Scînteia Tineretului, august 1966 (Anul 22, nr. 5351-5375)
1966-08-02 / nr. 5351
MUL mm M mm FULUL Noul proiect de Statut, al unităţilor şi detaşamentelor de pionieri din Republica Socialistă România vădeşte o adincă cunoaştere a particularităţilor psihologice ale copiilor patriei noastre, care trăiesc astăzi zilele minunate ale desăvîrşirii construirii socialismului. Dar, mai ales, el este o expresie grăitoare a grijii de părinte a Partidului Comunist Român de a creşte tînăra generaţie în spiritul nobilelor idei ale socialismului, a dragostei nemărginite faţă de patrie şi popor. M-au impresionat, mărturisesc sincer, multe din prevederile acestui proiect. Așa, de pildă, deviza pionierilor apare acum mai completă, mai mobilizatoare, creîndu-i copilului la această vîrstă fragedă sentimentul că el poate deveni un militant pentru gloria poporului și înflorirea României socialiste. Cred că pentru cei care vor fi primiţi în organizaţia pionierilor va fi deosebit de impresionant momentul solemn al primirii cravatei roşii; rostirea legământului sub faldurile drapelului patriei alături de cel al organizaţiei pionierilor va sădi în inimile copiilor dorinţa de a deveni folositori, de a contribui la continua înflorire a ţării. O altă calitate a noului proiect constă în faptul că stabileşte forme de recompensă şi stimulente pentru pionierii care obţin rezultate bune la învăţătură, în activitatea pionierească sau care au săvârşit fapte demne de laudă. Titlul de pionier de frunte va fi un stimulent deosebit de eficient pentru pionieri. Acelaşi efect pozitiv îl vor avea desigur şi distincţiile — steluţe şi insigne. Dar eu cred că în fiecare detaşament şi unitate se pot găsi şi alte forme de recompensare a activităţii pionierilor ştiut fiind că recunoaşterea şi preţuirea activităţii copiilor este un principiu pedagogic, că această atenţie permanentă stimulează iniţiativa, perseverenţa. Mi gîndesc de pildă că a încredinţa unui pionier cu o purtare exemplară un rol la serbarea şcolară şi menţionare, ca atare a acestui act, poate fi un stimulent, după cum şi alcătuirea jurnalului, de excursie sau atribuirea misiunii de ghid într-o drumeţie, sau de prezentator al unui program artistic pot dovedi preţuirea educatorului şi stimula atît pe cel recompensat cit şi pe ceilalţi copii care doresc să-şi asume asemenea răspunderi în colectiv. 8AVULESCU ANETA instructoare de unitate, Şcoala generală nr. 8 Piteşti © ARTICOLE • REPORTAJE • CONCURSUL NOSTRU ECOURI LA PROIECTELE DE STATUT AL UNITĂŢILOR SI DETAŞAMENTELOR DE PIONIERI SI DE REGULAMENT V -■ ' .W;r -t ;.k » 4* £*.' '-â -CUf,. ' . . X, • 1 . ■1 ' - ■> - Í, -y ^ ' ■ 'J*v V 1 --'k- ' -H -• V .1 •» * • AL CONSILIILOR ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR Un plus de competenţă pedagogică Lucrez de 11 ani cu pionierii. Lectura şi apoi studiul celor două documente publicate în presă — proiectul de Statut al unităţilor şi detaşamentelor de pionieri şi proiectul de Regulament al consiliilor Organizaţiei pionierilor — m-au îndemnat să-mi spun şi eu cuvîntul. Copiii patriei noastre simt zi de zi, în toate împrejurările vieţii, grija plină de solicitudine a partidului. Această grijă este din nou puternic relevată de faptul că Partidul Comunist Român îşi asumă direct conducerea şi îndrumarea organizaţiei pionierilor. Există astfel garanţia ridicării nivelului calitativ al întregii activităţi pioniereşti. Măsura luată era necesară întrucât educaţia copiilor se va realiza mai bine, printr-un sistem unitar de către şcoală, familie şi organizaţiile de