Scînteia Tineretului, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 5376-5400)

1966-09-01 / nr. 5376

# în acest număr $ în paginile # în acest nu­ măr EMMM • În pagi­nU nile # în acest număr % în paginile # în acest La baza a ceea ce voi spune stă lectura celor două documente — pro­iectele de Statut şi de Regulament — care concep munca viitoare cu copiii. Aceste documente care vor sta la te­melia muncii cu pionierii definesc stadiul pe care l-a atins în ţara noa­stră şi pe care tre­­bue să-l atingă în viitor, organizaţia pionierilor — orga­nizaţie în care co­piii îşi desăvîrşesc formaţia intelec­tuală şi morală rea­lizată de către şcoală. Vor fi aduse, sunt convins, îmbunătă­ţiri, perfectări, a­­cestor documente. Acesta este şi scopul în care partidul — consecvent în stilul său de muncă co­munist­ă ne în­deamnă să dezbatem proiectele stabilite, să investigăm pro­pria noastră expe­rienţă, să facem propuneri, să alătu­răm competenţele Prof. dr. doceni Anatolia Chircev pentru desăvîrşirea actelor constitutive ale organizaţiei ca­re face începutul, împreună cu şcoala, în educaţia patrio­tică, morală a ge­neraţiei de mîine. Citind documen­tele amintite am avut limpede în faţă copilul. De la el s-a pornit atunci cînd s-au conceput proiectele de Statut şi Regulament, de la năzuinţele pe care le avem noi în ceea ce priveşte formarea lui ca om, ca cetăţean al pa­triei socialiste. Proiectul de Sta­tut rezumă, ca o carte de căpătîi, scopul organizaţiei pionierilor, obiecti­vele muncii educa­tive pe care o va desfăşura aceasta în deplină îmbinare cu procesul instructiv. Proiectul de Regu­lament concretizea­ză, fireşte, în linii directoare, modali­tăţile de realizare a sarcinilor cuprin­se în proiectul de Statut. Erau necesare schimbările calita­tive în munca or­ganizaţiei pionieri­lor, ele se înteme­iază pe o experien­ţă de valoare, acu­mulată în anii de muncă şi corelate acum cu noile co­mandamente ale muncii instructiv­­educative, reieşite cu mare limpezime din documentele Congresului al IX- lea al partidului. Pe ce-mi înteme­iez afirmaţia. In or­ganizaţia pionierilor sînt cuprinşi copiii într-o etapă parţială a vîrstei şcolare mici şi parţială a vîrstei şcolare mari. Aşadar, munca de pionierat ocupă două perioade în­semnate ale copilă­riei, ceea ce face de la sine înţeles com­plexitatea procesu­lui instructiv şi edu­cativ pe care o des­făşurăm cu copiii. Or, cum bine ştim şi am sesizat cu toţii existenţa de pa­ralelisme pe linie instructivă şi educa­tivă, dublarea acţiu­nilor şcolii cu acţiuni insuficient elaborate şi închegate de că­tre organizaţia de pionieri, diminua u­­neori realizarea sco­purilor propuse, cu toate bunele inten­ţii. (Continuare In pag. a II-a) Primire« alt­­talie preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, « «minisa­dorului tunisiei Miercuri, 31 august a.c., preşedintele Con­siliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucureşti, Mah­moud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej am­­basadorul tunisian a­­ înmînat preşedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea pre­şedintelui Tunisiei, Habib Bourguiba. (Agerpres) Peste plan­­ începerea convorbirilor oficiale întreprinderile in­­­­dustriale şi unităţile­­ economice ale regiu­­­­nii Ploieşti au anun­ţat îndeplinirea pla­nului de producţie pe primele 8 luni ale anului, cu trei­­ zile mai devreme. Prin reducerea­­ preţului de cost, con­t lactivele industriale din această regiune­­ au obţinut In prime-­­­le 7 luni economii şi­­ beneficii suplimenta­re de aproape 200­­ milioane Iei. (Agerpres) Miercuri după-amiază, la Atena iau început convorbirile oficiate între preşedintele Con­siliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Regatului Greciei, Stephanos Stephanopoulos. Din partea română au parti­­icipat Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Mircea Bălănescu, ambasado­rul Republicii Socialiste Româ­nia în Grecia, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă. Din­ partea greacă au parti­cipat Ioannis Toumbas, mi­nistru de externe, T. Rentis, adjunct al ministrului de ex­terne, E. Gouras, ambasador, A. Argyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Au luat parte, de asemenea, consilieri şi experţi ai