Scînteia Tineretului, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 5428-5453)
1966-11-01 / nr. 5428
• în acest număr • în paginile • în acest număr ETIBB jEHjj II & în pagi ES uiSc nile • în acest număr • în paginile • în acest TINERILOR — DE LA ÎNĂLȚIMEA ÎMPLINIRII ORGAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CITIŢI A IN PAG. © Consultaţie: Expresie a progresului şi prosperităţii ţării înalta preţuire a muncii întrebări şi răspunsuri IBUli NIBELII CHIUIT BIT INIMI TIBBIE In cetatea de foc a Hunedoarei, cuvîntul „hotărîre“, ca multe alte noţiuni, are rezonanţe şi semnificaţii multiple. Hotărirea denumeşte aici strădania de a da mii de tone de fontă şi oţel peste plan, dar şi muşcătura energică a excavatorului pornit să deschidă drum noilor blocuri. Hotărire e uşoara strîngere pe care o simt manetele pupitrului de comandă sub mina laminoristului ca şi graba oţelarului sau furnalistului cu naimele rumenite de flăcări spre şcoală, spre teatru. Am participat la adunări generale de dare de seamă şi alegeri ale uteciştilor din Combinatul siderurgic. Propunindu-ne să consemnăm impresiile ne-am oprit tot la hotărîre , la hotărîrile şi măsurile luate de utecişti şi concretizate în planul de activităţi menite în acest caz să traseze jaloanele activităţii lor viitoare, să orienteze munca organizaţiilor TJ.T.C. spre rezolvarea la un nivel superior a sarcinilor ce le stau în faţă. Iată cîteva notaţii: Centrala termoelectrică nr. 2 — una din inimile marelui combinat. Coincidenţa e absolut întîmplătoare, fiindcă nu despre forţa ce pulsează de aici zi şi noapte spre toate secţiile combinatului vrem să vorbim, ci despre cu totul altă energie. Dacă şi aceasta s-ar putea măsura însă în volţi şi amperi cu siguranţă, un voltmetru instalat în sala în care se ţine adunarea uteciştilor din organizaţia nr. 2 a centralei ar indica tensiune maximă. — ...Cum adică, nu te mai duci ? O fi de capul tău, s-o crezi tu ! Ce, dacă ai lucrat şi ieri acolo ? Mergi şi mîine, şi poimîine, şi atîta vreme cit îţi va spune maistrul că e nevoie. Discuţie despre disciplină, despre comportarea unor tineri ca Teodor Mar ii. ARSENIE AL. BÄLGRÄDEAN (Continuare In pag. a V -a) Au sosit noutăţile... Mai sunt necesare... cîteva clase şi vor fi rezolvate şi calcule cu integrale.. Foto : GR. PREPELIŢĂ Dacă n-ar exista memoria dosarelor... ! Secţia turnătorie a Uzinei de ţevi din Roman. Maiştrii şi inginerii de aici ne spun că, zilnic, vin muncitori şi le cer transferul pentru alte secţii. De ce ? Iată principalele motive invocate de oameni: condiţiile de muncă din această secţie lasă mult de dorit ; praful este atotstăpînitor; lipsesc numeroase dispozitive şi suporturi necesare ; există un decalaj mare între cantitatea de muncă şi retribuţia ei valorică. Ne adresăm tovarăşului ing. Vasile Sav, directorul general al uzinei. Ni se răspunde foarte categoric : — Din punct de vedere al organizării, secţia turnătorie face parte din categoria unităţilor de gradul III. Acestea sînt condiţiile şi n-avem ce face. Ieşim din biroul tovarăşului director aproape convinşi că aşa trebuie să fie. Dar, mergînd pe culoar, vedem pe o uşă o inscripţie : „Serviciul organizarea muncii“. Intrăm şi aici. La rugămintea noastră repetată un funcţionar răsfoieşte mai multe dosare. Dăm timpul peste cap. Am ajuns în 1964. Stop ! Printr-un document, Direcţia generală siderurgică din Ministerul Industriei Metalurgice comunica Uzinei de ţevi din Roman că, prin adresa nr. 13 265 din 16 XI 1964, Comitetul de Stat pentru Muncă şi Salarii a avizat încadrarea secţiei turnătorie la gradul 1 de organizare. Mergem din nou la tovarăşul director general şi-i aducem aminte de existenţa acestui document. Se mişcă în fotoliu, ne priveşte mirat, | apoi, categoric : — Nu, nu se poate ! ■ Eu nu ştiu nimic. Totuşi insistăm. Prin I telefon este