Scînteia Tineretului, decembrie 1966 (Anul 22, nr. 5454-5480)

1966-12-01 / nr. 5454

• In acest număr • In paginile • In acest nu­măr F11E3 * ^ pagi lljilCa mie • In acest număr • In paginile • In acest “. Fabrica „Sinteza" Colectivul Fabricii chimice „Sinteza“ din Oradea a îndeplinit, pri­mul în regiunea Cri­­şana, planul anual la producţia globală şi marfă. Acest succes se datoreşte măsurilor com­plexe luate pentru in­troducerea pe scară largă a mecanizării unor operaţii şi asimilări de noi sortimente, printre care : bromura de etil, esterul etilic al acidului acetil acetic, bromura de metil şi car­betoxul. • Exploatările Arşiţa şi Nepomiceni • Fabrica „Baroul" Exploatările Arşiţa şi Ne­pomiceni, din cadrul între­prinderii miniere Vatra Dor­­­­nei, au anunţat, încă de la 26 noiembrie a.c. îndeplinirea sarcinilor anuale de plan la producţia globală industrială şi marfă. Pînă la sfîrşitul anului, se prevede o depăşire de circa 7 000­­tone minereu mangan. Fabrica de lapte „Ilarăul“, a comunicat, de asemenea, în­deplinirea planului pe între­gul an, cu mai mult de o lună înainte.­ ­ La Porţile de Fier Cîteva colective din cadrul şantierului de la Porţile de Fier anunţă îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor care le-au revenit în cadrul planului anual. Unul din ele este colectivul care lucrează la excavaţii în incinta batardoului ce­lular în vederea turnării betoanelor la ecluze şi centrală. El şi-a îndepli­nit sarcinile anuale încă din luna octombrie. Sar­­cinile planului anual au fost îndeplinite şi de co­lectivul de la şantierul Vîrciorova. Cazangii TMSE Sunt adevăruri pe care nu le mai poate enunţa nimeni fără riscul cenuşiului tru­ism dar pe care le ros­teşti exclamativ în faţa faptelor care le ilustrează. Maria Tănase a obligat şi va obliga multă vreme de aci înainte, ori de cite ori va fi evocată personalitatea ei, să-ţi răsuceşti admirativ privirile spre izvoarele ar­tei sale. Creşterea oricărei arte cunoaşte mari momen­te efervescente de întoarce­re — „întoarcere" e un cuvînt impropiu aici ! — la irupţiile sale primordiale de frumos. Ce si cît a valo­rat în literatură întoarcerea dialectică la izvoarele mio­ritice se ştie, şi Baltagul lui Sadoveanu, stă printre nenumăratele mărturii. Ce şi cît a însemnat Maria Tă­nase pentru cîntul cult, so­fisticat şi filtrat de densită- V. ARACHELIAN (Continuare în pag. a V-a) SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREŢE, EDUCAŢIE, RĂSPUNDERI (PAGINA A 3-a) „Cînd vreau să plec de aici ?... Păi, abia a început să se vadă munca mea de pînă acum. Am trei ani de cînd am venit dar nu am de gînd să plec. Cînd intri pînă peste cap într-o muncă de per­spectivă, nu poţi să­ trăieşti cu gîndul plecării“... Cuvin­tele aparţin medicului vete­rinar Octavian Enică de la Răcăciuni. Colegul şi veci­nul său, inginerul loan Pe­­trovici, îmi spusese şi el, cu cîteva minute mai înainte: „Comuna este destul de a­­proape de Bacău şi aş putea face naveta. Dar asta ar în­semna să renunţ la două lu­cruri : mai întîi la sănătate DUPĂ TERMINAREA STAGIULUI şi în al doilea rînd la dorinţa de a fi un bun inginer“. Afirmaţiile de mai sus ne duc din nou la o observaţie făcută mai înainte şi care atunci nu făcea decit să sem­naleze o anumită situaţie: uneori, după ce ai terminat ceea ce de obicei se numeşte „stagiu“, vrei poate să pleci din comuna în care ai lucrat trei ani şi vezi că mai e ceva care te reţine. Eşti din Tur­­nu-Severin şi te afli într-o comună din Dobrogea, eşti de la Timişoara şi ai fost repartizat undeva în nordul Moldovei — şi totuşi nu-ţi vine parcă să pleci, să te duci mai aproape de părinţi, de „casă“ —după cum ştii prea bine că încearcă unii, între timp ţi-ai făcut o altă „casă“ aici. Ceea ce te împiedică este faptul că mai ai ceva de terminat sau faptul că în­tre timp ai devenit un bun inginer în comuna în care te afli, sunt, cu alte cuvinte, sa­tisfacţiile morale pe care ţi le-a oferit propria ta profe­sie în anii petrecuţi aici. Tot despre aceste satis­facţii vorbea de fapt şi pro­fesorul Constantin Fediuc atunci cînd afirma: „Chiar dacă m-aş muta cîndva în­tr-un oraş nu cred că aş pu­tea accepta o şcoală elemen­tară, după ce aici am predat D. MATALA (Continuare In pag. a II-a) (V) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII, SERIA II, NR. 5454 6 PAGINI - 25 BANI JOI 1 DECEMBRIE 1966 A cunoaşte temeinic omul! Iată un imperativ care guvernează re­laţiile sociale, pe baza căruia se apreciază capacitatea, calităţile, disponibilităţile creatoare, gradul de receptivitate al individului. Verificarea unor atare calităţi umane, profesionale, are loc în procesul practicii, modalitate fertilă nu numai pentru func­ţionarea criteriilor de verifi­care dar şi pentru perfecţionarea, specializarea într-un domeniu sau altul. Asistăm cotidian la acte de curaj şi de încredere cînd oameni tineri sunt promovaţi, pe Nicolae