tineret. Prin vechea organizare a mişcării pioniereşti, cadrele didactice erau oarecum în afara activităţii pioniereşti ; exista o colaborare cu acestea, dar aceasta era adeseori sporadică, iar cadrele tinere nu beneficiau de ajutorul pe care îl puteau avea de la dascălii cu experienţă. Pe de altă parte, din partea unor activiști U.T.C. se observa chiar o anumită timiditate în realizarea unei legături cu școala. In prezent, insă, prin prevederile celor două documente, activitatea cu pionierii este o sarcină permanentă a cadrelor didactice. Aceasta va aduce un spor de competentă pedagogică în conceperea muncii pioniereşti; ea va izvorî din cunoaşterea de către diriginţi şi învăţători — totodată comandanţi de detaşament — a specificului clasei, a preocupărilor şi cerinţelor copiilor, va apropia mai mult pe părinţi de activitatea pionierească, în consiliile raionale şi orăşeneşti, credem, însă, că s-ar fi putut lărgi competenţa prin atragerea unor activişti mai vechi care au lucrat cu pionierii , foşti instructori sau cadre U.T.C., a căror experienţă ar putea fi astfel mai bine valorificată. De altfel, am reţinut din cele două documente că există o mare preocupare pentru a valorifica tradiţia bogată, dobîndită în munca cu pionierii de-a lungul celor aproape 17 ani de activitate. In legătură cu membrii or- ganizaţiei de pionieri, cu drep- gurile şi îndatoririle lor, sunt reliefate acum mai precis unele trăsături importante. Aşa, de pildă, se pune un accent deosebit pe sport şi turism. Apreciez această prevedere ca foarte valoroasă. Vîrsta pionieratului este vîrsta cunoaşterii şi vîrsta sportului. Turismul este mijlocul însemnat de a-i familiariza pe copii cu realităţile patriei, de a-i ajuta să „citească“ în cartea vie a istoriei trecute şi prezente a poporului. Iar sportul este acela prin care cultivăm la copii atribute necesare ale caracterului: curajul, agerimea, tenacitatea. Consider că s-ar putea atribui chiar mai multe insigne, în funcţie de vîrstă, pentru copiii care practică turismul şi sportul, lucru care ar fi de natură să-i stimuleze mai mult. Noi, cei care muncim în rîndurile organizaţiei U.T.C., vom manifesta acelaşi interes pen- tru activitatea organizaţiei pionierilor, vom contribui la eforturile care se fac pentru ca activitatea pionierească să răspundă cerinţelor muncii de educaţie din etapa actuală, prin experienţa pe care o avem, prin participarea la organizarea şi realizarea activităţilor ce sunt prevăzute pentru copii. MARIA GHERGHEL secretar al Comitetului regional Maramureș al U.T.C. Buna pregătire profesională îşi spune cuvîntul. Elena Păduraru, muncitoare la Fabrica de postav Buhuşi, se menţine în fiecare lună evidenţiată în Întrecerea socialistă Foto: FLORIN ŢAGA Odată, am fost martorul unei întîmplări destul de ciudate. Pe stadionul Giuleşti se juca un meci de fotbal între două echipe de categoria B. Jucătorii uneia din echipe făceau atîtea pase laterale, incit de la centrul terenului şi pînă la poarta adversă parcurgeau ciţiva kilometri, cînd toată lumea ştie că distanţa e de maximum 60 m şi minimum 45. După vreo 60 de minute de asemenea tortură, un spectator exasperat a pătruns pe teren, a luat mingea cu mina din piciorul unui atacant, a fugit pînă în faţa porţii adverse (alegînd drumul cel mai scurt — linia dreaptă) şi a tras cugete. A fost gol. Desigur, nu vă sfătuiesc să procedaţi astfel, cînd echipa favorită combină la nesfîrşit. Exemplul a fost dat numai pentru a demonstra ce reacţie poate produce prelungirea la infinit a unui drum scurt. Şi nu numai