Scînteia Tineretului, iulie 1968 (Anul 24, nr. 5943-5969)
1968-07-01 / nr. 5943
PAGINA 2 Litoral — 1968 Pelicanii şi-au luat zborul După o prestigioasă ediţie a festivalului filmului de animaţie Cu avionul, cu trenul, sau cu autocarul, pelicanii şi-au luat duminică zborul din Mamaia, un festival al filmului de animaţie care, aşa cum spunea la închiderea competiţiei vicepreşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ion Brad, „a constituit o manifestare a vitalităţii, maturităţii şi profunzimii unei arte la a căre renaştere a contribuit aplicarea atentă spre gindirea, locul şi rolul omului contemporan în societatea modernă“. „Imaginaţia omului în slujba umanităţii“, generoasa lozincă a festivalului internaţional de la Mamaia, s-a dovedit a fi un fertil ferment pentru animatorii din lumea largă, căci ea a unit majoritatea covîrşitoare a celor 102 filme prezentate în competiţie. Pelicanii de aur au plecat în valizele unui polonez (Witold Giersz) pentru filmul „Portretul unui cal“ (pictură animată cu o graţie desăvârşită amintind nu ştiu de ce, poezia tulburătoare a Animalelor lui Kostif) a unui bulgar (Doniu Donev) pentru „Trăgătorii” o excelentă satiră în care subtextul este atît de bogat incit i se potriveşte de minune întrebarea pe care ne-a pus-o realizatorul filmului la conferinţa de presă : „Dvs. aveţi un subtext cu privire la filmul meu ? Care anume ? Căci eu am mai multe“. Pelicani de aur au mai primit iugoslavul Zlatko Grcie pentru filmul „Inventatorul încălţămintei“, cehul Zdenek Miller pentru „Omida catifelată“ şi românul George Sibianu pentru filmul „Prostia omenească“ Pelicanii de argint mai numeroşi au plecat pe adresele roemului desenat „Sirena“ (belgianul Raoul Servai), a filmului „Hobby“ care a obţinut şi premiul juriului internaţional al criticii, un basm realizat de animatorul sovietic Kurcevski, a maghiarului Attila Dargay, pentru „Variaţii pe tema unui balaur", precum şi în Japonia (filmul „Ruperea crengilor este interzisă“), la New York pentru acel fermecător „Calypso“, realizat de studenţii Institutului de cinematografie, şi numai unul din pelicanii argintii a rămas pe malurile Dîmboviţei în colecţia lui Sabin Bălaşa („Valul?). Au mai obţinut menţiuni speciale filmul „Banca“ (U.U.S.S.), „Elefantul păianjen“ (Franţa) „Căpitanul Arbanas Marco“ (Iugoslavia). Premiul asociaţiei cineaştilor din R.S.R. a fost acordat filmului vietnamez „Cîntec epic gravat pe piatră“. Pelicanul alb care a pornit spre Hanoi o dată cu delegaţia vietnameză (înconjurată şi aici la festival de emoţionanta solidaritate a tuturor delegaţilor) va fi mărturia condiţiilor dificile în care lucrează cineaştii din această ţară, greu încercată de agresiunea americană. Lucrăm sub bombe, spunea la o conferinţă de presă Truong Cin Ya — lucrăm pentru copiii noştri, cărora ne străduim să le insuflăme încrederea revoluţionară, dragostea de ţară, iubirea faţă de om, faţă de pace, de libertate. Cînd sună alarma, părăsim aparatele de filmat şi urcăm pe acoperiş lingă mitralierele antiaeriene. Suntem deopotrivă cineaşti şi soldaţi“. Fără pelicani au plecat ieri şi unele filme care ar fi meritat o atenţie mai sensibilă. în această privinţă, un mare nedreptăţit continuă să rămînă C. Musteţea unul din cei mai remarcabili realizatori ai studioului de pe strada Olteni nr. 45 (Antimafilm Bucureşti) autorul excelentului şi originalului „Pe fir" şi nu ne rămîne decit să sperăm că Musteţea nu este decit un aminat şi nu un învins. Sînt şi autori a căror absenţă în palmares are o altă semnificaţie. Aşa este Gopo, ale cărei temeri şi emoţii in festival s-au adeverit. Asemenea „Albatrosului“ lui Baudelaire pe care aripile prea mari îl împiedicau să meargă, pe Gopo îl ţintuieşte în