Scînteia Tineretului, iulie 1968 (Anul 24, nr. 5943-5969)

1968-07-01 / nr. 5943

PAGINA 2 Litoral — 1968 Pelicanii şi-au luat zborul După o prestigioasă ediţie a festivalului filmului de animaţie Cu avionul, cu trenul, sau cu autocarul, pelicanii şi-au luat duminică zborul din Mamaia, un festival al fil­mului de animaţie care, aşa cum spunea la închiderea competiţiei vicepreşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ion Brad, „a constituit o manifestare a vi­talităţii, maturităţii şi pro­funzimii unei arte la a căre renaştere a contribuit a­­plicarea atentă spre gindi­­rea, locul şi rolul omului contemporan în societatea modernă“. „Imaginaţia omului în slujba umanităţii“, generoa­sa lozincă a festivalului in­­ternaţional de la Mamaia, s-a dovedit a fi un fertil ferment pentru animatorii din lumea largă, căci ea a u­­nit majoritatea covîrşitoare a celor 102 filme prezentate în competiţie. Pelicanii de aur au plecat în valizele unui po­lonez (Witold Giersz) pentru filmul „Portretul unui cal“ (pictură animată cu o graţie desăvârşită amintind nu ştiu de ce, poezia tulburătoare a Animalelor lui K­ostif) a unui bulgar (Doniu Donev) pentru „Trăgătorii” o excelentă sati­ră în care subtextul este atît de bogat incit i se po­triveşte de minune întreba­rea pe care ne-a pus-o rea­lizatorul filmului la confe­rinţa de presă : „Dvs. aveţi un subtext cu privire la fil­mul meu ? Care anume ? Căci eu am mai multe“. Pelicani de aur au mai primit iugoslavul Zlatko Grcie pentru filmul „Inven­tatorul încălţămintei“, cehul Zdenek Miller pentru „Omi­da catifelată“ şi românul George Sibianu pentru fil­mul „Prostia omenească“ Pelicanii de argint mai numeroşi au plecat pe adre­sele r­oemulu­i desenat „Si­rena“ (belgianul Raoul Ser­­vai), a filmului „Hobby“ care a obţinut şi premiul juriu­lui internaţional al criticii, un basm realizat de animato­rul sovietic Kurcevski, a maghiarului Attila Dargay, pentru „Variaţii pe tema u­­nui balaur", precum şi în Japonia (filmul „Ruperea crengilor este interzisă“), la New York pentru acel fer­mecător „Calypso“, realizat de studenţii Institutului de cinematografie, şi numai u­­nul din pelicanii argintii a rămas pe malurile Dîmbo­viţei în colecţia lui Sabin Bălaşa („Valul?­). Au mai obţinut menţiuni speciale filmul „Banca“ (U.U.S.S.), „Elefantul păian­jen“ (Franţa) „Căpitanul Ar­­banas Marco“ (Iugoslavia). Premiul asociaţiei cineaşti­lor din R.S.R. a fost acordat filmului vietnamez „Cîntec epic gravat pe piatră“. Peli­canul alb care a pornit spre Hanoi o dată cu delegaţia vietnameză (înconjurată şi a­­ici la festival de emoţionanta solidaritate a tuturor delega­ţilor) va fi mărturia condiţii­lor dificile în care lucrează cineaştii din această ţară, greu încercată de agresiunea americană. Lucrăm sub bom­be, spunea la o conferinţă de presă Truong Cin Ya — lu­crăm pentru copiii noştri, că­rora ne străduim să le insu­­flăme încrederea revoluţiona­ră, dragostea de ţară, iubirea faţă de om, faţă de pace, de libertate. Cînd sună alarma, părăsim aparatele de filmat şi urcăm pe acoperiş lingă mitralierele antiaeriene. Sun­tem deopotrivă cineaşti şi soldaţi“. Fără pelicani au plecat ieri şi unele filme care ar fi me­ritat o atenţie mai sensibilă. în această privinţă, un mare nedreptăţit continuă să ră­­mînă C. Musteţea unul din cei mai remarcabili realiza­tori ai studioului de pe stra­da Olteni nr. 45 (Antimafilm Bucureşti) autorul excelentu­lui şi originalului „Pe fir" şi nu ne rămîne decit să sperăm că Musteţea nu este decit un aminat şi nu un învins. Sînt şi autori a căror ab­senţă în palmares are o altă semnificaţie. Aşa este Gopo, ale cărei temeri şi emoţii