Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)

1967-10-01 / nr. 5711

© în acest număr © în paginile © în acest nu­măr P"1 © în pagi­nJI nile © în acest număr © în paginile © în acest număr • Codul bunelor maniere într-o nouă ediţie • Terra îşi schimbă polii ? • O carte de debut „Redactori şi pianişti•• • Şi-a dorit un frăţior şi l-a furat • Cuvinte încrucişate RENVENIŢI ÎNVINS! Astăzi se sărbătoreşte în întreaga ţară E ziua recoltei. Una din zilele anului cu cei mai mulţi sărbătoriţi — milioanele de ţărani cooperatori şi mecanizatori, de specialişti şi muncitori ai fermelor de stat. E ziua în care sărbătorim pîinea şi vinul rodit de pămîntul românesc. Am primit la redacţie multe, multe invitaţii. Am fi dorit să fim peste tot. La Mangalia şi Băltăgeşti, unde cursa doborîrii recor­durilor la producţia de grîu continuă an de an, la cei mai vestiţi grădinari ai ţării — la cooperatorii din Tomnatic, Macea şi Curtici. Am fi dorit să fim în Insula mare a Brăilei, unde îngemănarea tehnicii agricole moderne cu iscusinţa lucrătorilor ogoarelor a smuls bălţii o uriaşă comoară — adevăraţi munţi de porumb , am fi dorit să fim la Coţuşca, în Suceava, la sărbătoarea crescătorilor de animale, în viile Cotnarului şi în livezile Argeşului, la hanul haiducilor din Trivale. Despre desfăşurarea multora din ele, vom relata în ziarul nostru de marţi. Acum însă, la ora cînd ies de sub tipar aceste rînduri, către Bucureşti s-au pornit mii de coo­peratori, de mecanizatori şi muncitori ai fermelor de stat. Dintre ei — peste 10 000 — s-au îndreptat spre Tîrgul Obor. Pătrunzând pe sub uriaşa poartă românească şi în faţa atîtor ispite — expoziţia cu vînzare a păsărilor de curte, ornamentale şi cîntătoare, globul curajului, pavilionul magic, bărci şi tiribombe — vor intra în uriaşa expoziţie de legume şi fructe din incinta halelor unde expun cooperative agricole şi I.A.S.­din regiunile Bucureşti, Argeş şi Ploieşti. In faţa exponatelor ce au şi început să umple coşurile gospodinelor, vor purta discuţii, se vor sfătui. Vor afla cu acest prilej că la Vărăşti contul venituri din valorificarea celor 4 100 tone de roşii, gogoşari, ardei şi alte zarzavaturi, reprezintă de pe acum 4 700 000 lei. Inginerul Cristea Constantin le va da amănunte despre modul cum au obţinut anul acesta cooperatorii din Hereşti 24 000 kg roşii la hectar, iar Stelian Chiran, preşedintele de la Valea Dragului, va împărtăşi experienţa lor în realizarea a 22 000 kg-ardei graşi la hectar şi 24 000 kg vinete. Şi, cu siguranţă, brow asta nu este vizitator al expoziţiei din Halele Obor, care să nu se oprească pentru a admira şi cumpăra din roadele livezilor coopera­torilor din Capul Piscului şi Vălenii-Dîmboviţa, struguri din viile cooperatorilor din Drăgăşani şi Străjeştii de Sus. Pe uriaşul platou de lîngă hală, la expoziţia de maşini, vizitatorul va înţelege cum a fost posibilă obţinerea în toate sectoarele agriculturii a unor produc­ţii sporite, va avea o imagine clară asupra eforturilor pe care le fac partidul şi statul pentru continua mecanizare şi modernizare a agriculturii. Discuţiile vor continua în faţa unei ulcele cu must şi a unei fripturi de batal la hanul cooperatorilor din Sudiţi. Mii de oameni sunt acum în expoziţia zootehnică din Floreasca. Sunt urmărite aici cu atenţie explicaţiile specialiştilor privind meto­dele noi, moderne, introduse în producţia zootehnică, sunt admirate exemplare record de taurine, cabaline, porci şi păsări. Succesele agriculturii regiunii Bucureşti sunt prezentate şi în expoziţia organizată în Pădurea Pustnicul, spre care s-au în­dreptat în această dimineaţă mii de ţărani. Aici, pe scena din poala pădurii, vor urca 2 000 de artişti amatori într-un grandios spectacol al portului, cîntecului şi jocului din Bărăgan, Teleorman şi Vlaşca. ION ŞERBU ANOTIMP AL MATURITĂŢII ÎN PAG. vă invităm să citi­ţi: Rezultatele unei an­chete despre spiritul gospodăresc al unor tineri din oraşul Motru („Cine îmbătrîneşte blocul D 1“)... ...