conservatorism şi repetare gloria trecută a omuleţului său. Aşadar, pelicanii şi-au luat zborul. Premiaţi şi amînaţi ne-am luat cu toţii rămas bun, urîndu-ne din inimă, unul celuilalt, un amical la revedere pentru pelicanii albi ai Mamaiei pină în anul de gratie 1970. V. CONSTANTINESCU I. GBINEVICI AT. TOMA PUHA »Mill It Duminică după-amiază, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a plecat la Moscova pentru a semna, din împuternicirea guvernului român, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. Tratatul va fi deschis spre semnare la 1 iulie a.c. simultan la Moscova, Washington şi Londra, capitalele celor trei state depozitare. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau de faţă George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mircea Maliţa şi Petru Burla Ifecu, adjuncţi ai ministrului, funcţionari superiori din M.A.E. 9 Au fost prezenţi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii So- Avietice la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei. ^ încheiat de curînd, concursul internaţional de sărituri desfăşurat în compania selecţionatei Ucrainei a fost urmărit doar de clţiva spectatori şi aceştia aflaţi întîmplător în incinta bazinului Tineretului din Capitală. De ce a scăzut atît de mult interesul publicului spectator pentru această frumoasă disciplină sportivă a curajului şi măiestriei ? Şi acesta nu este unicul caz cind concursurile de sărituri se desfăşoară, în anonimat, cu tribunele goale... Rezultatele tehnice — trei victorii româneşti din patru probe — prin Ion Canea la trambulină şi platformă şi Melania Decuseară la trambulină ■— s-ar părea că indică un net succes al culorilor noastre, o confirmare, în continuare după concursurile de la Moscova şi Minsk, a bunei comportări a olimpicilor noştri. Căci întreg lotul, masculin şi feminin, este alcătuit doar din aceşti doi săritori. Asistăm, de un bun număr de ani încoace, la existenţa unei situaţii cu totul nefireşti în această ramură sportivă. Mai exact, tot aceşti doi sportivi îmbracă, în fiecare vară, tricourile de campioni ai ţării, la capătul unor dispute inegale,, 5, ■" Cauzele ar putea, fii pentru început, două sau campionii noştri evoluează, constant, la un nivel foarte bun la fiecare ediţie sau contracandidaţii — adversarii lor — le sunt CU mult inferiori. Fără a le diminua cu nimic meritele — Canea efectuează un volum maxim de muncă : 4 antrenamente pe zi — trebuie să arătăm că ei au ajuns la o anume valoare europeană. Urmărind în continuare raţionamentul propus, ar trebui să conchidem că plutonul adversarilor lor, în concursurile „de casă”, se situează valoric cu mult sub un nivel acceptabil. Aşa se pare, dar trebuie să adăugăm că acest „pluton" înseamnă da fapt la băieţi, trei sportivi: Gheorghe Saban, Pantelimon Decuseară şi juniorul Georg Fabrih de la Sibiu. Atît. La fete, situaţia este... alta: în afara Melaniei Decuseară nu mai concurează, cu adevărat, nimeni, aşa incit „enigma” tribunelor pustii nu este decit o consecinţă firească a unui sistem competiţional improvizat. Este lesne de înţeles că inexis- ANUL OLIMPIC - MEXIC '68 tenţa luptei pentru ocuparea unui loc în cadrul lotului olimpic se reflectă negativ chiar în rezultatele lui Canea şi Decuseară oricit ar fi aceştia de muncitori şi disciplinaţi la antrenamente. Trebuie să avem în vedere că pe trambulinele din Mexic nu se vor reedita, în niciun caz, campionatele de la Bucureşti. Acolo vor fi prezenţi sportivi nu numai cu nume sonore ci şi cu performanţe remarcabile, constante, obţinute în concursuri grele, unde întitetatea s-a disputat între zeci de concurenţi — deci sportivi cu îndreptăţire şi justificate pretenţii la un loc pe podium. Săritori ca italienii Canioto şi