ambelor delegaţii. Convorbirile s-au desfăşu­rat într-o atmosferă sinceră, cordială. ATENA. — Trimişii speciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Ale­­xandroaie, transmit: Miercuri , la amiază, delegaţia guverna­mentală a Republicii Socialiste România, condusă de pre- I şedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, 1­­ a­­sosit în­­ capitala Greciei. I împreună cu preşedintele Con­siliului de Miniştri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oas­­­­peţii români au fost întimpi­­­­naţi de Stephanos Stephano­­­­poulos, primul ministru al Re­gatului Greciei, Ioannis To­umbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Argy­ropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti, şi de alte per­soane oficiale. în întîmpinare au venit,­ de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii So­cialiste România la Atena, membri ai Ambasadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea persoane­lor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României şi Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi celorlalţi oaspeţi români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephan I­nos Stephanopoulos a spus : „Cu mare plăcere vă asigur,­­ Excelenţă, că vizita domniei , voastre şi a domnului minis­­­­tru al afacerilor externe se va desfăşura sub semnul celei­­ mai mari bunăvoinţe. Sintem­ (Continuare In pag. a Vl-a) ■ Thalia, alegel Tomică Elena Dana a trecut cu bine prelimina­riile probelor practice ale­ concursului de admitere Ioi Institutul de artă teatrală şi cinematografie din Bucureşti Foto : ION MARCOVICI ‘"V " A De ce fac cale întoarsă produsele Fabricii de confecţii din Focşani Trei fapte, cu o evidentă le­gătură intre ele, ni s-au im­pus atenţiei cu prilejul unei recente vizite la Focşani. Pri­mul : Fabrica de confecţii din localitate este una din cele mai moderne unităţi de acest gen din ţară : clădire nouă, a­­teliere mari, spaţioase, înzes­trate cu utu­aje după ultimul cuvînt al tehnicii. Al doilea : în ziua vizitei, într-o sală de la etajul II erau adunaţi 30— 40 de băieţi tineri ce aşteptau, cu firească emoţie, să-şi sus­ţină examenul de muncitor calificat. în sfîrşit, al treilea fapt­ ne este furnizat de o dis­cuţie pe care am purtat-o cu şeful serviciului C.T.C., tova­răşul Vasile Vasin. — Bilanţul celor 7 luni care au trecut din acest an — ne spune dînsul — nu este citut şi de puţin satisfăcător în ce priveşte calitatea produselor noastre. Valoarea produselor returnate de la beneficiari se ridică la aproape 1 300 000 lei la care se mai adaugă un ma­re număr de refuzuri. Vizitînd fabrica, luînd cu­noştinţă cu înzestrarea tehni­că de care dispune, rămîi sur­prins cum o unitate modernă nu realizează toate produsele la nivelul calitativ al dotării de care dispune. In faţa acestei observaţii, specialiştii fabricii şi chiar şeful serviciului C.T.C., se întrec în a exprima păreri de rău şi regrete, ca şi cum acestea ar schimba cum­va situaţia. — Beneficiarii­­— continuă tovarăşul Vasile Vasiu — ne reproşează tot felul de mă­runţişuri (şi bine fac — adău­găm noi) ca : schimbări de e­­tichete, expedierea altor nuan­ţe de culori decit cele cerute, cusături asimetrice. Îmi amin­tesc , cu părere de rău de fap­tul că 1 000 de­­paltoane băr­băteşti şi 1 500 pantaloni au fost refuzaţi pentru că nu s-au respectat normele de confec­ţionare indicate în STAS,­ sau au fost lucrate inestetic, încercăm să aflăm explica­ţiile acestei stări de lucruri. Realizarea unor produse de calitate, superioară este condi­ţionată, în cadrul oricărei în­treprinderi, de mai mulţi fac­tori. Cel puţin doi dintre ei sunt însă determinanţi: gradul de înzestrare tehnică a între-VASILE MOINEAGU corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Galaţi (Continuare in pag. a­­V­-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII SERIA II, NR. 5376 6 PAGINI 25 BANI JOI 1 SEPTEMBRIE 1966 O ultimă verifi­care a maşinilor şi împărăţia stu­fului (Delta Du­nării) îşi va da tributul. Aici va începe recoltarea stufului Foto : O. PLECAN ELECTRIFICAREA SATELOR In acest an vor fi electrificate peste 1 000 din cele 5 000 de sate prevăzute a fi electrificate în cincinal, încă 20 000 de gospodării săteşti individuale vor