în fotbal. Să ne referim, de pildă, la rezolvarea unor cereri, sesizări, propuneri. Nu ştiu exact ce distanţă este între terenul de fotbal al comunei Ederile şi clădirea sfatului popular comunal. Ştiu însă că acest drum a fost lungit cu aproape 350 de kilometri. Cum ? Terenul de fotbal al comunei e... vecin cu locuitorul Gheorghe Marcu, care locuitor e vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular. Ca şi Coluna sau Germano (nu mai dăm exemple şi de la „Rapid”) care trimit mingea în tribună, şi tinerii de aici trimiteau mingea din greşeală — în curtea locuitorului Gheorghe Marcu. Acesta, atît aştepta. Cum venea mingea prin via lui, cum o lua şi o depozita în... hambar. Şi iată-i un renumit colecţionar. Tinerii au sesizat sfatul popular comunal. Cred că nu aţi uitat că locuitorul Gheorghe Marcu e vicepreşedinte. Deci, sesizarea nu s-a rezolvat. Atunci tinerii s-au adresat redacţiei noastre. Pînă aici drumul despre care vorbeam mai înainte, s-a lungit cu vreo 80 de kilometri. Cum e şi firesc, am rugat pe tovarăşii de la Sfatul popular al raionului Cimpina să cerceteze dînşii acest fapt (deci încă 30 de kilometri). La rîndul său, sfatul popular raional ne-a comunicat (alţi 80 km) că neajunsul a fost soluţionat. Cum ? In partea unde terenul de fotbal se învecina cu ograda amintită a fost ridicat un gard înalt din ţeavă şi plasă şi astfel mingea nu mai intră în vie ! La rîndul nostru (încă 80 km) am anunţat tinerii respectivi despre înţeleaptă hotărîre luată, după cei peste 350 km parcurşi fără rost. In fond, situaţia a rezolvat-o tot sfatul popular comunal, ceea ce putea să facă de la început, fapt care ar fi dus la evitarea nu numai a sutelor de kilometri de care vorbeam, şi n-ar fi încărcat munca multor oameni care ar fi putut în acest timp să se ocupe de lucruri mai importante. în cazul care urmează, la început drumurile au fost scurte. De la S.M.T. Tg. Jiu tînărul Ion Cornoiu cere, prin scrisori simple, recomandate etc. S.M.T.-ului Vînju Mare, nu un tractor sau o combină, ci o adeverinţă de vechime în cîmpul muncii. A aşteptat cit a aşteptat, dar fără nici un rezultat. Apoi, se înţelege, s-a adresat printr-o scrisoare ziarului la Bucureşti, de aici la Vînju Mare, apoi din nou la Bucureşti, şi, în sfîrşit, la Tg. Jiu. După un asemenea drum aflăm că a fost trimisă tînărului adeverinţa de vechime. Mai există şi oameni care vor cu tot dinadinsul să iasă din anonimat. Nu ştiu dacă la Sfatul popular din staţiunea balneoclimaterică Herculane a existat vreo dezbatere asupra acestei probleme, nu ştiu ce măsuri s-au adoptat, cert este că această instituţie a reuşit să iasă din anonimat. Şi iată cum , în nenumărate rînduri, mai mulţi oameni ai muncii au sesizat că circulaţia şi chiar liniştea din staţiune sunt tulburate din cauza parcării fără nici o logică a autovehiculelor. Unii spuneau chiar că au venit în staţiune să-şi trateze reumatismul, boală de care scapi repede... dacă te încumeţi să umbli pe porţiunea de şosea dintre Oficiul poştal şi restaurantul „Cérna”. Măsurile luate, în urma sesizării noastre, sunt demne de subliniat (nu de alta, dar de aici se poate vedea cum poţi să te faci cunoscut). Citez: ....am împuternicit pe numitul Ion Onea să supravegheze parcarea ordonată a autovehiculelor. Pentru această muncă comitetul executiv nu dispune de posibilităţi de plată şi (aici e aici) i s-a lăsat posibilitatea ca să încaseze o taxă benevolă de la maşinile particulare“. Şi în continuare aflăm că Ion Onea umblă în stare de ebrietate (vă daţi seama în ce ordine parchează