Dibiasi sau sovieticul Vasin sau săritoarele de talie mondială Reiche — R.D.G., Pertmeyer — Austria, Bacianova — U.R.S.S. Care ar fi şansele noastre ? Locul VI pentru Ganea ar însemna o performanţă excelentă şi... 1 punct pentru România în clasamentul pe naţiuni Este oare această posibilitate obiectivul esenţial al activităţii secţiei de sărituri din cadrul F.R.N. Altfel spus, ne întrebăm dacă în intervalul dintre cele două Olimpiade toate preocupările Federaţiei s-au rezumat doar la atît, la pregătirea unui singur sportiv cu oarecari perspective ? Să admitem totuşi că, in Mexic, Canea va izbuti să se claseze pe locul VI. In ce măsură ne poate bucura aceasta aici timp cit în ţară nu avem mai mult de şase săritori — fete şi băieţi la platformă şi trambulină — aceiaşi in fiecare an şi care abia încropesc un campionat naţional de un cras formalism şi unic în felul lui între celelalte ramuri sportive . Iată pentru ce considerăm nimerit să întrebăm : ce fac secţiile specializate ale cluburilor din Sibiu, Reşiţa, Galaţi, Cluj şi chiar Bucureşti ? Ce fac antrenorii care răspund de formarea unei temeinice baze de masă la acest sport ? Foarte prezumtivul punct pentru care Federaţia de specialitate face atîtea eforturi i-ar fi de preferat, o reluare din proporţii de masă cu copii, cu foarte mulţi copii talentaţi dar nedepistaţi din păcate — a frumoaselor tradiţii de care se bucurau săriturile în ţara noastră cu mai mulţi ani în urmă. VIOREL BABA 6 mim... SUB PLATFORMA OLIMPIADEI (Agerpres) . Preluarea ştafetei (Urmare din pag. I) cut. Ştiam că va veni clipa aceasta încă din prima zi de muncă şi totuşi acum regret despărţirea. Am realizat ceva în acest timp ?“. Dar răspunsul la întrebare îl puteau da tot atît de bine şi colegii săi, Emil Creţescu sau Radu Georgescu, de la liceul „Dimitrie Bolintineanu" din Capitală, ca şi întregul grup de tineri care, în urmă cu aproape două săptămîni, rosteau cu încredere: „Noi sîntem de aici, de la Comarnic !", ca şi oricare brigadă sau oricare brigadier de pe un şantier sau altul. Răspunsul este unul singur şi poate fi formulat pentru toţi într-o singură frază : „Da, am realizat un lucru care este de cea mai mare importanţă pentru fiecare din noi. A fost primul nostru contact adevărat cu viaţa, am dat piept cu o muncă şi cu greutăţi pe care nu le-am mai întilnit pînă acum. Şi am ieşit din această încercare mai dini, mai căliţi, mai pregătiţi pentru celelalte încercări care ne aşteaptă“. La Petreşti, clipele solemne au alternat din nou cu momentele de izbucnire spontană a bucuriei şi s-au împletit unele cu altele şi s-au confundat încît au ajuns, în cele din urmă, un singur mare moment, acela al dăruirii totale şi de nestăvilit, care se conturase şi pînă atunci în rezultatele anunţate la sfîrşitul fiecărei zile de muncă. Acum, luate în ansamblu, realizările lor s-au adunat în câteva cifre şi fiecare din ei ştie că în aceste cifre s-a topit partea de muncă a sa şi a tuturor celorlalţi şi de aceea comunicarea lor simplă, lapidară, le sună familiar în urechi. Nici cuvintele de laurdă ce li se adresează pentru cauitatea lucrărilor efectuate sau disciplina exemplară pe care au respectat-o în fiecare moment nu îi impresionează prea mult. Era, li se pare lor, un lucru firesc, o datorie elementară chiar, să îşi însoţească ritmul întrecerii cu o exigenţă pe măsura lui. Erau de aşteptat, de aceea, şi cuvintele de mulţumire care li s-au adresat peste tot brigadierilor de către inginerii şi specialiştii prezenţi la preluarea ştafetei. Numai acest mic amănunt este îndeajuns de grăitor ca să demonstreze că brigadierii de astăzi s-au dovedit demni de titlul cîştigat şi de înaintaşii de acum 20 de ani. De aceea, bucuria lor s-a manifestat ceva mai tîrziu, cînd li s-au înmînat insignele şi carnetele de brigadier, moment care a încununat tot ceea ce înfăptuiseră braţele lor pînă atunci. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. De la punctul Meri, pe linia viitoarei şosele Bumbeşti — Livezeni, ni se anunţă că noua brigadă, proaspăt sosită aici, s-a angajat să nu-şi cruţe nici Un efort pentru a-şi aduce contribuţia la realizarea în termen a acestui important obiectiv al economiei naţionale şi pentru a ridica la noi valori tradiţiile muncii voluntar-patriotice. Iar o ştire de ultimă oră comunică lapidar : „In timp ce se desfăşurau aceste festivităţi de predare a ştafetei, un tren transporta 50 de studenţi ai Universităţii din Craiova, care se vor întîlni la Poloviştea cu 50 de colegi de la Institutul de mine din Petroşeni pentru a lucra împreună, timp de 21 de zile, pe şantierul de la Bumbeşti — Livezeni“. Ceea ce ne determină să revenim, mîine şi în zilele următoare, cu alte amănunte, cu alte fapte şi întîmplări de pe şantierele naţionale ale tineretului. Pentru că întrecerea continuă... CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN — filme pentru ecran panoramic rulează la Patria (orele 12,45 ; 16.30 ; 20). VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA — cinemascop rulează la Republica (orele 9.15 ; 11.30 ; 14 ; 16,15 ; 18.45 ; 21,15) ; Grivita (orele 9 ; 11,15; 13.30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Melodia (orele 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18.30 ; 20,45). ALEGERE DE ASASINI rulează la Luceafărul (orele 8,15 ; 10,30 ; 12,45 ; 15 ; 17,30 ; 20,13) ; Festival (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21,15); Circul de Stat (orele 9,30 ; 13 ; 17,30 ; 20,30). DOMNIȘOARELE DIN ROCHEFORT — cinemascop rulează la Capitol (orele 11 ; 14 ; 17 , 20). PRIN KURDISTANUL SĂLBATIC — cinemascop rulează la București (orele 8 , 10 ; 12,15 • 14,30 ; 16,45 ; 19; 21,15) ; Feroviar (orele 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21) ; Excelsior (orele 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 ; 20) ; Gloria (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 • 20,30) . Modern (orele 9.30 ; 11,45 ; 14 ; 16.30 ; 18,45 ; 21,15). CE NOAPTE BĂIEȚI! — cinemascop rulează la Lumina (orele 9— 15.45 în continuare, 18.30 20.45) . ZOLTÁN KARPPATHY — cinemascop rulează la Lumina (orele 9 15.45 în continuare 18.30; 20.45) . HIROSIMA DRAGOSTEA MEA — cinemascop rulează la Central (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) BOMBA DE LA ORA 10,10 rulează la Union (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). SPARTACUS rulează la Doina (orele 11,30 ; 16 ; 19,30) SFINTUL LA PÎNDA rulează la înfrăţirea (orele 10 ; 15,30 ; 17,45 ; 20). DIRIJABILUL FURAT rulează la Buzești (orele 15,30; 18). SAMBA rulează la Dacia (orele 8— 16,30 în continuare, 18,45; 21) NEBUNUL DIN LABORATORUL NR. 4 rulează la Bucegi (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,30 ; 21); Flamura (orele 9—16 în continuare, 18 15 ; 20,30). SFÎRȘITUL AGENTULUI W 4 C rulează la Unirea (orele 15,30; 18). FREDDY, LOVEȘTE TU ÎNTII! rulează la Lira (orele 15 ; 17,15; 19,30), Progresul (orele 15,30 ; 18,30) ; Mioriţa (orele 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). OSCAR rulează la Drumul sării (orele 15 ; 17,30 ; 20 ; — duminică matineu ora 11). UN DOLAR GĂURIT rulează la Giuleşti (orele 10 ; 15,30 ; 18 ; 20,30), Tomis (orele 9—15,45 în continuare, 18,15), Aurora (orele 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15). EA VA RIDE rulează la Cotroceni (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). EDDIE CHAPMAN, AGENT SECRET rulează la Pacea (orele 15 ; 17,45 ; 20,30). INIMA NEBUNA... NEBUNA DE LEGAT