bene­ficia de alimentarea cu energie electrică. Prin grija sfaturilor populare şi sprijinul Ministe­rului Energiei Electrice, în regiunile Banat şi Dobro­­gea electrificarea rurală se apropie de sfîrşit, iar în regiunile Bucureşti, Oltenia, Iaşi şi altele au fost cre­ate condiţii pentru a se electrifica anual aproximativ 160 de sate. Patru luni pe an litoralul românesc cunoaşte o viaţă in­tensă. Zilnic, 28 de trenuri aduc la odihnă mii de oameni. La Mamaia sau Mangalia, Eforie sau Techirghiol, 4 luni pe an se dau mii de examene. Un juriu deosebit acordă ca­lificative superioare ospătarilor, cofetarilor, bucătarilor care dovedesc măiestrie, pricepere, conştiinciozitate. Eforturile care se fac de către cei ce lucrează în reţeaua comercială sunt de-a dreptul impresionante. Ei trebuie să facă faţă unor cereri mereu sporite. Pentru că o zi pe litoral înseamnă un consum de 150 000—160 000 de sticle de suc (în afară de alte băuturi răcoritoare), peste 100 000 de sticle de bere şi 4 vagoane de bere la halbă,40 vagoane de fructe, legume, peste 5­0 vagoane de băuturi spirtoase, 20 de vagoane de pîine etc. Un „amănunt“ nu lipsit de semnificaţie : în trei luni pe litoral se consumă 40 de vagoane de îngheţată sau mai exact 40 de milioane de porţii. Fireşte, lista produselor care se consumă într-o singură zi în unităţile comerciale poate fi îndelung continuată. Acest lucru exprimă pe de o­parte grija cu care sunt înconjuraţi oamenii muncii, asigu­rarea celor mai bune condiţii pentru sănătate, odihnă şi dis­tracţie, iar, pe de altă parte, sînt în strînsă legătură cu creş­terea continuă a nivelului de trai al poporului nostru. In acest context cresc cerinţele şi exigenţele celor ce vin să petreacă în staţiunile de pe litoral. Faţă de asemenea cerinţe, personalul din reţeaua comercială se străduieşte să valori­fice măiestria şi experienţa dovedită. Erată la... 1965 Un an reprezintă în viaţa litoralului schimbări­ care cer corectarea datelor. Sîntem deci obligaţi să dăm o erată la anul 1965. Notăm în drep­tul celor 40 de tonete pentru desfacerea îngheţatei încă o cifră •— 20 — şi menţiunea „în­zestrate cu mijloace speciali­zate,­­astfel că nu mai este ne­voie de gheaţă...“ Continuăm să notăm: T.A.P.Lt. Constanţa are în acest­ an 197 de unităţi cu aproape 20 000 locuri la mese dintre care peste 10 000 în grădinile de vară, 10 res­taurante cu pensiune, 34 de tonete , pentru desfacerea al­tor produse, un restaurant-te­­rasă nou la Costineşti cu 1 000 de locuri, 7 chioşcuri noi,­ magazine specializate „Turist“, pentru adolescenţi, pentru tineret etc. Dacă ne gîndim că în zilele, de vîrf pe litoral sunt 500 000 de oameni trebuie să apreciem măsura de înfiinţare a două noi linii de autoservire la restaurantul „Pescăruş“ din Eforie nord şi Cazinoul din Eforie sud, ex­presie a grijii pentru asigura­rea unor condiţii optime celor veniţi pe litoral. An de an litoralul româ­nesc devine tot mai frumos, mai primitor, mai plin de personalitate. Hotelurile care vor fi date în­ folosinţă pînă în anul 1970 vor însuma 32 000 de locuri, ceea ce înseamnă de două ori spaţiul existent în acest an la Mamaia. Elogii meritate in „Cartea de sugestii şi reclamaţii“ Cîteva rinduri aşternute în cartea de impresii a restau­rantului „Albatros“, din Ma­maia : „Serviciul excelent şi prompt caracterizează colec­tivul acestei unităţi. Suntem­ foarte mulţumiţi de felul cum LIDIA POPESCU V­ ARACHELIAN (Continuare în pag. a II-a) PLECAREA IN GRECIA A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER Miercuri dimineaţă a pără­sit Capitala, plecînd la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care, răspunzînd in­vitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a ple­cat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădea­­nu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dă­­nălache, Jan­os Fazekas, Con­stanţa Crăciun, Gheorghe Gas­ton Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Ada­­mopoulos, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Greciei la Bucureşti, şi membri ai am­basadei. (Agerpres) Sosirea la Atena Pe aeroportul Helenikon din Atena, tov­atasul Ion Gheorghe phanos Stephanopoulos, primul ministru Maurer e intimpiiiat de Ste­al Greciei Tereioto: AGERPRES

Next