Dragoş baza unei cunoaşteri prealabile a perspectivelor de dezvoltare, în munci de răspundere în între­prinderi, în instituţii. Poate unii — care privesc aceste pro­movări — alimentează cu nuanţe de scepticism, alţii se grăbesc să nu vadă decit avantajele, înlocuind realismul situaţiilor cu o îmbrăţişare fără discernămînt. Două ipostaze po­sibile — înscriindu-se ambele, în sfera excepţiilor —, întilnite în viaţă, care, plătind tribut exa­gerărilor în direcţii opuse, nu au în vedere esenţialul: materialul uman ale cărui evoluţii sînt di­ferite, surprinzîndu-ne — cel mai adesea — prin ascensiune în acu­mulările organizatorice şi de con­cepţie, sau — altădată, rareori — printr-o prematură plafonare. Iată un caz : tînărul inginer T.P. a venit din facultate cu o pregă­tire bună. La locul de muncă s-a dovedit energic, priceput. Oame­nii i-au recunoscut pregătirea în specialitate. S-a impus în colec­tivul care, oricînd, s-a dovedit gata să-i pună la îndemână ex­perienţa dobîndită de-a lungul anilor. El însuşi s-a arătat re­ceptiv la aceasta. Sinteza o dau rezultatele bune ale lui, ale co­lectivului în care activează, pe care-1 îndrumă. Se iveşte la un moment dat cerinţa unei promo­vări. Ochii se îndreaptă spre tî­nărul nostru inginer. Există toate, sau destul de multe, date pentru o asemenea hotărîre. Şi tînărul inginer­­sau în alte cazuri medic (Continuare In pag. a V-a) In pragul majoratului Foto: O. PLECAU 1000000 LEI VALOAREA LUCRĂRILOR REALIZATE DE TINERI PITEŞTI (de la corespondentul nos­tru). Peste 200 de ti­neri utecişti din oraşul Drăgăşani, au participat dumi­nică la acţiunile de muncă patriotică. Ei au săpat peste 300 gropi pentru plantarea de plopi in aliniament pe şoseaua Voiceşti- Drăgăşani în apro­pierea locului unde se va ridica viitorul combinat de cau­ciuc. Asemenea ac­ţiuni s-au desfăşu­rat şi în alte locali­tăţi din raionul Drăgăşani : la Su­­te şi peste 300 de tineri au plantat mai mult de 10 000 de puieţi de salcîm, la Ştefăneşti peste 150 de tineri au săpat 60 de gropi in aliniament şi au plantat 2 500 de pu­ieţi de salcîm, la Orleşti, peste 400 de tineri au plantat 18 000 puieţi de sal­­cim. Aceste acţiuni, sprijinite de Ocolul silvic­­ Drăgăşani, s-au soldat cu eco­nomii in valoare de peste un milion lei. O contribuţie im­portantă şi-au adus organizaţiile U.T.C. de la liceul agricol, şcoala de mecani­zatori, cooperaţie, poştă, O.R.V.L.F.­­Suteşi, Orleşti şi Zăvideni, întreprinderea industrialei de stat „Automatica". Se lucreaza la tabloul de comanda pentru instalaţia de încălzit şi ilumi­nat vagoane de călători DE CE DEPINDE A­TING­ER­EA TUTUROR PARA­METRILOR PROIECTA­ŢI? Ing. Constantin Spoitu directorul uzinei de aluminiu Slatina Ne apropiem de sfîrşitul primului an al cincinalului. Noi, metalurgiştii de la Sla­tina,, avem satisfacţia că îl încheiem cu succese însemna­te în îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicatorii. După calculele noastre, plănul de producţie va fi realizat cu circa 20 zile mai devreme şi ne bazăm, în aceste calcule, pe faptul că pînă în prezent atît la producţia globală cit la cea marfă, sarcinile de pro­ducţie au fost depăşite cu 9,7 la sută. Atenţia pe care am acordat-o creşterii productivităţii mun­cii, care a înregistrat un spor de 9,6 la suta faţă de sarcina planificată, a mers mină în mină cu preocuparea noastră pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru realizarea permanentă a planului de pro­ducţie marfă vîndută şi în­casată. Ca urmare, balanţa economică a uzinei pe cele 10 luni scurse din acest an in­dică rezultatele bune pe toată linia: îmbunătăţirea calităţii produselor (97,8 la sută din în­treaga producţie de aluminiu are o puritate de peste 99,5 la sută) şi depăşirea cu 10,7 la sută a planului la producţia marfă vîndută şi încasată se reflectă în realizarea a 46 000 000 lei beneficii peste plan. Am prezentat pe scurt reali­zările obţinute de colectivul nostru de muncă pe cele zece luni. Ele ne bucură şi ne sti­mulează în activitatea viitoa­re pentru 1967, cînd sarcinile uzinei cresc. In acest scop ne-a­m propus — şi rezultatele de pînă acum ne îndreptăţesc pe deplin — să atingem şi să depăşim prevederile din pro­iect la toţi parametrii. Un prim pas l-am făcut, în această direcţie, chiar în acest an. Am realizat cu aproape un an de zile mai devreme ca­pacitatea de producţie prevă­zută în proiect (adică trim. III/1966 in loc de trim. 11/1967) (Continuare în pag. a V-a) Tovarăşul Iosip Broz Tito va face o vizită in ţara noastră La invitaţia secretarului ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 de­cembrie a.c. o vizită neofi­cială în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit de Mialko Todoro­­vici, secretarul Comitetului ■ Executiv al C.C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gligorov, secretar fede­ral pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I.

Next