rulează la Floreasca (orele 9; 11.15 ; 13,30; 16; 18,15 ; 20.30) ; Moșilor (orele 15,30; 18 20,30) Arta (orele 9,15—16 în continuare, 18,15). OBSESIA rulează la Volga (orele 9; 11.15 ; 13.30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.45). EL DORADO rulează la Viitorul (ore 15,30 ; 18 ; 20.30). BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU rulează la Popular (orele 15,30; 18 : 20,30). PENTRU CITIVA DOLARI ÎN PLUS rulează la Munca (orele 9,30; 12 ; 15 ; 17 45 ; 20,15). NUNTA LA MALINOVKA rulează la Flacăra (orele 15,30; 18 ; 20,30). ÎMPUȘCĂTURA rulează la Vitan (orele 15; 17;30 , 20). PASAREA TIMPURIE rulează la RahoVa (orele 15,30; 18). MUMIA INTERVINE rulează la Ferentari (orele 15,30 ; 18 ; 20.30). TOPKAPI rulează la Crîngași (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). HOCUS—POCUS rulează la Cosmos (orele 15,30; 18 ; 20,30). De la 3 iulie RĂZBUNAREA HAIDUCILOR (orele 15,30 ; 18 : 20.30), MM 17.30 — Pentru noi femeile! 18.00 — Actualitatea industrială. 18.30 — Curs de Umba franceză 19.00 — Alma Mater. Emi siune pentru studenţi. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — ,Mult mi-e drag cintul şi jocul“ 20.20 — Ce-aţi dori să revedem ? 20.45 — Tele -universitatea Istoria civilizaţiilor. 21.20 — Film artistic : „Amprenta“ — o producţie a studiourilor cinematografic Bucureşti 23.05 — Telejurnalul de noapte. SC INTEI A TINERETULUI Progresul a făcut K. 0. Steagul roşu Timişoara a găzduit duminică ultimul act fotbalistic al sezonului. Intr-un meci decisiv, în prezenţa a 10 000 de spectatori, cele două foste divizionare A — Progresul şi Steagul roşu — şi-au încercat ultimele şanse. Păcat că una dintre cele două combatante — şi aceasta a fost Steagul roşu — a trebuit, la capătul celor 90 de minute, să părăsească pentru cel puţin un an scena diviziei A. Meciul a debutat cu atacuri insistente de ambele părţi. „Stegarii“ joacă cursiv, cu pase precise, expediind cîteva şuturi periculoase (minutul 7 Pescarii şi minutul 16 Gane) respinse însă de portarul bucureştean în corner. înaintarea braşoveană, mai mobilă, deosebit de activă, se izbeşte însă de o apărare sobră, solidă în care se distinge apărătorul central bucureştean Grama. Progresul, deşi iese mai greu în atac, controlează însă mai mult balonul şi are o mare ocazie de a deschide scorul în minutul 21. Dar un picior salvator ii „suflă“ balonul lui Spangher în urma învălmăşelii iscate la executarea unei lovituri libere de Matei şi scorul rămîne alb, în continuare. Fazele, de multe ori, electrizante sunt, din păcate, presărate cu numeroase faulturi sancţionate exemplar de arbitrul cehoslovac Iaroslav Slama. în minutul 45 Alecu centrează pe partea dreaptă, Oaidă lasă balonul să treacă pînâ la Ţarălungă care, pe fază, plasează calm, pe sus, la colţ, este 1-0 pentru Progresul. La reluare, bucureştenii domină copios, joacă mai alegat şi, în minutul 65. Oaidă, destul de inactiv în prima repriză, lansat pe contraatac şutează imparabil de la 12 metri, majorînd scorul la 2-0. Steagul roşu are meritul că nu cedează lupta şi, in minutul 70, obţine o lovitură de la 11 metri, acordată la un henţ al lui Grama. Fundaşul Ivăncescu, trage... alături, exact în clipa cînd pe celălalt stadion al Timişoarei, Crişul Oradea se distanţa de Politehnica Galaţi, înscriind cel de-al doilea gol. Trei minute după ratarea penaltiului, Györfi, singur de la 7 metri, îşi potriveşte balonul şi şutează puternic, dar formidabilul Matache apără, în penultimul minut de joc. Ţarălungă lansat pe contraatac trimite în poarta goală peste portarul Adamache pecetluind astfel scorul final : 3—0. După meci am solicitat părerea antrenorului bucureştean, Cornel Drăguşin : „Sunt fericit că echipa noastră a depăşit momentul