maşinile) dar... i s-a atras în mod serios atenţia... Va să zică, numitul Ion Onea prin grija sfatului popular realizează un... ciubuc onorabil, dar maşinile fac același zgomot ca și mai înainte. Nu mai amintesc cite drumuri, cite sesizări au fost necesare pentru a afla formidabila teorie a sticlelor ciobite. Ai cumpărat o sticlă cu ulei, cu apă minerală, sau cu vin. După ce ai golit-o, dacă nu e ciobită o dai înapoi, dacă e, o păstrezi. Acum, după ce am primit răspuns de la sfatul popular al oraşului Cîmpina (iar Cimpina, dar de data asta oraşul) problema a fost „rezolvată“ : dacă ai cumpărat o sticlă ciobită, păstreaz-o sănătos, dacă e bună, are eticheta şi vrei s-o dai înapoi... (vorba actorului Toma Caragiu ) radeţi etichetele. In timpul liber, la cinema, în parc, la nuntă radeţi etichetele că altfel nu sunt primite sticlele. O fi chiar atît de greu să fie... lasă metoda cu etichetele acestea ? Se pare că da. Motivul ? Mai sunt necesare probabil nişte drumuri, întortocheate sau drepte, alte scrisori, alte anchete. GH. NEAGU (După scrisorile trimise de Dumitrescu Emilian, Vlad Dan, C. Sava și Ion Cornoiu) REUMURI INUTILE CONCURSUL NOSTRU CUNOAŞTEŢI ACEASTĂ IMAGINE ? Cuponul nr. 15 încheie concursul „Cunoaşteţi această imagine ?“ organizat de către ziarul „Scînteia tineretului“. Concursul a prilejuit participanţilor, prin intermediul fotografiilor, o trecere în revistă a unora din cele mai importante obiective industriale care au schimbat în ultimii ani faţa ţării : uzine, fabrici, combinate, reîntîlnirea cu „haina“ nouă a cîtorva din oraşele ţării, cu monumente istorice şi de artă pe care participanţii Ie-au vizitat în timpul excursiilor şi domeţiilor sau le-au cunoscut prin intermediul ecranului de film, televizorului, fotomontajelor, albumelor. O trăsătură comună tuturor răspunsurilor primite pînă acum este, în general, cunoaşterea de către tinerii participanţi a noului peisaj industrial, a înnoirilor urbanistice de pe întreg cuprinsul ţării. Felicitînd pe această cale pe toţi participanţii pentru răspunsurile bune trimise îi anunţăm că rezultatul concursului va fi publicat în unul din numerele viitoare ale ziarului. NUMELE ŞI PRONUMELE PROFESIA .... REGIUNEA , » , , RAIONUL « a ) COMUNA a a a a STRADA si 8 Nr. . . i a 8 g Casa in care a locuit unul din marii noştri scriitori cunoscut si pretuit pe multe din meridianele lumii Aici se „fabrică" un metal alb foarte, căutat in industria constructoare de mașini CINEMATOGRAFE CLEOPATRA — cinemascop — (ambele serii) rulează la Patria (orele 9; 12,45; 16,45; 20,30, București (orele 8,30; 12,15; 16; 19,45). JURNALUL UNEI FEMEI ÎN ALB rulează la Republica (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). CIINELE DIN BASKER VIILE rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15, 13,30; 16; 18,30), Festival (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Grivița (orele 9; 11,15; 13,45; 16; 18,30; 21), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21,30). 5 000 000 DE MARTORI . rulează la Capitol (orele 9; 11,15; 13,30, 16; 18,30; 21). ACȚIUNEA „ZIMBRUL" — cinemascop — rulează la Lumina (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). CĂSĂTORIE DE FORMĂ — cinemascop —rulează la Victoria (orele 9, 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45), Rahova (orele 15,30; 18). COPLAN ISI ASUMA RISCUL rulează la Central (orele 8,45; 11; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45), Buzeşli (orele 15,30; 18), Aria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). HAI, FRANŢA ! rulează la