Scînteia Tineretului, iulie 1967 (Anul 23, nr. 5634-5659)

1967-07-01 / nr. 5634

TELEGRAMĂ Excelenţei Sale ADEN ABDULLA OSMAN Preşedintele Republicii Somalia Mogadisci. In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări şi cele mai bune urări de prospe­ritate şi progres poporului soma­lez prieten, cu prilejul celei de-a VII-a aniversări a proclamării in­dependenţei Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea că bu­nele relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare conti­nuă în interesul ambelor popoare, al înţelegerii şi colaborării inter­naţionale. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excursii in Delta Dunării CONSTANŢA (de la co­respondentul nostru) — Turiştii care se îndreaptă spre Deltă au la dispoziţie o bază nautică sporită: vasele de pasa­geri „Tudor Vladimirescu“ cu o capacitate de 120 de locuri, în­zestrat cu bufet-bar, cabine con­fortabile, punte de promenadă şi corabia cu 100 de­ locuri, hidro­­buzele „Cormoran“ şi „Pelican cu câte 55 de locuri fiecare, pre­cum şi 6 remorchere pentru na­vigaţia pe canale. De la Tulcea şi de la Maliuc, amatorii de pes­cuit pot închiria ambarcaţiuni uşoare şi unelte pescăreşti. Cher­hanalele din inima Deltei oferă tradiţionale bucate pescăreşti, gătite în plin decor natural iar lingă cherhanaua de la Dunăvăţ, aflată pe brațul Sf. Gheorghe se află ancorat un restaurant pe pontoane. __ Instalaţie automată pentru încercarea cablurilor Un colectiv de specialişti de la Întreprinderea „Cablul ro­mânesc“ din Ploieşti şi Insti­tutul de cercetări metalurgice a conceput o instalaţie auto­mată pentru încercarea dura­bilităţii cablurilor de oţel. A­­ceastă instalaţie permite sta­bilirea prealabilă a caracte­risticilor cablurilor de oţel fo­­losite in industriile minieră, petrolieră, construcţii etc., lu­cru deosebit de important pen­tru desfăşurarea în bune con­diţii a procesului tehnologic in care sunt utilizate. CHIRIAŞI GRĂBIŢI CÎNTA O BALADĂ TRISTĂ Am revăzut din nou cunoscuta Baladă a chiriaşului grăbit. Nu de alta, dar voiam să­ aflăm motivele pentru care autorul spunea: „Rămîi sănătoasă cucoană / că-mi iau geamantanul şi plec !“ Am dedus că probabil chiriaşului nu-i convenea casa, chiria sau poate chiar proprietarul. Deci avea­ motive. Am în­­tîlnit la­ Galaţi nişte tineri, chiriaşi grăbiţi,­care spun cu destulă­­frecvenţă: „La­­ revedere uzină, îmi iau transferul şi plec". Şi, intr-adevăr, nu glumesc. Am studiat şi cazul de faţă să ve­dem dacă modernii chiriaşi grăbiţi au­ sau nu motive. PETRE CIOC din Galaţi, strada Vasile Alecsandri nr. 55, are 20 de ani. Cîţiva prieteni ai lui ne­ spuneau că îi place mu­zica uşoară şi mai ales melodia : „Am 20 de primăveri, cine-i ca mine“. Ca el, d­intr-adevăr sunt puţini tineri în oraşul Galaţi. Ii place deci muzica, băutura, plimbarea, dar nu-i place să muncească. De trei ani e în evidenţa secţiei orăşeneşti a recru­tării şi repartizării forţelor de muncă. Are deci 20 de ani şi­­ pîncă acum a fost repartizat de 20 de ori. Toată ziua bate bulevardul sau... pe cine întîlneşte în cale. Motiv pentru care în 1965 a fost condamnat la 1 an închisoare corecţională. La 5 octombrie 1966 s-a­ prezentat la forţele de muncă soli­­citînd un post. Tovarăşii de aici l-au înţeles şi i-au găsit loc de muncă la o întreprindere metalurgică. Noaptea, Petre Cioc (gîn­­deşte numai noaptea), s-a răzgîndit.