROV — PICĂTURĂ rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 continuare). CELE DOUĂ ORFELINE rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18,15; 20,45), Aurora orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30­, 21), Volga (orele 9; 11,15; 14; 16,15; 18,45­, 21), COLIBA UNCHIULU­I TOM — ci­nemascop — rulează, la Feroviar (orele 9, 12,15; 15,15­, 18,15­, 21,15), Ex­celsior (orele 11, 11, 14; 17, 20), Flamura (orele 9­, 12; 15, 18, 21), FANTOMAS — cinemascop — rulează la înfrățirea intre po­poare (orele 14, 16­, 18,15; 20,30). MlINE, MEXICUL rulează la Dacia (orele 9; 13,30; — continuare 16; 18,30; 20,45) . FĂRĂ PAŞAPORT IN ŢARĂ STRĂINĂ rulează la Bucegi (orele 9,30; 12, 16; 18,30; 21), Tomis (orele 9; 11,15­, 13,30; 16,15; 18,30­, 20,45) . ESCROCII LA MĂNĂSTIRE rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 14; 16; 18,45; 21,15). DRAGOSTEA ŞI MODA rulează la Unirea (orele 15,30; 18). SERBĂRILE GALANTE rulează la Vitan (orele 15,30; 18). ÎN FIECARE ZI SĂRBĂTOARE — cinemascop — rulează la Mioriţa (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR — cinemascop — rulează la Munca (orele 10, 16, 19). ANGELICA MARCHIZA „ÎNGE­RILOR" — cinemascop — rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,45). PRIMA DEZILUZIE rulează la Moşilor (orele 15,15; 11,30; 19,30). SOŢIE FIDELĂ rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,45). OPERAŢIUNEA „I* rulează la Viitorul (orele 15,15; 18; 20,45). FERICIREA IN TRAISTĂ rulează la Colentina (orele 15,30­, 18). BĂIEȚII DE LA TONOMAT rulează la Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). Noi săli de clasă Pentru noul an de învăţă­­mînt, în regiunea Dobrogea se construiesc încă 90 de săli de­­ clasă. De asemenea, şcolile­­ vor fi dotate cu noi labora-­­ toare bine utilate. în comuna­­ Măraşu s-a şi terminat con- I strucţia unei şcoli cu 8 săli de clasă. Alte aşezăminte se află în construcţie la Măcin, Tul­­cea, Băncioiu, Tăcău şi Măgu­­reni. De spaţii şcolare noi vor beneficia şi elevii din Baia, Ceamurlia de Jos, Izvoarele, Sinoe şi alte localităţi. (Agerpres) Televiziune MARŢI 2 AUGUST 1966 18,00 — Pentru copii şi ti­neretul şcolar : Filmul: „Bă­iatul care făcea totul pe jumă­tate“ ; înotul... în zece lecţii (IX) ; — Pe uliţele satului ro­mânesc — transmisiune de la Muzeul Satului; 19,00 — Te­lejurnalul de seară ; 19,15 — Telecronica economică : „Oa­meni la pupitru“ — emisiune despre automatizare şi califi­carea superioară ; 19,35 — Re­cital poetic : Ion Barbu ; 19,50 — Film serial: „Supravieţui­torii“ ; 20,15 — Seară de tea­tru : „Scurtă convorbire“ de Valentina Levidova. Inter­pretează colectivul Teatrului de Stat din Sibiu, în pauze : — Preludiu „Mamaia—1966“; — Poșta televiziunii ; 22,30 —■ Telejurnalul de noapte; 22,40 — Buletinul meteorolo­gic ; — 22,45 — închiderea emisiunii. I­­u a­l­malom de formă Cu cîtăva vreme în urmă, estra­da bucureşteană etala un specta­col muzical, coregrafic şi distrac­tiv intitulat ,,Cu dragostea nu-i de glumit". Vechea şi grava zi­cală populară şi-a găsit, după cum se vede, aplicarea pînă şi în genul artistic cel mai lejer. Come­die aproape 99 la sută din par­curs este şi filmul cehoslovac „Căsătorie de formă", care reia într-o nouă versiune binecunoscuta zicală. Filmul se anunţă intere­sant nu numai prin tematica sa etică, ci şi prin persoana realiza­torului. Scenariul şi regia filmului le semnează Pavel Kohout. Acelaşi Pavel Kohout cunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi dra­maturgi