chemat funcţionarul de la servi- ■ ciul de organizare a muncii. Se aduce dosa- ■ rul din 1964. Cu docu mentul în faţă şi făcînd I eforturi deosebite, tova- • răşul director îşi aduce aminte că intr-adevăr a I solicitat această apro- I bare acum doi ani. ■ încep motivările. Dar I pot exista justificări, cînd au trecut doi ani I şi nu s-a mişcat un deget I pentru a pune în apli- * care această aprobare I obţinută? Pot exista mo- 9 tivări, din moment ce în- săşi conducerea uzinei a uitat de adresa trimisă la minister, pare-se toc- B mai cu intenţia de a se lichida decalajul dintre I cantitatea de muncă de- " pusă de oţelari şi re- I ION CHIRIC (Continuare în pag. a V-a) m la patrnoat. I UTILAJE NOI Uzinele „Electromagnetica“ din Capitală au expediat beneficiarilor un tip nou de tablou de comandă pentru grupurile de sudură electrică. Avantajele sale față de produsele similare, realizate pînă acum constau în faptul că este prevăzut cu amplificatoare magnetice speciale, care permit acţionarea agregatului de la distanţă. Cu ajutorul unui dispozitiv de comandă, sudorul poate astfel modifica intensitatea curentului folosit în procesul tehnologic de sudură, în funcţie de necesităţile concrete de la locul de muncă. Realizarea unor aparataje de sudură automată de către industria noastră constructoare de maşini înlesneşte folosirea pe scară din ce în ce mai largă a sudurii automate, îndeosebi in construcţiile navale, de material rulant, şi autovehicule. (Agerpres) ANUL XXII, SERIA II, NR. 5428 6 PAGINI - 25 BANI MARȚI 1 NOIEMBRIE 1966 Poate In nici o altă profesie zonele eticului nu se inrudesc atit de mult cu cele ale obiectului muncii ca în medicină. Un diagnostic pus la timp, o intervenţie chirurgicală promptă, un tratament competent, pot salva viaţa unui om. Rindurile care urmează, rezultat al unui raid întreprins de corespondenţi regionali ai ziarului, alcătuiesc imaginea radiografică a unor aspecte simptomatice, cu nimic justificate în contextul grijii şi mijloacelor materiale acordate în ţara noastră asigurării sănătăţii populaţiei. Dar să lăsăm să vorbească faptele. I CONSTANŢA. (De la trimişii speciali Agerpres M. Moarcăş, S. Lucian). Duminică dimineaţa, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, împreună cu persoanele oficiale iraniene care îi însoţesc au plecat într-o călătorie prin ţară. La gara Băneasa, premierul iranian a fost condus de Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. împreună cu înaltul oaspete au plecat Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Dionisie Ionescu, ambasador, directorul protocolului M.A.E., Valentin Vlad, însărcinat cu afaceri ad-inte- Irim al României la Teheran, precum şi Ahmad Eghbal, ambasadorul Iranului la Bucureşti. în drum spre Constanţa, oaspeţii au făcut un popas în gara Jegălia, unde au fost vizitate silozurile construite aici în ultimii ani. Constantin Doncea, preşedintele Comitetului de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole, şi Nicolae Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, precum şi conducători ai organelor locale de stat au salutat pe oaspeţi.. .Premierul iranian a primit ample explicaţii cu privire la modul de prelucrare, condiţionare şi depozitare a cerealelor în aceste silozuri, care sunt dintre cele mai mari din ţară. Dl. Hoveida şi-a exprimat dorinţa unei cooperări între specialişti români şi iranieni în vederea construirii unor silozuri asemănătoare, de mare capacitate, în Iran. La amiază, oaspeţii iranieni au sosit la Constanţa, în gara oraşului, unde erau arborate drapelele celor două ţări, premierul iranian şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi de Petre Nicolae, preşedintele sfatului popular al oraşului, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Coloana maşinilor oficiale, străbătînd centrul oraşului Constanţa, s-a îndreptat