Scînteia Tineretului, noiembrie 1966 (Anul 22, nr. 5428-5453)

1966-11-01 / nr. 5428

• în acest număr • în paginile • în acest nu­măr ETIBB jEHjj II & în pagi ES uiSc­ nile • în acest număr • în paginile • în acest TINERILOR — DE LA ÎNĂLȚIMEA ÎMPLINIRII ORGAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CITIŢI A IN PAG. © Consultaţie: Expresie a progresului şi prosperităţii ţării înalta preţuire a muncii întrebări şi răspunsuri IB­Ul­i NIBELII CHIUIT BIT INIMI TIBBIE In cetatea de foc a Hunedoarei, cuvîntul „hotărîre“, ca multe alte noţiuni, are rezonanţe şi semnificaţii multiple. Hotărirea denumeşte aici strădania de a da mii de tone de fontă şi oţel peste plan, dar şi muşcătura energică a excavatorului pornit să deschidă drum noilor blocuri. Ho­­tărire e uşoara strîngere pe care o simt manetele pupitrului de comandă sub mina laminoristului ca şi graba oţelarului sau furnalistului cu nai­­mele rumenite de flăcări spre şcoală, spre teatru. Am participat la adunări generale de dare de seamă şi alegeri ale uteciştilor din Combinatul siderurgic. Propunindu-ne să consemnăm im­presiile ne-am oprit tot la hotărîre , la hotărîrile şi măsurile luate de utecişti şi concretizate în planul de activităţi menite în acest caz să tra­seze jaloanele activităţii lor viitoare, să orienteze munca organizaţiilor TJ.T.C. spre rezolvarea la un nivel superior a sarcinilor ce le stau în faţă. Iată cîteva notaţii: Centrala termo­electrică nr. 2 — una din inimile ma­relui combinat. Co­incidenţa e absolut întîmplătoare, fiind­că nu despre forţa ce pulsează de aici zi şi noapte spre toate sec­ţiile combinatului vrem să vorbim, ci despre cu totul altă energie. Dacă şi acea­sta s-ar putea măsu­ra însă în volţi şi am­­peri cu siguranţă, un voltmetru instalat în sala în care se ţine a­­dunarea uteciştilor din organizaţia nr. 2 a centralei ar indica tensiune maximă. — ...Cum adică, nu te mai duci ? O fi de capul tău, s-o crezi tu ! Ce, dacă ai lu­crat şi ieri acolo ? Mergi şi mîine, şi poimîine, şi atîta vreme cit îţi va spu­ne maistrul că e ne­voie. Discuţie despre disciplină, despre comportarea unor ti­neri ca Teodor Mar­­ ii. ARSENIE AL. BÄLGRÄDEAN (Continuare In pag. a V -a) Au sosit noutăţile... Mai sunt necesare... cîteva clase şi vor fi rezolvate şi calcule cu integrale.. Foto : GR. PREPELIŢĂ Dacă n-ar exista­­ memoria­­ dosarelor... ! Secţia turnătorie a U­­zinei de ţevi din Roman. Maiştrii şi inginerii de aici ne spun că, zilnic, vin muncitori şi le cer transferul pentru alte secţii. De ce ? Iată prin­cipalele motive invocate de oameni: condiţiile de muncă din această secţie lasă mult de dorit ; pra­ful este atotstăpînitor; lipsesc­ numeroase dis­pozitive şi suporturi ne­cesare ; există un deca­laj mare între cantita­tea de muncă şi retri­buţia ei valorică. Ne adresăm tovarăşu­lui ing. Vasile Sav, di­rectorul general al uzi­nei. Ni se răspunde foar­te categoric : — Din punct de vedere al organizării, secţia turnătorie face parte din categoria uni­tăţilor de gradul III. A­­cestea sînt condiţiile şi n-avem ce face. Ieşim din biroul tova­răşului director aproape convinşi că aşa trebuie să fie. Dar, mergînd pe culoar, vedem pe o uşă o inscripţie : „Serviciul organizarea muncii“. In­trăm şi aici. La rugămintea noastră repetată un funcţionar răsfoieşte mai multe do­sare. Dăm timpul peste cap. Am ajuns în 1964. Stop ! Printr-un docu­ment, Direcţia generală siderurgică din Ministe­rul Industriei Metalur­gice comunica Uzinei de ţevi din Roman că, prin adresa nr. 13 265 din 16 XI 1964, Comitetul de Stat pentru Muncă şi Sa­larii a avizat încadrarea secţiei turnătorie la gra­dul 1 de organizare. Mergem din nou la to­varăşul director general şi-i aducem aminte de existenţa acestui docu­ment. Se mişcă în foto­liu, ne priveşte mirat, | apoi, categoric : — Nu, nu se poate ! ■ Eu nu ştiu nimic.