Union (orele 15,15; 18). MONEDA ANTICĂ rulează la Doina (orele 11,30, 13,45; 16; 18,15; 20,45), program pentru copii orele 9; 10,15). INSULA SCLAVILOR - ORIZONT ŞTIINŢIFIC nr. 4. UN NASTURE — BORODINO — VALENTIN FEROV — PICĂTURĂ rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 continuare). CELE DOUĂ ORFELINE rulează la Giuleşti (orele 15,30; 18,15; 20,45), Aurora orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21), Volga (orele 9; 11,15; 14; 16,15; 18,45, 21), COLIBA UNCHIULUI TOM — cinemascop — rulează, la Feroviar (orele 9, 12,15; 15,15, 18,15, 21,15), Excelsior (orele 11, 11, 14; 17, 20), Flamura (orele 9, 12; 15, 18, 21), FANTOMAS — cinemascop — rulează la înfrățirea intre popoare (orele 14, 16, 18,15; 20,30). MlINE, MEXICUL rulează la Dacia (orele 9; 13,30; — continuare 16; 18,30; 20,45) . FĂRĂ PAŞAPORT IN ŢARĂ STRĂINĂ rulează la Bucegi (orele 9,30; 12, 16; 18,30; 21), Tomis (orele 9; 11,15, 13,30; 16,15; 18,30, 20,45) . ESCROCII LA MĂNĂSTIRE rulează la Crîngași (orele 15,30; 18; 20,30), Gloria (orele 9; 11,15; 14; 16; 18,45; 21,15). DRAGOSTEA ŞI MODA rulează la Unirea (orele 15,30; 18). SERBĂRILE GALANTE rulează la Vitan (orele 15,30; 18). ÎN FIECARE ZI SĂRBĂTOARE — cinemascop — rulează la Mioriţa (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR — cinemascop — rulează la Munca (orele 10, 16, 19). ANGELICA MARCHIZA „ÎNGERILOR" — cinemascop — rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,45). PRIMA DEZILUZIE rulează la Moşilor (orele 15,15; 11,30; 19,30). SOŢIE FIDELĂ rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,45). OPERAŢIUNEA „I* rulează la Viitorul (orele 15,15; 18; 20,45). FERICIREA IN TRAISTĂ rulează la Colentina (orele 15,30, 18). BĂIEȚII DE LA TONOMAT rulează la Melodia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). Noi săli de clasă Pentru noul an de învăţămînt, în regiunea Dobrogea se construiesc încă 90 de săli de clasă. De asemenea, şcolile vor fi dotate cu noi labora- toare bine utilate. în comuna Măraşu s-a şi terminat con- I strucţia unei şcoli cu 8 săli de clasă. Alte aşezăminte se află în construcţie la Măcin, Tulcea, Băncioiu, Tăcău şi Măgureni. De spaţii şcolare noi vor beneficia şi elevii din Baia, Ceamurlia de Jos, Izvoarele, Sinoe şi alte localităţi. (Agerpres) Televiziune MARŢI 2 AUGUST 1966 18,00 — Pentru copii şi tineretul şcolar : Filmul: „Băiatul care făcea totul pe jumătate“ ; înotul... în zece lecţii (IX) ; — Pe uliţele satului românesc — transmisiune de la Muzeul Satului; 19,00 — Telejurnalul de seară ; 19,15 — Telecronica economică : „Oameni la pupitru“ — emisiune despre automatizare şi calificarea superioară ; 19,35 — Recital poetic : Ion Barbu ; 19,50 — Film serial: „Supravieţuitorii“ ; 20,15 — Seară de teatru : „Scurtă convorbire“ de Valentina Levidova. Interpretează colectivul Teatrului de Stat din Sibiu, în pauze : — Preludiu „Mamaia—1966“; — Poșta televiziunii ; 22,30 —■ Telejurnalul de noapte; 22,40 — Buletinul meteorologic ; — 22,45 — închiderea emisiunii. Iu almalom de formă Cu cîtăva vreme în urmă, estrada bucureşteană etala un spectacol muzical, coregrafic şi distractiv intitulat ,,Cu dragostea nu-i de glumit". Vechea şi grava zicală populară şi-a găsit, după cum se vede, aplicarea pînă şi în genul artistic cel mai lejer. Comedie aproape 99 la sută din parcurs este şi filmul cehoslovac „Căsătorie de formă", care reia într-o nouă versiune binecunoscuta zicală. Filmul se anunţă interesant nu numai prin tematica sa etică, ci şi prin persoana realizatorului. Scenariul şi regia filmului le semnează