Şi ale unui reportaj despre organizarea distracţiei tineretului, pe marginea căruia îşi spune părerea artistul poporului GRIGORE V­ASILIU-BIRLIC. Totodată, cinei dintre­­ tinerii care au scris­­ ziarului primesc răs- I puns la rubrica „CU- T­RIER CETĂŢENESC“.­­ Urcată în c­lădu­­ea ei de aur, toamna a venit cu înţelepciune matură, cu soare calm şi cer înalt, întimpi­­nată de omenii pa­triei noastre cu răsco­litoare ospitalitate strămoşească. Aici, între Marele Fluviu şi Ţara Vrancei, arc de triumf peste Bără­ganul fecund, i-am aşternut în cale co­vor policrom de flori, bucuriile şi năzuin­ţele fără număr. Anii noştri, deose­bit de fertili, obligă de peste două de­cenii la o robusteţe fără egal acest al treilea anotimp aflat cu o cumpănă între crivăţul aspru şi cîmpia răpusă de zăduf. O robusteţe premeditată, gîndită şi calculată milime­tric de om, socotită în folosul lui şi al ţării. Anotimpul maturi­tăţii a venit şi de data aceasta cu h­arab­alele pline, cu cîmpiile fre­mătătoare ale porum­barilor, cu brazda neagră, în aşteptarea seminţei care să ger­mineze noile ipostaze ale hărniciei. La poa­lele Vrancei, în pod­goriile Paliciului şi ale Odobeştilor, viti­cultorii se luptă a­­cum cu poloboacele, pornite într-un joc fantastic în nerăbda­rea lor după nunţi şi botezuri. Iar mai sus un pic, la Năruja, a­­colo unde se stinge ecoul frivol al crame­lor, acest septembrie de aramă a dat pri­lej dansatorilor să-şi serbeze două decenii de joc voinicesc pe scenă. Nu ştiu dacă la această bucurie s-a cerut din plin şi II.IE TANASACHE (Continuare in pag. a Il-a) SPORTUL - şcoală a voinţei INTERVIUL NOSTRU CU DL. * FELIN LEVITAN, PREŞEDIN- Şl lQilllIfllll TELE A.I.P.S. 7 » De mai multe zile, se află în ţara noastră, ca invitat al Asocia­ţiei presei sportive de pe lingă Uniunea Ziariştilor, dl Felix Le­vitan, preşedintele Asociaţiei In­ternaţionale a Presei Sportive (A.I.P.S.). In calitate de redactor şef al ziarului „Le Parisien Li­­béré“ şi al revistei „Mirroir des Sports", codirector al Turului VASILE CABULEA (Continuare in pag. a II-a) J' Cw' d k- °u_ ■ CA- ^ 12ac- -Tc-C n.///Tvjyt. fa/țiL SilcpauS­, Zc. # Foto­ O. PLECAN ­ sugerăm ) Fotó : ION CV­CU ANUL XXIII SERIA II, NR. 5711 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 4 PAGINI 25 BANI DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1967 octombrie universitar "• . v­. SCRISOARE CĂTRE • Marea familie universitară numără peste 130 000 de stu­denţi. • In România, azi la 10 000 de locuitori, 70 sînt studenţi. • Alături de cele 15 centre universitare, 1967 consacră Ploieş­­tiul ca al 16-lea centru universitar. • Circa 33 000 de ti­neri trăiesc acum de­butul studenţiei. Prof. doctor docent JEAN LIVESCU membru corespondent al Academiei, adjunct al ministrului învăţămîntului In aceste zile, cînd porţile şcolilor noastre su­perioare se redeschid pentru a vă reprimi la în­ceput de nou an universitar, spre voi se îndreaptă gîndurile întregii naţiuni, cu dragoste şi încredere. Vă regăsiţi, mai maturi, locurile în amfiteatre şi săli de curs, în laboratoare şi biblioteci, la cămine şi cantine. In multe centre universitare institutele s-au îmbogăţit cu localuri noi de învăţămint, cu echipament de laborator, cu noi cămine şi canti­ne, fondurile de cărţi româneşti şi străine din bi­blioteci au sporit. Pe alte şantiere se lucrează de zor la imobilele planificate pentru anii următori. Un nou oraş, cu veche tradiţie de cultură şi de luptă muncitorească, cu intensă activitate econo­mică, intră în rîndurile centrelor universitare, Ploieştii, unde-şi începe activitatea noul institut de petrol. Invăţămîntul economic a fost mai bine profilat, pentru a răspunde comandamentului eco­nomiei naţionale. La Institutul politehnic din Bucureşti a luat fiinţă o secţie de centrale