­ Pe 6 octombrie a venit din nou să solicite un post. I s-a oferit unul la I.O.I.L. Aici a lucrat pînă la­ 30 octombrie, cînd ■ și-a­­luat, geamantanul, mai bine ION MARIA GH. NEAGU (Continuare-in-pag. a V-a) Foto ! AGERPRES Cunoştinţa cu Mihai Beniuc, un poet exem­plar al construcţiei so­cialiste — cum îl numea G. Călinescu într-o „cro­nică a optimistului“ con­trariază pe oricine prin atmosfera calmă care-l în­conjoară. Temperamentul eruptiv al „bătrînului Ve­zuv“ — una din meta­forele inspirate ale biogra­fiei sale lirice — nu se lasă ■ descoperit interlocutorilor decît prin reflexele lumi­noase, ’fulgerate, ale ochi­lor săi*neobosiți. Poetul se armonizează perfect cu o­­mul, cu profesorul, cu gazda noastră de o cuce­ritoare­­ amabilitate din a­­ceastă amiază fierbinte. O VÎRSTĂ A MARILOR AMBIŢII Rep. : Tinereţea e definită deseori nu atît ca o vîrstă bio­logică cit mai ales ca o stare de spirit. O asemenea semnifica­ţie o acordă vîrstei generaţia matură a cărei notă definito­rie e mai ales ECHI­­ LIBRUL. Dacă ar fi să schiţaţi portretul spiritual al tinereţii, care credeţi că ar fi trăsăturile sale esen­ţiale ? M. B. : în viaţa omului există o perioadă în care el este în mod deosebit apt să primească din afară informaţii de tot felul şi să-şi cristalizeze o perso­nalitate cu o viziune pro­prie despre lume, dobîn­­dind prin şcoală şi practică acele însuşiri care îl vor face pe de o parte să fie el însuşi printre ceilalţi, iar pe de altă parte un om inte­grat şi util societăţii în care trăieşte. Pentru a pu­tea vorbi de tinereţea pro­­priu-zisă cred că ar tre­bui să ne gîndim numai­­decît la vîrstă biologică, care se înţelege că este oarecum cea care se află între adolescenţă şi matu­rizarea omului care se în­cheie totuşi înainte de 30 de ani. La 25 de ani orice om trebuie de acum să aibă definit drumul pe care merge în viaţă, să ştie ce vrea să facă, ori ceea ce urmează în anii care vin, căci după această vîrstă nu poate urma decît o desăvîrşire prin învăţă­tură şi prin profesionali­zare în sensul larg. Ori­cum, esenţial este ca în a­­ceastă epocă a tinereţii cînd omul este capabil şi de învăţătură şi de califi­care profesională el să a­­jungă să fie înainte de 30 de ani bine definit asupra obiectivelor pe care şi le fixează în viaţă. Viaţa, fireşte, mai cu seamă în condiţiile socialismului, îi îngăduie fiecăruia să-şi stabilească obiective mul­tiple care se vor confirma diferit : unele se vor plasa mai în fondul personalităţii psihologice a omului, altele vor ieşi în primul plan şi una dintre acestea va tre­bui să devină definitorie pentru personalitatea lui. Recapitulînd, trăsătura fundamentală care defi­neşte tinereţea este capaci­tatea sa de a rămîne mereu deschisă spre lume, pentru a putea recepta continuu informaţii, a le elabora şi a le integra în trăsăturile specifice ale personali­tăţii. O a doua trăsătură fundamentală ar fi ca a­­ceastă însuşire — de re­ceptare informaţională permanentă —să nu ră­­mînă nevalorificată. Volu­mul informaţiilor trebuie să scoată în relief însuşi­rile sale personale şi amîn­­două printr-o dialectică­­ interioară vor genera un entuziasm şi o încredere care nu vor lăsa niciodată slăbit efortul de a produce în permanenţă ceva nou, ceva în plus faţă de ceea ce a primit. Aici stă, cred, explicaţia pentru care ţine-Interviu realizat de VARTAN ARACHELIAN (Continuare în pag. a lll-a) ■ I I SENTIMENTUL GENEROS AL TIMPULUI Cascadă­- pe Valea Cașinului Bucureşti. In­ parcul Circului de Stat. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XXIII SERIA II, NR. 5634 MII DE STUDENŢI DIN ÎNTREAGA ŢARĂ, REEDITÎNDI O FRUMOASĂ TRADIŢIE, RĂSPUND LA INVITAŢIA RECOLTEI Vineri, 30 iunie 1967,­orele 8 şi 37 de minute. Iată coordo­natele in timp ale unui eveniment căruia obişnuitele atribute nu-i pot defini pe de-a-ntregul locul şi semnificaţiile mul­tiple in şirul celor mai frumoase tradiţii ale tineretului nos­tru universitar. In aceas­ta zi, graniţă între două anotimpuri de maxime eforturi intiţleictuale — sesiunea de examene şi concursul de admitere — s-a pus în mişcare, masivă şi im­presionantă, a treia coloană a vacanţei studenţeşti — bri­gadierii muncii voluntar-patriotice. Răspunzînd unei frumoase iniţiative a Uniunii Tineretului Comunist şi asociaţiei prudenţilor, cîteva mii de studenţi au hotărit să-şi dedice o­­ parte din zilele vacanţei muncii pe ogoarele patriei. Studenţii au plecat să muncească pe ogoare exprimin­­du-şi şi pe această cale recunoştinţa lor pentru condiţiile de viaţă şi de studiu ce le sunt create prin grija plină de soli­citudine a partidului, preţuirea faţă de făuritorii bunurilor materiale care din prinosul muncii lor, asigură tineretu­lui universitar minunaţi ani de studenţie. Reporteri ai ziarului nostru, prezenţi la acest impresionant moment, vă oferă secvenţele de început ale unui film pe care-l vor realiza, prin faptele lor de muncă, miile de stu­denţi în cele 20 de zile dedicate muncii voluntar-patriotice. Un prim popas — Capitala. PUNCTUALITATE.. ELECTRONICĂ — Să vi-i prezint pe colegii mei din anul I — Electronica... Adică nu, vă rog să rectificaţi, de ieri sîntem în anul II... ZAHARIA LAZARESCU ,pare să fie animatorul grupului­ stu­denţilor electronişti. Dintre­ cei peste 1 600 de studenţi ai­­Insti­­tutului politehnic din Bucureşti, care au plecat pe ogoare­, la muncă voluntar-patriotică, ei au fost cei dinţii prezenţi pe pe­ronul Gării de Nord. Au venit aproape cu două ore înainte de plecarea trenului. Odată cu so­sirea lor parcă întreaga atmos­feră a gării a căpătat un plus de veselie, de entuziasm, de­­opti­mism. Despre interlocutorii noş­tri ce să vă spunem ? Au avut de trecut cîteva examene difi­cile, au obţinut rezultate fru­moase, şi acum pregătesc de­butul primei lor vacanţe uni­versitare. La Boldeşti, în mij­locul muncitorilor de la gospo­dăria agricolă de stat vor trece un nou examen al hărniciei. Se dau pronosticuri : calificativele oscilează între foarte bine şi ex­cepţional. „Oricum — precizea­ză Zaharia Lăzărescu — gazdele noastre din Boldeşti se vor con­vinge că viitorii ingineri elec­tronişti sunt hotărîţi să se înca­dreze cu exactitate în normele de lucru ale gospodăriei“. ŞAPTE ASISTENŢI UNIVERSITARI „DEVELOPEAZĂ" FILMUL AMINTIRILOR Din nou în Gara de Nord. Mai sunt aproape 20 de minute pînă la plecarea trenului spe­cial 8003. „Ascunşi“ la umbra pălăriilor de paie, studenţii Fa­cultăţii de filozofie (cei mai mulţi dintre ei sunt din anii I şi II şi merg pentru prima oară într-o tabără agricolă de muncă patriotică) s-au antrenat într-o discuţie aprinsă despre programul ce­lor 20 de zile pe care le­ vor petrece la­ G.A.S. Si­liştea, raionul Brăila. Conducă­torii lor, şapte tineri­ asistenţi universitari, îi privesc cu, o u­­şoară, superioritate­. Sunt doar „veterani“ ai muncii­­voluntar­­patriotice. Marin Turlea, Vasile Tonciu­, Petre Biltz, Dumitru Lepădătu, Viorel Cornescu, Ilie Pîrvu şi Andrei Stănoiu păs­trează amintiri frumoase din verile în care îşi măsurau hăr­nicia alături de muncitorii gos­podăriei agricole de stat Mînăs­­tirea şi le relatează cu accentua­tă notă de romantism. Mînăsti-I.