in festival s-au adeverit. Ase­menea „Albatrosului“ lui Baudelaire pe care aripile prea mari îl împiedicau să meargă, pe Gopo îl ţintuieşte în conservatorism şi repetare gloria trecută a omuleţului său. Aşadar, pelicanii şi-au luat zborul. Premiaţi şi amînaţi ne-am luat cu toţii rămas bun, u­­rîndu-ne din inimă, unul ce­luilalt, un amical la revedere pentru pelicanii albi ai Ma­maiei pină în anul de gratie 1970. V. CONSTANTINESCU I. GBINEVICI AT. TOMA PUHA »Mill It Duminică după-amiază, mi­nistrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, a plecat la Moscova pentru a semna, din împuternicirea guvernului ro­mân, Tratatul de neprolifera­­re a armelor nucleare. Tratatul va fi deschis spre semnare la 1 iulie a.c. simul­tan la Moscova, Washington şi Londra, capitalele celor trei state depozitare. La plecare, pe aeroportul­­ Băneasa, erau de faţă George Macovescu, prim-adjunct a­­l ministrului afacerilor externe, Mircea Maliţa şi Petru Burla­ Ife­cu, adjuncţi ai ministrului,­­ funcţionari superiori din­­ M.A.E. 9 Au fost prezenţi A. V. Ba­sov, ambasadorul Uniunii So- A­vietice la Bucureşti, şi membri­­ ai Ambasadei. ^ încheiat de curînd, concursul internaţional de sărituri desfăşu­rat în compania selecţionatei Ucrainei a fost urmărit doar de clţiva spectatori şi aceştia aflaţi întîmplător în incinta bazinului Tineretului din Capitală. De ce a scăzut atît de mult interesul publicului spectator pentru a­­ceastă frumoasă disciplină spor­tivă a curajului şi măiestriei ? Şi acesta nu este unicul caz cind concursurile de sărituri se desfăşoară, în anonimat, cu tri­bunele goale... Rezultatele teh­nice — trei victorii româneşti din patru probe — prin Ion Ca­nea la trambulină şi platformă şi Melania Decuseară la tram­bulină ■— s-ar părea că indică un net succes al culorilor noas­tre, o confirmare, în continuare după concursurile de la Mosco­va şi Minsk, a bunei comportări a olimpicilor noştri. Căci întreg lotul, masculin şi feminin, este alcătuit doar din aceşti doi să­ritori. Asistăm, de un bun număr de ani încoace, la existenţa unei si­tuaţii cu totul nefireşti în aceas­tă ramură sportivă. Mai exact, tot aceşti doi sportivi îmbracă, în fiecare vară, tricourile de campioni ai ţării, la capătul u­­nor dispute inegale,, 5, ■" Cauzele ar putea, fii pentru început, două­ sau campionii noştri evoluează, constant, la un nivel foarte bun la fiecare ediţie sau contracandidaţii —­ adversa­rii lor — le sunt CU mult infe­riori. Fără a le diminua cu ni­mic meritele — Canea efectuea­ză un volum maxim de muncă : 4 antrenamente pe zi — trebuie să arătăm că ei au ajuns la o anume valoare europeană. Ur­mărind în continuare raţiona­mentul propus, ar trebui să con­chidem că plutonul adversarilor lor, în concursurile „de casă”, se situează valoric cu mult sub un nivel acceptabil. Aşa se pare, dar trebuie să adăugăm că acest „pluton" înseamnă da fapt la băieţi, trei sportivi: Gheorghe Sab­an, Pantelimon Decuseară şi juniorul Georg Fabrih de la Si­biu. Atît. La fete, situaţia este... alta: în afara Melaniei Decu­seară nu mai concurează, cu a­­devărat, nimeni, aşa incit „enig­ma” tribunelor pustii nu este de­cit o consecinţă firească a unui sistem competiţional improvizat. Este lesne de înţeles că inexis- ANUL OLIMPIC - MEXIC '68 tenţa luptei pentru ocuparea u­­nui loc în cadrul lotului olimpic se reflectă negativ chiar în re­zultatele lui Canea şi Decuseară oricit ar fi aceştia de muncitori şi disciplinaţi la antrenamente. Trebuie să avem în vedere că pe trambulinele din Mexic nu se vor reedita, în niciun caz, cam­pionatele de la­ Bucureşti. Acolo vor fi prezenţi sportivi nu nu­mai cu nume sonore ci şi