electro­­nucleare, care va asigura pregătirea unor promoţii STUDENŢI de tineri­ spetită­ri într-o profesie nouă şi de lar­gă perspectiva*­iau format şi se fac in continuare eforturi în cadrul amplei discuţii publice asupra „Studiului privind dezvoltarea învăţământului su­perior — cu participarea largă a profesorilor şi specialiştilor — pentru a perfecţiona din punct de vedere ştiinţific şi didactic — procesul de învăţă­­mînt. Întreagă această activitate care stă la te­melia unui învăţămint la nivelul cerinţelor econo­miei, ştiinţei şi culturii, vă este destinată vouă pentru a vă înlesni şi mai larg accesul la comorile ştiinţei şi culturii şi a vă crea condiţii mereu mai bune de viaţă şi activitate studenţească. Gîndul nostru, al tuturora, profesori şi studenţi, se în­dreaptă, de aceea, cu dragoste şi recunoştinţă spre conducerea de partid şi de stat, care veghează ca şcoala noastră superioară să se dezvolte ascen­dent, să ţină pasul cu cerinţele societăţii în plin avint, cu tot ceea ce ştiinţa şi tehnica contempo­rană realizează pe plan mondial. (Continuare in pag. a II-a) ­ DOAR „RĂSPUNSURI CU ANŢII“ Sîntem martorii unui fe­nomen publicistic deosebit de interesant pe care-l sem­nalăm aici cu satisfacţie. E vorba de eforturile pe care le fac publicaţiile culturale, inclusiv cele r­egionale, de a investiga calificat zone de un mare interes spiri­tual. In cadrul acestor preo­cupări (articol de idei, opinii, anchete, „mese ro­tunde“) revine cu o insis­tenţă demnă de subliniat preocupările acestor re­dacţii de a aduce în prim­­planul interesului edilitar valorificarea cu maximă competenţă a monumente­lor arheologice, această memorialistică inestimabilă a oricărei naţiuni civilizate. Pe această linie, ca să cităm pe cea mai recentă, se în­scrise şi dezbaterea declan­şată de revista constăn­­ţeană Tomis care apare în­tr-o zonă, printre altele, de un invidiat interes arheo­logic. Cu „O soluţie defini­tivă în restaurarea monu­mentului Tropaeum tra­­iani ?“ semnat de Radu Fior­escu, redacţia invită la „un judicios schimb de opinii, pe această temă, intre oameni de ştiinţă şi artă, publicişti, discuţie care va elucida, pe lingă o serie de aspecte particulare V. DUMITRESCU (Continuare in pag. a II-a) Reintîlnii Drumeţind pe plaiuri moldovene De curînd, 400 de tineri din întreprinderile, şcolile şi instituţiile oraşului Ba­cău au plecat într-o excursie, organizată de Co­mitetul orăşenesc U.T.C., la Tg. Neamţ. Primul popas: Piatra Neamţ. Aici au fost vizitate biserica lui Ştefan cel Ma­re, turnul cu ceas şi noile­ construcţii. De aici, cele 10 maşini au luat drumul Vă­­ratecului, unde se află mor­­mîntul lui Veronica Micle. Un alt popas, şi de aici la mînăstirea Agapia, prilej cu care a fost vizitat şi mu­zeul pictorului Nicolae Gri­­gorescu. Humuleştiul, cu bojdeuca­ lui Ion Creangă, Cetatea Neamţului s-au bucurat de un deosebit in­teres din partea excursio­niştilor. La Cetatea Neam­ţului, tinerii au asistat la deschiderea „Festivalului­­ de cîntec şi joc“, iniţiat de Comitetul regional Bacău­­ al U.T.C., după care şi-au­­ continuat călătoria vizitînd, Mirceştii lui Vasile Alec­­sandri, oraşul Roman. O zi, plăcută, care îndeamnă la noi, drumeţii. GHEORGHE ENACHE secretar cu ‘problemele de propagandă al Comitetului orăşenesc Bacău al U.T.C. TELEGRAMĂ Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze, vă adresez dumneavoastră, Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă stimă şi prietenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi le urează noi succese în construi-,­rea societăţii socialiste, îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală românoi chineze, bazate pe principiile marxism-le­­ninismului şi internaţionalismului socialist, se vor dezvolta şi, pe mai departe în interesul ambelor noastre ţări, al cauzei socia­lismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România,

Next