­andreiţa D. MATALA A. VASILESCU N. ARSENIE Fotografii : O. PLECAN (Continuare în pag. a lll-a) ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST portretul unei generaţii • Ce cred despre tînăra generaţie personalităţi ale vieţii noastre publice ? • Tinereţea - vîrstă biologică sau stare de spirit permanentă a construcţiei ?­­ Cum îi văd pe tineri oamenii care au acumulat, prin înde­lungată activitate socială, politică, profesională, o bogată experienţă de viaţă? Sunt cîteva din întrebările la care vor răspunde în cadrul acestei rubrici personalităţi ale vieţii noastre politice şi cultural-ştiinţifice. 6 PAGINI 25 BANI SIMBATA 1 IULIE 1967 Convorbire cu acad. I­ MIHAI BENIUC TRENUL VACANŢEI a pornit spre destinaţie : taberele agri­cole de muncă voluntar-patriotică SOMITATEA Ulti 1110 TITLURI SI 000II La Consiliul de Stat a avut loc joi solemnitatea înmînării u­­nor titluri şi ordine ale Republi­­cii Socialiste România, cu prile­jul Zilei învăţătorului. La festi­vitate au participat educatori, în­văţători, profesori din învăţămîn­­tul de cultură generală şi din li­cee de specialitate, cadre didac­tice din învăţămîntul profesional şi tehnic şi din învăţămîntul su­perior, care, prin activitatea rod­nică şi entuziastă desfăşurată de-a lungul anilor, au adus o contribuţie însemnată la dezvol­tarea învăţămîntului în ţara noas­tră. La solemnitate au luat parte tovarăşii Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Leonte Ră­utu. Au par­ticipat, de asemenea, tovarăşii Constanţa Crăciun şi Mihai Cere, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de­ Stat, Gheorghe Stoica, membru al Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul în­văţămîntului, Ion Teoreanu, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Preşedintele Consiliului de Stat a înmînat titlul de „învăţă­tor emerit“, de „Profesor emerit“ şi ordine ale Republicii Socialism­­e România. Tovarăşul Chivu Stoica, în nu­mele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guver­nului, a felicitat călduros pe cei prezenţi, le-a urat succese tot mai mari în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii. Au luat cuvîntul profesorul emerit Petru Todirescu, prof. Aurora Demetrescu, învăţătorul Constantin Tîlvescu, prof. An­drei Demeter şi profesorul eme­rit Constantin Dinculescu, recto­rul Institutului politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti. Vorbitorii şi-au exprimat re­cunoştinţa faţă de partid şi gu­vern pentru grija ce o poartă educatorilor tinerei noastre gene­raţii, angajîndu-se să-şi sporeas­că eforturile pentru ridicarea continuă a şcolii, a contribuţiei sale în opera de construire a so­cialismului în patria noastră. La sfîrşitul solemnităţii, con­ducătorii de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu cei prezenți. ÎN PAG. A II-A • CARNET DE LUCRU DINU C. GIURESCU DESPRE ACTUALITATEA CERCETĂRILOR DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ • O SCRISOARE PE SĂPTĂMÎNĂ • PREMISE ALE CULTURII FILOZOFICE ÎN PAG. A IV-A Pagina de satiră şi umor ÎN PAG. A VA. • MIORUL JEFUIT RE-O ŞTRENGĂRIŢĂ ŞI BĂIEŢII - ŞAPTE, PARE-­-SE CRONICA FILMULUI Opinia spectatorilor

Next