Scînteia Tineretului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 5711-5736)
1967-10-01 / nr. 5711
© în acest număr © în paginile © în acest număr P"1 © în paginJI nile © în acest număr © în paginile © în acest număr • Codul bunelor maniere într-o nouă ediţie • Terra îşi schimbă polii ? • O carte de debut „Redactori şi pianişti•• • Şi-a dorit un frăţior şi l-a furat • Cuvinte încrucişate RENVENIŢI ÎNVINS! Astăzi se sărbătoreşte în întreaga ţară E ziua recoltei. Una din zilele anului cu cei mai mulţi sărbătoriţi — milioanele de ţărani cooperatori şi mecanizatori, de specialişti şi muncitori ai fermelor de stat. E ziua în care sărbătorim pîinea şi vinul rodit de pămîntul românesc. Am primit la redacţie multe, multe invitaţii. Am fi dorit să fim peste tot. La Mangalia şi Băltăgeşti, unde cursa doborîrii recordurilor la producţia de grîu continuă an de an, la cei mai vestiţi grădinari ai ţării — la cooperatorii din Tomnatic, Macea şi Curtici. Am fi dorit să fim în Insula mare a Brăilei, unde îngemănarea tehnicii agricole moderne cu iscusinţa lucrătorilor ogoarelor a smuls bălţii o uriaşă comoară — adevăraţi munţi de porumb , am fi dorit să fim la Coţuşca, în Suceava, la sărbătoarea crescătorilor de animale, în viile Cotnarului şi în livezile Argeşului, la hanul haiducilor din Trivale. Despre desfăşurarea multora din ele, vom relata în ziarul nostru de marţi. Acum însă, la ora cînd ies de sub tipar aceste rînduri, către Bucureşti s-au pornit mii de cooperatori, de mecanizatori şi muncitori ai fermelor de stat. Dintre ei — peste 10 000 — s-au îndreptat spre Tîrgul Obor. Pătrunzând pe sub uriaşa poartă românească şi în faţa atîtor ispite — expoziţia cu vînzare a păsărilor de curte, ornamentale şi cîntătoare, globul curajului, pavilionul magic, bărci şi tiribombe — vor intra în uriaşa expoziţie de legume şi fructe din incinta halelor unde expun cooperative agricole şi I.A.S.din regiunile Bucureşti, Argeş şi Ploieşti. In faţa exponatelor ce au şi început să umple coşurile gospodinelor, vor purta discuţii, se vor sfătui. Vor afla cu acest prilej că la Vărăşti contul venituri din valorificarea celor 4 100 tone de roşii, gogoşari, ardei şi alte zarzavaturi, reprezintă de pe acum 4 700 000 lei. Inginerul Cristea Constantin le va da amănunte despre modul cum au obţinut anul acesta cooperatorii din Hereşti 24 000 kg roşii la hectar, iar Stelian Chiran, preşedintele de la Valea Dragului, va împărtăşi experienţa lor în realizarea a 22 000 kg-ardei graşi la hectar şi 24 000 kg vinete. Şi, cu siguranţă, brow asta nu este vizitator al expoziţiei din Halele Obor, care să nu se oprească pentru a admira şi cumpăra din roadele livezilor cooperatorilor din Capul Piscului şi Vălenii-Dîmboviţa, struguri din viile cooperatorilor din Drăgăşani şi Străjeştii de Sus. Pe uriaşul platou de lîngă hală, la expoziţia de maşini, vizitatorul va înţelege cum a fost posibilă obţinerea în toate sectoarele agriculturii a unor producţii sporite, va avea o imagine clară asupra eforturilor pe care le fac partidul şi statul pentru continua mecanizare şi modernizare a agriculturii. Discuţiile vor continua în faţa unei ulcele cu must şi a unei fripturi de batal la hanul cooperatorilor din Sudiţi. Mii de oameni sunt acum în expoziţia zootehnică din Floreasca. Sunt urmărite aici cu atenţie explicaţiile specialiştilor privind metodele noi, moderne, introduse în producţia zootehnică, sunt admirate exemplare record de taurine, cabaline, porci şi păsări. Succesele agriculturii regiunii Bucureşti sunt prezentate şi în expoziţia organizată în Pădurea Pustnicul, spre care s-au îndreptat în această dimineaţă mii de ţărani. Aici, pe scena din poala pădurii, vor urca 2 000 de artişti amatori într-un grandios spectacol al portului, cîntecului şi jocului din Bărăgan, Teleorman şi Vlaşca. ION ŞERBU ANOTIMP AL MATURITĂŢII ÎN PAG. vă invităm să citiţi: Rezultatele unei anchete despre spiritul gospodăresc al unor tineri din oraşul Motru („Cine îmbătrîneşte blocul D 1“)... ...