Scînteia Tineretului, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 5376-5400)
1966-09-01 / nr. 5376
# în acest număr $ în paginile # în acest nu măr EMMM • În paginU nile # în acest număr % în paginile # în acest La baza a ceea ce voi spune stă lectura celor două documente — proiectele de Statut şi de Regulament — care concep munca viitoare cu copiii. Aceste documente care vor sta la temelia muncii cu pionierii definesc stadiul pe care l-a atins în ţara noastră şi pe care trebue să-l atingă în viitor, organizaţia pionierilor — organizaţie în care copiii îşi desăvîrşesc formaţia intelectuală şi morală realizată de către şcoală. Vor fi aduse, sunt convins, îmbunătăţiri, perfectări, acestor documente. Acesta este şi scopul în care partidul — consecvent în stilul său de muncă comunistă ne îndeamnă să dezbatem proiectele stabilite, să investigăm propria noastră experienţă, să facem propuneri, să alăturăm competenţele Prof. dr. doceni Anatolia Chircev pentru desăvîrşirea actelor constitutive ale organizaţiei care face începutul, împreună cu şcoala, în educaţia patriotică, morală a generaţiei de mîine. Citind documentele amintite am avut limpede în faţă copilul. De la el s-a pornit atunci cînd s-au conceput proiectele de Statut şi Regulament, de la năzuinţele pe care le avem noi în ceea ce priveşte formarea lui ca om, ca cetăţean al patriei socialiste. Proiectul de Statut rezumă, ca o carte de căpătîi, scopul organizaţiei pionierilor, obiectivele muncii educative pe care o va desfăşura aceasta în deplină îmbinare cu procesul instructiv. Proiectul de Regulament concretizează, fireşte, în linii directoare, modalităţile de realizare a sarcinilor cuprinse în proiectul de Statut. Erau necesare schimbările calitative în munca organizaţiei pionierilor, ele se întemeiază pe o experienţă de valoare, acumulată în anii de muncă şi corelate acum cu noile comandamente ale muncii instructiveducative, reieşite cu mare limpezime din documentele Congresului al IX- lea al partidului. Pe ce-mi întemeiez afirmaţia. In organizaţia pionierilor sînt cuprinşi copiii într-o etapă parţială a vîrstei şcolare mici şi parţială a vîrstei şcolare mari. Aşadar, munca de pionierat ocupă două perioade însemnate ale copilăriei, ceea ce face de la sine înţeles complexitatea procesului instructiv şi educativ pe care o desfăşurăm cu copiii. Or, cum bine ştim şi am sesizat cu toţii existenţa de paralelisme pe linie instructivă şi educativă, dublarea acţiunilor şcolii cu acţiuni insuficient elaborate şi închegate de către organizaţia de pionieri, diminua uneori realizarea scopurilor propuse, cu toate bunele intenţii. (Continuare In pag. a II-a) Primire« alttalie preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, « «minisadorului tunisiei Miercuri, 31 august a.c., preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul Tunisiei la Bucureşti, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej ambasadorul tunisian a înmînat preşedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedintelui Tunisiei, Habib Bourguiba. (Agerpres) Peste plan începerea convorbirilor oficiale întreprinderile industriale şi unităţile economice ale regiunii Ploieşti au anunţat îndeplinirea planului de producţie pe primele 8 luni ale anului, cu trei zile mai devreme. Prin reducerea preţului de cost, cont lactivele industriale din această regiune au obţinut In prime-le 7 luni economii şi beneficii suplimentare de aproape 200 milioane Iei. (Agerpres) Miercuri după-amiază, la Atena iau început convorbirile oficiate între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Regatului Greciei, Stephanos Stephanopoulos. Din partea română au partiicipat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Grecia, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Din partea greacă au participat Ioannis Toumbas, ministru de externe, T. Rentis, adjunct al ministrului de externe, E. Gouras, ambasador, A. Argyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Au luat parte, de asemenea, consilieri şi experţi ai ambelor delegaţii. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă sinceră, cordială. ATENA. — Trimişii speciali Agerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, transmit: Miercuri , la amiază, delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de pre- I şedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, 1 asosit în capitala Greciei. I împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri au sosit Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României şi Greciei, oaspeţii români au fost întimpinaţi de Stephanos Stephanopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afacerilor externe, T. Rentis, ministrul adjunct de externe, A. Argyropoulo, ambasadorul Greciei la Bucureşti, şi de alte persoane oficiale. în întîmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasadei şi agenţiei noastre economice. După prezentarea persoanelor oficiale aflate pe aeroport, premierul român a primit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara militară a intonat imnurile de stat ale României şi Greciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stephanos Stephanopoulos, au trecut în revistă garda de onoare. Adresînd tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi celorlalţi oaspeţi români un cuvînt de bun sosit, premierul Stephan Inos Stephanopoulos a spus : „Cu mare plăcere vă asigur, Excelenţă, că vizita domniei , voastre şi a domnului ministru al afacerilor externe se va desfăşura sub semnul celei mai mari bunăvoinţe. Sintem (Continuare In pag. a Vl-a) ■ Thalia, alegel Tomică Elena Dana a trecut cu bine preliminariile probelor practice ale concursului de admitere Ioi Institutul de artă teatrală şi cinematografie din Bucureşti Foto : ION MARCOVICI ‘"V " A De ce fac cale întoarsă produsele Fabricii de confecţii din Focşani Trei fapte, cu o evidentă legătură intre ele, ni s-au impus atenţiei cu prilejul unei recente vizite la Focşani. Primul : Fabrica de confecţii din localitate este una din cele mai moderne unităţi de acest gen din ţară : clădire nouă, ateliere mari, spaţioase, înzestrate cu utuaje după ultimul cuvînt al tehnicii. Al doilea : în ziua vizitei, într-o sală de la etajul II erau adunaţi 30— 40 de băieţi tineri ce aşteptau, cu firească emoţie, să-şi susţină examenul de muncitor calificat. în sfîrşit, al treilea fapt ne este furnizat de o discuţie pe care am purtat-o cu şeful serviciului C.T.C., tovarăşul Vasile Vasin. — Bilanţul celor 7 luni care au trecut din acest an — ne spune dînsul — nu este citut şi de puţin satisfăcător în ce priveşte calitatea produselor noastre. Valoarea produselor returnate de la beneficiari se ridică la aproape 1 300 000 lei la care se mai adaugă un mare număr de refuzuri. Vizitînd fabrica, luînd cunoştinţă cu înzestrarea tehnică de care dispune, rămîi surprins cum o unitate modernă nu realizează toate produsele la nivelul calitativ al dotării de care dispune. In faţa acestei observaţii, specialiştii fabricii şi chiar şeful serviciului C.T.C., se întrec în a exprima păreri de rău şi regrete, ca şi cum acestea ar schimba cumva situaţia. — Beneficiarii— continuă tovarăşul Vasile Vasiu — ne reproşează tot felul de mărunţişuri (şi bine fac — adăugăm noi) ca : schimbări de etichete, expedierea altor nuanţe de culori decit cele cerute, cusături asimetrice. Îmi amintesc , cu părere de rău de faptul că 1 000 depaltoane bărbăteşti şi 1 500 pantaloni au fost refuzaţi pentru că nu s-au respectat normele de confecţionare indicate în STAS, sau au fost lucrate inestetic, încercăm să aflăm explicaţiile acestei stări de lucruri. Realizarea unor produse de calitate, superioară este condiţionată, în cadrul oricărei întreprinderi, de mai mulţi factori. Cel puţin doi dintre ei sunt însă determinanţi: gradul de înzestrare tehnică a între-VASILE MOINEAGU corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Galaţi (Continuare in pag. aV-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII SERIA II, NR. 5376 6 PAGINI 25 BANI JOI 1 SEPTEMBRIE 1966 O ultimă verificare a maşinilor şi împărăţia stufului (Delta Dunării) îşi va da tributul. Aici va începe recoltarea stufului Foto : O. PLECAN ELECTRIFICAREA SATELOR In acest an vor fi electrificate peste 1 000 din cele 5 000 de sate prevăzute a fi electrificate în cincinal, încă 20 000 de gospodării săteşti individuale vor beneficia de alimentarea cu