­­ Totuşi insistăm. Prin I telefon este chemat­­ funcţionarul de la servi- ■ ciul de organizare a­­ muncii. Se aduce dosa- ■ rul din 1964. Cu docu­­­ mentul în faţă şi făcînd I eforturi deosebite, tova- • răşul director îşi aduce­­ aminte că intr-adevăr a I solicitat această apro- I bare acum doi ani. ■ încep motivările. Dar I pot exista justificări, cînd au trecut doi­ ani I şi nu s-a mişcat un deget I pentru a pune în apli- * care această aprobare I obţinută? Pot exista mo- 9 tivări, din moment ce în-­­ săşi conducerea uzinei a­­ uitat de adresa trimisă­­ la minister, pare-se toc- B mai cu intenţia de a se­­ lichida decalajul dintre I cantitatea de muncă de- " pusă de oţelari şi re- I ION CHIRIC (Continuare în pag. a V-a) m la patrnoat. I UTILAJE NOI Uzinele „Electro­magnetica“ din Ca­pitală au expediat beneficiarilor un tip nou de tablou de comandă pentru grupurile de sudură electrică. Avantaje­le sale față de pro­dusele similare, re­alizate pînă a­­cum constau în faptul că este pre­văzut cu amplifi­catoare magnetice speciale, care per­mit acţionarea a­­gregatului de la distanţă. Cu aju­torul unui dispozitiv de comandă, sudorul poate astfel modi­fica intensitatea cu­rentului folosit în procesul tehnologic de sudură, în func­ţie de necesităţile concrete de la locul de muncă. Realizarea unor aparataje de sudură automată de către industria noastră constructoare de maşini înlesneşte folosirea pe scară­­ din ce în ce mai largă a sudurii au­tomate, îndeosebi in construcţiile na­vale, de material rulant, şi autove­hicule. (Agerpres) ANUL XXII, SERIA II, NR. 5428 6 PAGINI - 25 BANI MARȚI 1 NOIEMBRIE 1966 Poate In nici o altă profesie zonele eticului nu se inrudesc atit de mult cu cele ale obiectului muncii ca în medicină. Un diagnostic pus la timp, o intervenţie chirurgicală promptă, un tratament competent, pot salva viaţa unui om. Rindurile care urmează, rezultat al unui raid întreprins de corespondenţi re­gionali ai ziarului, alcătuiesc imaginea radiografică a unor aspecte simptomatice, cu nimic justificate în contextul grijii şi mijloacelor materiale acordate în ţara noastră asigurării sănătăţii populaţiei. Dar să lăsăm să vorbească faptele. I CONSTANŢA. (De la trimi­şii speciali Agerpres M. Moar­­căş, S. Lucian). Duminică dimineaţa, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, îm­preună cu persoanele oficiale iraniene care îi însoţesc au plecat într-o călătorie prin ţară. La gara Băneasa, premierul iranian a fost condus de Ro­man Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. împreună cu înaltul oaspete au plecat Vasile Gliga, ad­junct al ministrului afaceri­lor externe, Dionisie Ionescu, ambasador, directorul proto­colului M.A.E., Valentin Vlad, însărcinat cu afaceri ad-inte- I­rim al României la Teheran, precum şi Ahmad Eghbal, am­basadorul Iranului la Bucu­reşti. în drum spre Constanţa, oaspeţii au făcut un popas în gara Jegălia, unde au fost vi­zitate silozurile construite aici în ultimii ani. Constan­tin Doncea, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru Valori­ficarea Produselor Agricole, şi Nicolae Ionescu, vicepreşedin­te al Consiliului Superior al Agriculturii, precum şi condu­cători ai organelor locale de stat au salutat pe oaspeţi.. .Premierul iranian a primit ample explicaţii cu privire la modul de prelucrare, condiţio­nare şi depozitare a cereale­lor în aceste silozuri, care sunt dintre cele mai mari din ţară. Dl. Hoveida şi-a exprimat do­rinţa unei cooperări între specialişti români şi iranieni în vederea construirii unor si­lozuri asemănătoare, de mare capacitate, în Iran. La amiază, oaspeţii iranieni au sosit la Constanţa, în gara oraşului, unde erau arborate drapelele celor două ţări, pre­mierul iranian şi­­ persoanele care îl însoţesc au fost salu­taţi de Petre Nicolae, preşedin­tele sfatului popular al ora­şului, şi de alţi repr­ezentanţi ai organelor locale de stat. Coloana maşinilor oficiale, străbătînd centrul oraşului