Şi ale unui reportaj despre organizarea distracţiei tineretului, pe marginea căruia îşi spune părerea artistul poporului GRIGORE VASILIU-BIRLIC. Totodată, cinei dintre tinerii care au scris ziarului primesc răs- I puns la rubrica „CU- TRIER CETĂŢENESC“. Urcată în clăduea ei de aur, toamna a venit cu înţelepciune matură, cu soare calm şi cer înalt, întimpinată de omenii patriei noastre cu răscolitoare ospitalitate strămoşească. Aici, între Marele Fluviu şi Ţara Vrancei, arc de triumf peste Bărăganul fecund, i-am aşternut în cale covor policrom de flori, bucuriile şi năzuinţele fără număr. Anii noştri, deosebit de fertili, obligă de peste două decenii la o robusteţe fără egal acest al treilea anotimp aflat cu o cumpănă între crivăţul aspru şi cîmpia răpusă de zăduf. O robusteţe premeditată, gîndită şi calculată milimetric de om, socotită în folosul lui şi al ţării. Anotimpul maturităţii a venit şi de data aceasta cu harabalele pline, cu cîmpiile fremătătoare ale porumbarilor, cu brazda neagră, în aşteptarea seminţei care să germineze noile ipostaze ale hărniciei. La poalele Vrancei, în podgoriile Paliciului şi ale Odobeştilor, viticultorii se luptă acum cu poloboacele, pornite într-un joc fantastic în nerăbdarea lor după nunţi şi botezuri. Iar mai sus un pic, la Năruja, acolo unde se stinge ecoul frivol al cramelor, acest septembrie de aramă a dat prilej dansatorilor să-şi serbeze două decenii de joc voinicesc pe scenă. Nu ştiu dacă la această bucurie s-a cerut din plin şi II.IE TANASACHE (Continuare in pag. a Il-a) SPORTUL - şcoală a voinţei INTERVIUL NOSTRU CU DL. * FELIN LEVITAN, PREŞEDIN- Şl lQilllIfllll TELE A.I.P.S. 7 » De mai multe zile, se află în ţara noastră, ca invitat al Asociaţiei presei sportive de pe lingă Uniunea Ziariştilor, dl Felix Levitan, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Presei Sportive (A.I.P.S.). In calitate de redactor şef al ziarului „Le Parisien Libéré“ şi al revistei „Mirroir des Sports", codirector al Turului VASILE CABULEA (Continuare in pag. a II-a) J' Cw' d k- °u_ ■ CA- ^ 12ac- -Tc-C n.///Tvjyt. fa/țiL SilcpauS, Zc. # Foto O. PLECAN sugerăm ) Fotó : ION CVCU ANUL XXIII SERIA II, NR. 5711 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 4 PAGINI 25 BANI DUMINICĂ 1 OCTOMBRIE 1967 octombrie universitar "• . v. SCRISOARE CĂTRE • Marea familie universitară numără peste 130 000 de studenţi. • In România, azi la 10 000 de locuitori, 70 sînt studenţi. • Alături de cele 15 centre universitare, 1967 consacră Ploieştiul ca al 16-lea centru universitar. • Circa 33 000 de tineri trăiesc acum debutul studenţiei. Prof. doctor docent JEAN LIVESCU membru corespondent al Academiei, adjunct al ministrului învăţămîntului In aceste zile, cînd porţile şcolilor noastre superioare se redeschid pentru a vă reprimi la început de nou an universitar, spre voi se îndreaptă gîndurile întregii naţiuni, cu dragoste şi încredere. Vă regăsiţi, mai maturi, locurile în amfiteatre şi săli de curs, în laboratoare şi biblioteci, la cămine şi cantine. In multe centre universitare institutele s-au îmbogăţit cu localuri noi de învăţămint, cu echipament de laborator, cu noi cămine şi cantine, fondurile de cărţi româneşti şi străine din biblioteci au sporit. Pe alte şantiere se lucrează de zor la imobilele planificate pentru anii următori. Un nou oraş, cu veche tradiţie de cultură şi de luptă muncitorească, cu intensă activitate economică, intră în rîndurile centrelor universitare, Ploieştii, unde-şi începe activitatea noul institut de petrol. Invăţămîntul economic a fost mai bine profilat, pentru a răspunde comandamentului