energie electrică. Prin grija sfaturilor populare şi sprijinul Ministerului Energiei Electrice, în regiunile Banat şi Dobrogea electrificarea rurală se apropie de sfîrşit, iar în regiunile Bucureşti, Oltenia, Iaşi şi altele au fost create condiţii pentru a se electrifica anual aproximativ 160 de sate. Patru luni pe an litoralul românesc cunoaşte o viaţă intensă. Zilnic, 28 de trenuri aduc la odihnă mii de oameni. La Mamaia sau Mangalia, Eforie sau Techirghiol, 4 luni pe an se dau mii de examene. Un juriu deosebit acordă calificative superioare ospătarilor, cofetarilor, bucătarilor care dovedesc măiestrie, pricepere, conştiinciozitate. Eforturile care se fac de către cei ce lucrează în reţeaua comercială sunt de-a dreptul impresionante. Ei trebuie să facă faţă unor cereri mereu sporite. Pentru că o zi pe litoral înseamnă un consum de 150 000—160 000 de sticle de suc (în afară de alte băuturi răcoritoare), peste 100 000 de sticle de bere şi 4 vagoane de bere la halbă,40 vagoane de fructe, legume, peste 50 vagoane de băuturi spirtoase, 20 de vagoane de pîine etc. Un „amănunt“ nu lipsit de semnificaţie : în trei luni pe litoral se consumă 40 de vagoane de îngheţată sau mai exact 40 de milioane de porţii. Fireşte, lista produselor care se consumă într-o singură zi în unităţile comerciale poate fi îndelung continuată. Acest lucru exprimă pe de oparte grija cu care sunt înconjuraţi oamenii muncii, asigurarea celor mai bune condiţii pentru sănătate, odihnă şi distracţie, iar, pe de altă parte, sînt în strînsă legătură cu creşterea continuă a nivelului de trai al poporului nostru. In acest context cresc cerinţele şi exigenţele celor ce vin să petreacă în staţiunile de pe litoral. Faţă de asemenea cerinţe, personalul din reţeaua comercială se străduieşte să valorifice măiestria şi experienţa dovedită. Erată la... 1965 Un an reprezintă în viaţa litoralului schimbări care cer corectarea datelor. Sîntem deci obligaţi să dăm o erată la anul 1965. Notăm în dreptul celor 40 de tonete pentru desfacerea îngheţatei încă o cifră •— 20 — şi menţiunea „înzestrate cu mijloace specializate,astfel că nu mai este nevoie de gheaţă...“ Continuăm să notăm: T.A.P.Lt. Constanţa are în acest an 197 de unităţi cu aproape 20 000 locuri la mese dintre care peste 10 000 în grădinile de vară, 10 restaurante cu pensiune, 34 de tonete , pentru desfacerea altor produse, un restaurant-terasă nou la Costineşti cu 1 000 de locuri, 7 chioşcuri noi, magazine specializate „Turist“, pentru adolescenţi, pentru tineret etc. Dacă ne gîndim că în zilele, de vîrf pe litoral sunt 500 000 de oameni trebuie să apreciem măsura de înfiinţare a două noi linii de autoservire la restaurantul „Pescăruş“ din Eforie nord şi Cazinoul din Eforie sud, expresie a grijii pentru asigurarea unor condiţii optime celor veniţi pe litoral. An de an litoralul românesc devine tot mai frumos, mai primitor, mai plin de personalitate. Hotelurile care vor fi date în folosinţă pînă în anul 1970 vor însuma 32 000 de locuri, ceea ce înseamnă de două ori spaţiul existent în acest an la Mamaia. Elogii meritate in „Cartea de sugestii şi reclamaţii“ Cîteva rinduri aşternute în cartea de impresii a restaurantului „Albatros“, din Mamaia : „Serviciul excelent şi prompt caracterizează colectivul acestei unităţi. Suntem foarte mulţumiţi de felul cum LIDIA POPESCU V ARACHELIAN (Continuare în pag. a II-a) PLECAREA IN GRECIA A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER Miercuri dimineaţă a părăsit Capitala, plecînd la Atena, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, care, răspunzînd invitaţiei primului ministru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia, împreună cu preşedintele Consiliului de Miniştri a plecat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, precum şi un grup de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Constanţa Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Roman Moldovan, miniştri. Au fost de faţă Spyros Adamopoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea la Atena Pe aeroportul Helenikon din Atena, tovatasul Ion Gheorghe phanos Stephanopoulos, primul ministru Maurer e intimpiiiat de Steal Greciei Tereioto: AGERPRES