critic al barajului, reuşind să adopte un stil de joc economicos şi eficace“. Arbitrul cehoslovac Slama Iaroslav ne spunea : ,,Jocul mai legat, mai tehnic şi mai bine gîndit al albilor (n.n. Progresul), și-a spus cuvîntul. Mi-a plăcut în mod deosebit nr. 9 (Matei), un jucător foarte tehnic. De partea cealaltă, galbenii (Steagul roșu) au comis multe faulturi, motiv pentru care în minutul 83 am fost nevoit să-l elimin pe căpitanul echipei, Jenei". SIMION STAN ★ In urma meciurilor de baraj, anul viitor vor juca în divizia B următoarele echipe : Progresul Brăila, Chimia Rm. Vîlcea, Gloria Birlad, Gaz metan Mediaș, A. S. Cugir și Metalul Tr. Severin. Cuplajele bucureştene au fost salvate... Foto: VIOREL BABA PE SCURT Ş PE SCURT • „Regata Tampere“ la caiac-canoe, competiţie preolimpică la care au luat parte peste 100 de sportivi şi sportive din 9 ţări, s-a soldat cu un deplin succes al reprezentanţilor României, cîştigători în 13 probe din cele 17 înscrise în program. Cuplul de caiac Vernescu—Sciotnic şi-a reconfirmat clasa internaţională, terminînd victorios atît în proba de viteză cit şi în cea de fond. Două victorii a obţinut şi caiacista Viorica Dumitru, la simplu şi apoi la dublu împreună cu Valentina Serghei. Remarcabil s-au comportat canoiştii Pataichin, Calabiciov şi Covaliov. • Oraşul Osnabrueck a găzduit întilnirea triunghiulară de atletism dintre echipele feminine ale Olandei, României şi R. F. a Germaniei. Din echipa română s-a remarcat în mod deosebit discobola Lia Manoliu care s-a clasat pe primul loc, stabilind şi un nou record naţional cu performanţa de 57,98 m. Alte două victorii pentru echipa română au fost obţinute de Viorica Viscopoleanu, la săritura în lungime — 6,44 m şiCornelia Popescu la săritura în Înălţime — 1,66 m. Ileana Silai a ocupat locul doi la 800 m plat cu timpul de 20 02” 5710, Valeria Bufanu s-a situat de asemenea pe locul doi, la 80 m garduri, cu 10” 9/10, iar Mihaela Penes s-a clasat a treia la aruncarea sulitei cu 49.12 m. Punctajul final al întîlnirii : R. F. a Germaniei 93 puncte. Olanda 79 puncte. România 61 puncte. • In cadrul concursului international de nataţie de la Innsbruck, tînăra înotătoare română Anca Andrei a obţinut un frumos succes, cîştigînd proba de 200 m spate cu timpul de 2' 33” 4/10. Pe locurile următoare s-au clasat Hafner (Austria) 2’ 34” , Kraus (R.F.G.) 2’ 39” , Keller (R.D.G.) 2’ 39”. A doua victorie a culorilor românești în acest concurs a fost realizată de V. Costa situat pe primul loc la 100 m bras cu timpul de 1’ 09” 3/10. Reuniunea O.N.U. de la Bucureşti HIPARTIZANIIA între 3 şi 5 iulie a. c., se vor desfăşura la Bucureşti, sub conducerea secretarului general al O.N.U., U Tlianţ, lucrările reuniunii mixte a Comitetului administrativ de coordonare al O.N.U. şi Comitetului pentru programe şi coordonare al Consiliului economic şi social al O.N.U. Comitetul administrativ de coordonare este un organism din care fac parte conducătorii tuturor instituţiilor specializate din sistemul O.N.U. Din Comitetul pentru programe şi coordonare al Consiliului economic şi social al O.N.U. fac parte 16 state, printre care şi România. Cele două organisme ţin reuniuni mixte în vederea corelării diferitelor acţiuni ale O.N.U. în domeniile economic şi social. Pe ordinea de zi a reuniunii de la Bucureşti figurează probleme ca : deceniul O.N.U. pentru dezvoltare, dezvoltarea şi utilizarea resurselor umane, subiect iniţiat în cadrul Consiliului economic şi social de către România, precum şi chestiuni generale de coordonare. INFOR Duminică după-amiază a sosit în Capitală directorul general al Biroului Internaţional al Muncii, David Morse. Oaspetele va face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Ministerului