economiei naţionale. La Institutul politehnic din Bucureşti a luat fiinţă o secţie de centrale electronucleare, care va asigura pregătirea unor promoţii STUDENŢI de tineri spetitări într-o profesie nouă şi de largă perspectiva*iau format şi se fac in continuare eforturi în cadrul amplei discuţii publice asupra „Studiului privind dezvoltarea învăţământului superior — cu participarea largă a profesorilor şi specialiştilor — pentru a perfecţiona din punct de vedere ştiinţific şi didactic — procesul de învăţămînt. Întreagă această activitate care stă la temelia unui învăţămint la nivelul cerinţelor economiei, ştiinţei şi culturii, vă este destinată vouă pentru a vă înlesni şi mai larg accesul la comorile ştiinţei şi culturii şi a vă crea condiţii mereu mai bune de viaţă şi activitate studenţească. Gîndul nostru, al tuturora, profesori şi studenţi, se îndreaptă, de aceea, cu dragoste şi recunoştinţă spre conducerea de partid şi de stat, care veghează ca şcoala noastră superioară să se dezvolte ascendent, să ţină pasul cu cerinţele societăţii în plin avint, cu tot ceea ce ştiinţa şi tehnica contemporană realizează pe plan mondial. (Continuare in pag. a II-a) DOAR „RĂSPUNSURI CU ANŢII“ Sîntem martorii unui fenomen publicistic deosebit de interesant pe care-l semnalăm aici cu satisfacţie. E vorba de eforturile pe care le fac publicaţiile culturale, inclusiv cele regionale, de a investiga calificat zone de un mare interes spiritual. In cadrul acestor preocupări (articol de idei, opinii, anchete, „mese rotunde“) revine cu o insistenţă demnă de subliniat preocupările acestor redacţii de a aduce în primplanul interesului edilitar valorificarea cu maximă competenţă a monumentelor arheologice, această memorialistică inestimabilă a oricărei naţiuni civilizate. Pe această linie, ca să cităm pe cea mai recentă, se înscrise şi dezbaterea declanşată de revista constănţeană Tomis care apare într-o zonă, printre altele, de un invidiat interes arheologic. Cu „O soluţie definitivă în restaurarea monumentului Tropaeum traiani ?“ semnat de Radu Fiorescu, redacţia invită la „un judicios schimb de opinii, pe această temă, intre oameni de ştiinţă şi artă, publicişti, discuţie care va elucida, pe lingă o serie de aspecte particulare V. DUMITRESCU (Continuare in pag. a II-a) Reintîlnii Drumeţind pe plaiuri moldovene De curînd, 400 de tineri din întreprinderile, şcolile şi instituţiile oraşului Bacău au plecat într-o excursie, organizată de Comitetul orăşenesc U.T.C., la Tg. Neamţ. Primul popas: Piatra Neamţ. Aici au fost vizitate biserica lui Ştefan cel Mare, turnul cu ceas şi noile construcţii. De aici, cele 10 maşini au luat drumul Văratecului, unde se află mormîntul lui Veronica Micle. Un alt popas, şi de aici la mînăstirea Agapia, prilej cu care a fost vizitat şi muzeul pictorului Nicolae Grigorescu. Humuleştiul, cu bojdeuca lui Ion Creangă, Cetatea Neamţului s-au bucurat de un deosebit interes din partea excursioniştilor. La Cetatea Neamţului, tinerii au asistat la deschiderea „Festivalului de cîntec şi joc“, iniţiat de Comitetul regional Bacău al U.T.C., după care şi-au continuat călătoria vizitînd, Mirceştii lui Vasile Alecsandri, oraşul Roman. O zi, plăcută, care îndeamnă la noi, drumeţii. GHEORGHE ENACHE secretar cu ‘problemele de propagandă al Comitetului orăşenesc Bacău al U.T.C. TELEGRAMĂ Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă stimă şi prietenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi le urează noi succese în construi-,rea societăţii socialiste, îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală românoi chineze, bazate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, se vor dezvolta şi, pe mai departe în interesul ambelor noastre ţări, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România,