contemporani din ţara prietenă şi căruia cu cîţiva ani în urmă i-am văzut şi admirat pe o scenă a Capitalei sarcastica dra­matizare după Jules Verne, „Oco­lul pămîntului în 80 de zile". Ko­hout nu este la prima întîlnire cu ecranul. Tot în urmă cu cîţiva ani ne-a atras în mod deosebit atenţia cu scenariul la filmul „Omul cu două feţe", o peliculă psihologică de o factură cu totu­l originală realizată pe­ tiparele clasice ale filmului de aventuri. Recentul film al lui Kohout (pe de-a întregul film de autor) este totodată un model tipic de film literar. Povestea cinematografică este realizată după procedee scrii­toriceşti. O epică de o mare­ cursi­vitate, în care aparatul de filmat se substituie observaţiei directe căreia nu-i mai rămîne apoi decit să selecteze faptele. Avem de-a face cu un procedeu apropiat de definiţia stendhaliană a romanu­lui — „Un roman este ca o oglin­dă pe care o plimbi la marginea unui drum..." — definiţie prin ex­celenţă cinematografică. Chiar aşa începe filmul : printr-un plan lung care disecă o bună porţiune dintr-un oraş, începînd de la pla­nul general, cu forfota marilor bulevarde şi pînă la apropierea de eroina filmului, fată care vrea să se mărite de­­formă cu oricine numai pentru a căpăta buletin de capitală, urmând ■ ca prin conven­ţia iniţială să divorţeze la timpul oportun. O atentă preocupare pen­tru­­portretul eroilor, un dialect cu ■ clare Virtuţi' h­fefdre, fdeşi prolix­­interesant şi­­deloc obositor), foarte „vorbit", iată argumente pentru caracterul literar al filmului lui Kohout. Interesant este portretul tinărului Vlashpir, cel care, îndră­gostit fulgerător, consimte să-i dea cetăţenie pragheza ambiţioasei învăţătoare. El este unul din acei oameni adevăraţi, bun — cum spune o altă zicală populară — să-l pui pe rană. Conduita sa ire­proşabilă va vindeca rănile celor din jur, dar nu şi pe ale sale... Căci din gluma aceasta, un om vă ieşi cu sufletul sfîşiat şi aces­ta va fi tocmai cel mai bun. Ade­vărată dezbatere etică pe temele de mare răspundere ale tinereţii, dragostei şi întemeierii unui că­min, filmul lui Kohout cucereşte prin sinceritate şi acurateţă. Mo­rala, fără a fi ostentativă, este gra­vă, îndemnînd la meditaţie. Ko­hout nu a căutat în debutul său regizoral să epateze prin soluţii cinematografice ieşite din comun. Filmul urmăreşte parcă ordinea strictă a capitolelor unui roman, eroii sînt filmaţi în planuri lungi, dîndu-le putinţa să se mişte în voie. Deşi, repet, Kohout filmează numai în planuri lungi, filmul are un ritm vioi pentru că eroii au o dublă mişcare : cea în cadru şi cea din subtext, (sentimentele, gîndurile nemărturisite). Mai puţin lansat de publicitatea difuzării filmelor, „Căsătorie de formă" este unul din acele filme pe care un tînăr nu trebuie pentru nici­ un motiv să-l scape, primejdie care acum, în plin sezon estival inun­dat de fastidioase superproducţii este mai puternică decit oricînd. Iată pentru ce îl recomandăm cu toată căldura. ATANASIE TOMA MISIUNE EXTRAORDINARĂ rulează la Floreasca (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). HAIDUCII — cinemascop — rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,45). OMICROM rulează la Lira (orele 15,30; 18). FANFAN LA TULIPE rulează la Drumul Sării (orele 11; 15,30; 18; 20,30). PREA TÎRZIU rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,45). ÎN GENUNCHI MĂ ÎNTORC LA TINE rulează la Cotroceni (orele 15,15; 18; 20,45), Pacea (orele 15,30; 18; 20,30). Cadru din filmul 7"Căsătorie de formă"

Next