Muncii, şi va lua parte la lucrările reuniunii mixte a Comitetului administrativ de coordonare al O.N.U. şi Comitetului pentru programe şi coordonare al Consiliului economic şi social al O.N.U., care se vor desfăşura la Bucureşti. ★ Duminică la amiază a sosit hath în ţară directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), A. H. Boerma. El este însoţit de Paul Lamartine Yates, reprezentantul F.A.O. pentru Europa. Oaspetele va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Superior al Agriculturii şi va participa la Consfătuirea mixtă de lucru a Comitetului administrativ de coordonare şi Comitetului de coordonare şi programare ale O.N.U., ce va avea loc la Bucureşti. ABSOLVENȚILOR (Urmare din pag. I)le personale, o vor lua referitor la viitorul loc de muncă. Au dreptul de a alege, dintre posturile libere încă în momentul cînd, în ordinea mediilor generale, au intrat la comisia de repartizare. Nici un fel de „inerții de birou“ nu trebuie să-i priveze de acest drept. Există, neîndoielnic, posibilităţi ca, de anul viitor, această vastă activitate de definitivare, în funcţie de necesităţi şi solicitări, a nomenclatorului posturilor vacante să fie efectuată la timp , cu condiţia ca toţi factorii responsabili să colaboreze îndeaproape, din vreme. CETATEA HISTRIA , Arad- Constanta Turneul final de fotbal al liceelor Pe nedrept, timp de foarte mulţi ani, fotbalul a fost îndepărtat din şcoli. După eşecul de la Zürich, tot mai mult s-a afirmat ideea necesităţii introducerii fotbalului în şcoli. Ce-i drept, cîţiva paşi s-au făcut, dar fottre din mici şi mult sub posibilităţi Silva de ce iniţiativa organizării vendicări campionat pe ţară al liceei alocaţiilor poate fi decit salutară, superior. Pentru turneul final din trişedinţean s-au calificat echipele liceese „N. Bălcescu“-Cluj, Nr. ., ale Bucureşti, „Ştefan cel Mare", că Suceava, Nr. 1 Băiconi, Nr. 1 ,de Ocna-Mureş şi Nr. 1 Calafat. Pînă în prezent cei mai bine pregătiţi s-au dovedit a fi elevii din Bucureşti şi Băicoi. Partidele care s-au desfăşurat au fost foarte disputate scoţind în relief o serie de jucători destul de talentaţi printre care notăm: Rădulescu, Tănase (Bucureşti), Niculescu, Brăgan (Băicoi), Arsens (Ocna-Mureş), Stănciugelu (Calafat) etc. In schimb nu putem fi de acord cu felul în care s-a organizat turneul final. In primul rând alegerea localităţii de desfăşurare a întrecerii nu a fost cea prui fericită, pentru că bucureştenii, satul de atîta fotbal, nu au acordat atenţia cuvenită competiţiei. Considerăm că la Rîmnicu Vîlcea, Piatra Neamţ sau în altă localitate din provincie, întrecerea s-ar fi bucurat de o altă ambianţă. Dacă, în sfîrşit, s-a ales Bucureştiul, nu înţelegem de ce le-au fost puse la dispoziţie liceenilor terenurile II şi IV de la 23 August (pline de gropi şi mai ales praf). In al doilea birid sistemul de desfăşurare al turneului final este foarte defectuos. Cinci jocuri în cinci zile consecutiv nu sunt în stare să susţină nici seniorii, cu atît mai puțin nişte copii de 16—17 ani. Sperăm însă că lipsurile semnalate azi vor fi înlăturate in ediţiile viitoare. DAN VLAD „Zona" şcolilor sportive la handbal Pe agenda competiţioială a sportului şcolar consemnăm o nouă întrecere de anvergură: faza de zonă a Campionatului Şcolilor sportive de handbal. Sunt prezente la start 26 de echipe, circa 300 de tineri handbalişti, constituite în 6 serii preliminare între care, campioana de anul trecut Şcoala sportivă nr. 2 din Bucureşti, alături de formaţiile şcolilor sportive din Constanţa, Tîrgu Mureş şi Timişoara care, la această ediţie, se pare că emit serioase pretenţii la cîştigarea titlului, întrecerile organizate de Şcoala sportivă nr. 3 din Capitală se vor încheia miercuri.