Constanţa, s-a îndreptat spre Mamaia, în faţa machetei sta­ţiunii, amplasată în holul ho­telului „Parc“, oaspeţilor li s-a vorbit despre dezvoltarea li­toralului românesc. Premierul iranian şi soţia sa­­au felicitat călduros pe arhitecţi pentru concepţia modernă a construc­ţiilor, pentru planurile lor de viitor. în continuare, a fost vizitat Muzeul arheologic din­ Con­­stanţa. Dl. Hoveida, a semnat în cartea de onoare a muzeu­lui, exprimîndu-şi admiraţia pentru bogăţia şi valoarea ex­ponatelor, pentru grija cu care sunt conservate aceste vestigii ale trecutului. După un popas făcut în staţiunea Eforie Nord, seara premierul iranian şi soţia sa au luat parte la Un dineu ofe­rit în onoarea lor, la Cazinoul din Constanţa, de preşedin­tele sfatului popular orăşe­nesc, în timpul dineului, , la care au participat persoanele oficiale iraniene şi române , ce însoţesc pe oaspeţi, ca şi re­prezentanţi ai vieţii publice constănţene, Petre Nicolae şi Amir Abbas Hoveida au ros­tit toasturi. în cursul nopţii oaspeţii iranieni au plecat cu trenul special spre Cluj. VIZITELE PRIMULUI MINISTRU IR1I1, AMIR ABBAS WEIDA 9 RADIOGRAFIE FARÄ RAZE „X“ In atenţia secţiei sanitare regionale Crişana La Policlinica nr. 1 din O­­radea interlocutorul nostru, ION H. SÄVULESCU, direc­torul acestei instituţii, ne spune : „Asistenţa preventivă este defectuoasă în multe circum­scripţii sanitare ale oraşului din lipsă de spaţiu, într-o a­­semenea situaţie se află cir­cumscripţiile sanitare nr. 11, 12, 13 şi 5. Aceste realităţi sunt cunoscute de mult timp, s-a discutat chiar în sesiunile sfa­tului popular orăşenesc, depu­taţii au făcut propuneri. Dar locuitorii aşteaptă şi acum so­luţiile practice. Oraşul Oradea este împărţit în două zone, a­­proape egale, de Crişul Repe­de. Dintr-o inegală repartiţie, pe malul stîng al Crişului Repede nu există, pînă la ora actuală, decit o singură cir­cumscripţie sanitară. Or, în această parte a oraşului tră­ieşte jumătate din populaţia Oradei şi se găsesc mari între­prinderi ca : Fabrica de con­fecţii, „Înfrăţirea“, „Mioriţa“, „Crişul“ şi altele. Cazuri similare întîlnim şi în unele întreprinderi mari din oraşul Oradea. „Solidari­tatea“ nici pînă acum nu are cabinet medical. Fabrica de confecţii are, dar fără depen­dinţe, iar „Mioriţa“ are doar o improvizaţie. Această situa­ţie are consecinţe negative a­­supra bunei desfăşurări a muncii la policlinica noastră. Aici sosesc adeseori pacienţi înainte de a se deschide ser­viciile de consultaţie. Or, pentru a nu-i lăsa să stea afa­ră ar trebui să existe o sală de aşteptare, unde să poată staţiona bolnavii pînă se vor îndrepta spre secţiile de care au nevoie. Dar pentru a se rezolva această problemă ar trebui mărite spaţiile­ . Servi­ciul de fizioterapie (destul de vechi, cu aparatură puţină) se află tocmai la etajul II. Aproape inaccesibil pentru bolnavi. Lift nu există, deşi există loc ca el să fie instalat (ba chiar şi un deviz). Secţia sanitară regională nu ia însă măsuri de rezolvare. Odată cu venirea iernii se va ridica din nou problema încălzirii. Cori­doarele sunt tot timpul reci şi neprimitoare. Oricîtă lume s-ar perinda la consultaţii, cu­ C. BEJAN V. MOINEAGU I. RUSU (Continuare în pag. a II-a) SE DEZVOLTĂ COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE DIN TG. MUREŞ La Combinatul de în­grăşăminte azotoase din Tg. Mureş a intrat în producţie ultimul obiec­tiv din prima etapă de construcţie. Este vorba de cea de-a două coloa­nă de sinteză a amonia­cului, care are o capaci­tate zilnică de 150 tone de produse. în prezent, toate fabricile combina­tului produc la parame­trii proiectaţi. Combinatul de la Tg. Mureş se dezvoltă în con­tinuare. Primele obiec­tive prevăzute în noua etapă —fabricile de :a­­moniac, acid azotic şi a­­zotat de amoniu se află în construcţie. La sfîrşi­­tul tuturor lucrărilor, producţia de îngrăşă­minte azotoase se va tripla. (Agerpres)

Next