Pavel Kohout. Acelaşi Pavel Kohout cunoscut ca unul dintre cei mai reprezentativi dramaturgi contemporani din ţara prietenă şi căruia cu cîţiva ani în urmă i-am văzut şi admirat pe o scenă a Capitalei sarcastica dramatizare după Jules Verne, „Ocolul pămîntului în 80 de zile". Kohout nu este la prima întîlnire cu ecranul. Tot în urmă cu cîţiva ani ne-a atras în mod deosebit atenţia cu scenariul la filmul „Omul cu două feţe", o peliculă psihologică de o factură cu totul originală realizată pe tiparele clasice ale filmului de aventuri. Recentul film al lui Kohout (pe de-a întregul film de autor) este totodată un model tipic de film literar. Povestea cinematografică este realizată după procedee scriitoriceşti. O epică de o mare cursivitate, în care aparatul de filmat se substituie observaţiei directe căreia nu-i mai rămîne apoi decit să selecteze faptele. Avem de-a face cu un procedeu apropiat de definiţia stendhaliană a romanului — „Un roman este ca o oglindă pe care o plimbi la marginea unui drum..." — definiţie prin excelenţă cinematografică. Chiar aşa începe filmul : printr-un plan lung care disecă o bună porţiune dintr-un oraş, începînd de la planul general, cu forfota marilor bulevarde şi pînă la apropierea de eroina filmului, fată care vrea să se mărite deformă cu oricine numai pentru a căpăta buletin de capitală, urmând ■ ca prin convenţia iniţială să divorţeze la timpul oportun. O atentă preocupare pentruportretul eroilor, un dialect cu ■ clare Virtuţi' hfefdre, fdeşi prolixinteresant şideloc obositor), foarte „vorbit", iată argumente pentru caracterul literar al filmului lui Kohout. Interesant este portretul tinărului Vlashpir, cel care, îndrăgostit fulgerător, consimte să-i dea cetăţenie pragheza ambiţioasei învăţătoare. El este unul din acei oameni adevăraţi, bun — cum spune o altă zicală populară — să-l pui pe rană. Conduita sa ireproşabilă va vindeca rănile celor din jur, dar nu şi pe ale sale... Căci din gluma aceasta, un om vă ieşi cu sufletul sfîşiat şi acesta va fi tocmai cel mai bun. Adevărată dezbatere etică pe temele de mare răspundere ale tinereţii, dragostei şi întemeierii unui cămin, filmul lui Kohout cucereşte prin sinceritate şi acurateţă. Morala, fără a fi ostentativă, este gravă, îndemnînd la meditaţie. Kohout nu a căutat în debutul său regizoral să epateze prin soluţii cinematografice ieşite din comun. Filmul urmăreşte parcă ordinea strictă a capitolelor unui roman, eroii sînt filmaţi în planuri lungi, dîndu-le putinţa să se mişte în voie. Deşi, repet, Kohout filmează numai în planuri lungi, filmul are un ritm vioi pentru că eroii au o dublă mişcare : cea în cadru şi cea din subtext, (sentimentele, gîndurile nemărturisite). Mai puţin lansat de publicitatea difuzării filmelor, „Căsătorie de formă" este unul din acele filme pe care un tînăr nu trebuie pentru nici un motiv să-l scape, primejdie care acum, în plin sezon estival inundat de fastidioase superproducţii este mai puternică decit oricînd. Iată pentru ce îl recomandăm cu toată căldura. ATANASIE TOMA MISIUNE EXTRAORDINARĂ rulează la Floreasca (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21). HAIDUCII — cinemascop — rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,45). OMICROM rulează la Lira (orele 15,30; 18). FANFAN LA TULIPE rulează la Drumul Sării (orele 11; 15,30; 18; 20,30). PREA TÎRZIU rulează la Ferentari (orele 15,30; 18; 20,45). ÎN GENUNCHI MĂ ÎNTORC LA TINE rulează la Cotroceni (orele 15,15; 18; 20,45), Pacea (orele 15,30; 18; 20,30). Cadru din filmul 7"Căsătorie de formă"