spre Mamaia, în faţa machetei staţiunii, amplasată în holul hotelului „Parc“, oaspeţilor li s-a vorbit despre dezvoltarea litoralului românesc. Premierul iranian şi soţia saau felicitat călduros pe arhitecţi pentru concepţia modernă a construcţiilor, pentru planurile lor de viitor. în continuare, a fost vizitat Muzeul arheologic din Constanţa. Dl. Hoveida, a semnat în cartea de onoare a muzeului, exprimîndu-şi admiraţia pentru bogăţia şi valoarea exponatelor, pentru grija cu care sunt conservate aceste vestigii ale trecutului. După un popas făcut în staţiunea Eforie Nord, seara premierul iranian şi soţia sa au luat parte la Un dineu oferit în onoarea lor, la Cazinoul din Constanţa, de preşedintele sfatului popular orăşenesc, în timpul dineului, , la care au participat persoanele oficiale iraniene şi române , ce însoţesc pe oaspeţi, ca şi reprezentanţi ai vieţii publice constănţene, Petre Nicolae şi Amir Abbas Hoveida au rostit toasturi. în cursul nopţii oaspeţii iranieni au plecat cu trenul special spre Cluj. VIZITELE PRIMULUI MINISTRU IR1I1, AMIR ABBAS WEIDA 9 RADIOGRAFIE FARÄ RAZE „X“ In atenţia secţiei sanitare regionale Crişana La Policlinica nr. 1 din Oradea interlocutorul nostru, ION H. SÄVULESCU, directorul acestei instituţii, ne spune : „Asistenţa preventivă este defectuoasă în multe circumscripţii sanitare ale oraşului din lipsă de spaţiu, într-o asemenea situaţie se află circumscripţiile sanitare nr. 11, 12, 13 şi 5. Aceste realităţi sunt cunoscute de mult timp, s-a discutat chiar în sesiunile sfatului popular orăşenesc, deputaţii au făcut propuneri. Dar locuitorii aşteaptă şi acum soluţiile practice. Oraşul Oradea este împărţit în două zone, aproape egale, de Crişul Repede. Dintr-o inegală repartiţie, pe malul stîng al Crişului Repede nu există, pînă la ora actuală, decit o singură circumscripţie sanitară. Or, în această parte a oraşului trăieşte jumătate din populaţia Oradei şi se găsesc mari întreprinderi ca : Fabrica de confecţii, „Înfrăţirea“, „Mioriţa“, „Crişul“ şi altele. Cazuri similare întîlnim şi în unele întreprinderi mari din oraşul Oradea. „Solidaritatea“ nici pînă acum nu are cabinet medical. Fabrica de confecţii are, dar fără dependinţe, iar „Mioriţa“ are doar o improvizaţie. Această situaţie are consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a muncii la policlinica noastră. Aici sosesc adeseori pacienţi înainte de a se deschide serviciile de consultaţie. Or, pentru a nu-i lăsa să stea afară ar trebui să existe o sală de aşteptare, unde să poată staţiona bolnavii pînă se vor îndrepta spre secţiile de care au nevoie. Dar pentru a se rezolva această problemă ar trebui mărite spaţiile . Serviciul de fizioterapie (destul de vechi, cu aparatură puţină) se află tocmai la etajul II. Aproape inaccesibil pentru bolnavi. Lift nu există, deşi există loc ca el să fie instalat (ba chiar şi un deviz). Secţia sanitară regională nu ia însă măsuri de rezolvare. Odată cu venirea iernii se va ridica din nou problema încălzirii. Coridoarele sunt tot timpul reci şi neprimitoare. Oricîtă lume s-ar perinda la consultaţii, cu C. BEJAN V. MOINEAGU I. RUSU (Continuare în pag. a II-a) SE DEZVOLTĂ COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE DIN TG. MUREŞ La Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş a intrat în producţie ultimul obiectiv din prima etapă de construcţie. Este vorba de cea de-a două coloană de sinteză a amoniacului, care are o capacitate zilnică de 150 tone de produse. în prezent, toate fabricile combinatului produc la parametrii proiectaţi. Combinatul de la Tg. Mureş se dezvoltă în continuare. Primele obiective prevăzute în noua etapă —fabricile de :amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu se află în construcţie. La sfîrşitul tuturor lucrărilor, producţia de îngrăşăminte azotoase se va tripla. (Agerpres)