cu performanţe remarcabile, con­stante, obţinute în concursuri grele, unde întitetatea s-a dispu­tat între zeci de concurenţi — deci sportivi cu îndreptăţire şi justificate pretenţii la un loc pe podium. Săritori ca italienii Ca­­nioto şi Dibiasi sau sovieticul Vasin sau săritoarele de talie mondială Reiche —­ R.D.G., Pertmeyer — Austria, Bacianova — U.R.S.S. Care ar fi şansele noastre ? Locul VI pentru Ga­­nea ar însemna o performanţă excelentă şi... 1 punct pentru România în clasamentul pe na­ţiuni Este oare această posibili­tate obiectivul esenţial al activi­tăţii secţiei de sărituri din ca­drul F.R.N.­­ Altfel spus, ne în­trebăm dacă în intervalul din­tre cele două Olimpiade toate preocupările Federaţiei s-au re­zumat doar la atît, la pregătirea unui singur sportiv cu oare­cari perspective ? Să admitem totuşi că, in Me­xic, Canea va izbuti să se cla­seze pe locul VI. In ce măsură ne poate bucura aceasta aici timp cit în ţară nu avem mai mult de şase săritori — fete şi băieţi la platformă şi trambuli­nă — aceiaşi in fiecare an şi care abia încropesc un campio­nat naţional de un cras forma­lism şi unic în felul lui între ce­lelalte ramuri sportive . Iată pentru ce considerăm nimerit să întrebăm : ce fac secţiile spe­cializate ale cluburilor din Sibiu, Reşiţa, Galaţi, Cluj şi chiar Bucureşti ? Ce fac antrenorii care răspund de formarea unei temeinice baze de masă la acest sport ? Foarte prezumtivul punct pentru care Federaţia de specia­litate face atîtea eforturi i-ar fi de preferat, o reluare d­in pro­porţii de masă cu copii, cu foarte mulţi copii talentaţi dar nedepis­taţi din păcate — a frumoaselor tradiţii de care se bucurau sări­turile în ţara noastră cu mai mulţi ani în urmă. VIOREL BABA 6 mim... SUB PLATFORMA OLIMPIADEI (Agerpres) . Preluarea ştafetei (Urmare din pag. I) cut. Ştiam că va veni clipa aceasta încă din prima zi de muncă şi totuşi acum regret despărţirea. Am realizat ceva în acest timp ?“. Dar răspun­sul la întrebare îl puteau da tot atît de bine şi colegii săi, Emil Creţescu sau Radu Georgescu, de la liceul „Di­­mitrie Bolintineanu" din Ca­pitală, ca şi întregul grup de tineri care, în urmă cu aproa­pe două săptămîni, rosteau cu încredere: „Noi sîntem de aici, de la Comarnic !", ca şi oricare brigadă sau oricare brigadier de pe un şantier sau altul. Răspunsul este unul singur şi poate fi formulat pentru toţi într-o singură fra­ză : „Da, am realizat un lu­cru care este de cea mai mare importanţă pentru fiecare din noi. A fost primul nostru contact adevărat cu viaţa, am dat piept cu o muncă şi cu greutăţi pe care nu le-am mai întilnit pînă acum. Şi am ieşit din această încercare mai dini, mai căliţi, mai pregă­tiţi pentru celelalte încercări care ne aşteaptă“. La Petreşti, clipele solemne au alternat din nou cu mo­mentele de izbucnire spon­tană a bucuriei şi s-au îm­pletit unele cu altele şi s-au confundat încît au ajuns, în cele din urmă, un singur mare moment, acela al dărui­rii totale şi de nestăvilit, care se conturase şi pînă atunci în rezultatele anunţate la sfîrşi­­tul fiecărei zile de muncă. Acum, luate în ansamblu, rea­lizările lor s-au adunat în câteva cifre şi fiecare din ei ştie că în aceste cifre s-a topit partea de muncă a sa şi a tu­turor celorlalţi şi de aceea comunicarea lor simplă, lapi­dară, le sună familiar în urechi. Nici cuvintele de laur­dă ce li se adresează pentru cauitatea lucrărilor efectuate sau disciplina exemplară pe care au respectat-o în fiecare moment nu îi impresionează prea mult. Era, li se pare lor, un lucru firesc, o datorie e­­lementară chiar, să îşi înso­ţească ritmul întrecerii cu o exigenţă pe măsura lui. Erau de aşteptat, de aceea, şi cu­vintele de mulţumire care li s-au adresat peste tot briga­dierilor de către inginerii şi specialiştii prezenţi la prelua­rea ştafetei. Numai acest mic amănunt este îndeajuns de grăitor ca să demonstreze că brigadierii de astăzi s-au do­vedit demni de titlul cîştigat şi de înaintaşii de acum 20 de ani. De aceea, bucuria lor s-a manifestat ceva mai tîr­­ziu, cînd li s-au înmînat in­signele şi carnetele de briga­dier, moment care a încunu­nat tot ceea ce înfăptuiseră braţele lor pînă atunci. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. De la punctul Meri, pe linia viitoarei şosele Bum­beşti — Livezeni, ni se anun­ţă că noua brigadă, proaspăt sosită aici, s-a angajat să nu-şi cruţe nici Un efort pen­tru a-şi aduce contribuţia la realizarea în termen a aces­tui important obiectiv al eco­nomiei naţionale şi pentru a ridica la noi valori tradiţiile muncii voluntar-patriotice. Iar o ştire de ultimă oră comu­nică lapidar : „In timp ce se desfăşurau aceste festivităţi de predare a ştafetei, un tren transporta 50 de studenţi ai Universităţii din Craiova, care se vor întîlni la Poloviş­­tea cu 50 de colegi de la In­stitutul de mine din Petroşeni pentru a lucra împreună, timp de 21 de zile, pe şantie­rul de la Bumbeşti — Live­zeni“. Ceea ce ne determină să revenim, mîine şi în zilele următoare, cu alte amănunte, cu alte fapte şi întîmplări de pe şantierele naţionale ale tineretului. Pentru că între­cerea continuă... CĂDEREA IMPERIULUI RO­MAN — filme pentru ecran pa­noramic rulează la Patria (orele 12,45 ; 16.30 ; 20). VICONTELE PLĂTEȘTE PO­LIȚA — cinemascop rulează la Republica (orele 9.15 ; 11.30 ; 14 ; 16,15 ; 18.45 ; 21,15) ; Grivita (orele 9 ; 11,15; 13.30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Melo­dia (orele 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18.30 ; 20,45). ALEGERE DE ASASINI rulează la Luceafărul (orele 8,15 ; 10,30 ; 12,45 ; 15 ; 17,30 ; 20,13) ; Festival (orele 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21,15); Circul de Stat (orele 9,30 ; 13 ; 17,30 ; 20,30). DOMNIȘOARELE DIN ROCHE­FORT — cinemascop rulează la Capitol (orele 11 ; 14 ; 17 , 20). PRIN KURDISTANUL SĂLBA­TIC — cinemascop rulează la București (orele 8 , 10 ; 12,15 • 14,30 ; 16,45 ; 19; 21,15) ; Feroviar (orele 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21) ; Excelsior (orele 8,45 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17,45 ; 20) ; Glo­ria (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 • 20,30) . Modern (orele 9.30 ; 11,45 ; 14 ; 16.30 ; 18,45 ; 21,15). CE NOAPTE BĂIEȚI! — cine­mascop rulează la Lumina (orele 9— 15.45 în continuare, 18.30 20.45) . ZOLTÁN KARPPATHY — ci­nemascop rulează la Lumina (orele 9 15.45­ în continuare 18.30; 20.45) . HIROSIMA DRAGOSTEA MEA — cinemascop rulează la Central (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) BOMBA DE LA ORA 10,10 rulează la Union (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). SPARTACUS rulează la Doina (orele 11,30 ; 16 ; 19,30) SFINTUL LA PÎNDA rulează la înfrăţirea (orele 10 ; 15,30 ; 17,45 ; 20). DIRIJABILUL FURAT rulează la Buzești (orele 15,30; 18). SAMBA rulează la Dacia (orele 8— 16,30 în continuare, 18,45; 21) NEBUNUL DIN LABORATO­RUL NR. 4 rulează la Bucegi (orele 9; 11,15 ; 13,30 ; 16,15 ; 18,30 ; 21); Flamura (orele 9—16 în conti­nuare, 18 15 ; 20,30). SFÎRȘITUL AGENTULUI W 4 C rulează la Unirea (orele 15,30; 18). FREDDY, LOVEȘTE TU ÎNTII! rulează la Lira (orele 15 ; 17,15; 19,30), Progresul (orele 15,30 ; 18,30) ; Mioriţa (orele 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). OSCAR rulează la Drumul sării (ore­le 15 ; 17,30 ; 20 ; — duminică matineu ora 11). UN DOLAR GĂURIT rulează la Giuleşti (orele 10 ; 15,30 ; 18 ; 20,30), Tomis (orele 9—15,45 în continuare, 18,15), Aurora (orele 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15). EA VA RIDE rulează la Cotroceni (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). EDDIE CHAPMAN, AGENT SECRET rulează la Pacea (orele 15 ; 17,45 ; 20,30). INIMA NEBUNA... NEBUNA DE LEGAT rulează la Floreasca (orele 9; 11.15 ; 13,30; 16; 18,15 ; 20.30) ; Moșilor (orele 15,30; 18 20,30) Arta (orele 9,15—16 în conti­nuare, 18,15). OBSESIA rulează la Volga (orele 9; 11.15 ; 13.30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.45). EL DORADO rulează la Viitorul (or­e 15,30 ; 18 ; 20.30). BLESTEMUL RUBINULUI NE­GRU rulează la Popular (orele 15,30; 18 : 20,30). PENTRU CITIVA DOLARI ÎN PLUS rulează la Munca (orele 9,30; 12 ; 15 ; 17 45 ; 20,15). NUNTA LA MALINOVKA rulează la Flacăra (orele 15,30; 18 ; 20,30). ÎMPUȘCĂTURA rulează la Vitan (orele 15; 17;30 , 20). PASAREA TIMPURIE rulează la RahoVa (orele 15,30; 18). MUMIA INTERVINE rulează la Ferentari (orele 15,30 ; 18 ; 20.30). TOPKAPI rulează la Crîngași (orele 15,30 ; 18 ; 20,30). HOCUS—POCUS rulează la Cosmos (orele 15,30; 18 ; 20,30). De la 3 iulie RĂZ­BUNAREA HAIDUCILOR (ore­le 15,30 ; 18 : 20.30), MM 17.30 — Pentru noi femeile! 18.00 — Actualitatea indus­trială. 18.30 — Curs de Umba fran­ceză 19.00 — Alma Mater. Emi­ siune pentru stu­denţi. 19.30 — Telejurnalul de sea­ră. 20.00 — ,Mult m­i-e drag cintul şi jocul“ 20.20 — Ce-aţi dori să reve­dem­ ? 20.45 — Tele -­universitatea Istoria civilizaţiilor. 21.20 — Film artistic : „Am­prenta“ — o produc­ţie a studiourilor ci­nematografic Bucu­reşti 23.05 — Telejurnalul de noap­te. SC INT­EI A TINERETULUI Progresul a făcut K. 0. Steagul roşu Timişoara a găzduit dumi­nică ultimul act fotbalistic al sezonului. Intr-un meci de­cisiv, în prezenţa a 10 000 de spectatori, cele două foste di­vizionare A — Progresul şi Steagul roşu — şi-au încercat ultimele şanse. Păcat că una dintre cele două combatante — şi aceasta a fost Steagul roşu — a trebuit, la capătul celor 90 de minute, să pără­sească pentru cel puţin un an scena diviziei A. Meciul a debutat cu atacuri insistente de ambele părţi. „Stegarii“ joacă cursiv, cu pase precise, expediind cîteva şuturi periculoase (minutul 7 Pescarii şi minutul 16 Gane) respinse însă de portarul bucureştean în corner. înain­tarea braşoveană, mai mobilă, deosebit de activă, se izbeşte însă de o apărare sobră, so­lidă în care se distinge apără­torul central bucureştean Gra­ma. Progresul, deşi iese mai greu în atac, controlează însă mai mult balonul şi are o mare ocazie de a deschide sco­rul în minutul 21. Dar un pi­cior salvator ii „suflă“ balo­nul lui Spangher în urma în­vălmăşelii iscate la executarea unei lovituri libere de Matei şi scorul rămîne alb, în con­tinuare. Fazele, de multe ori, electrizante sunt, din păcate, presărate cu numeroase faul­turi sancţionate exemplar de arbitrul cehoslovac Iaroslav Slama. în minutul 45 Alecu cen­trează pe partea dreaptă, Oai­­dă lasă balonul să treacă pînâ la Ţarălungă care, pe fază, plasează calm, pe sus, la colţ, este 1-0 pentru Progresul. La reluare, bucureştenii do­mină copios, joacă mai alegat şi, în minutul 65. Oaidă, des­tul de inactiv în prima repri­ză, lansat pe contraatac şu­tează imparabil de la 12 metri, m­ajorînd scorul la 2-0. Stea­gul roşu are meritul că nu ce­dează lupta şi, in minutul 70, obţine o lovitură de la 11 me­tri, acordată la un henţ al lui­ Grama. Fundaşul Ivăncescu, trage... alături, exact în clipa cînd pe celălalt stadion al Ti­mişoarei, Crişul Oradea se distanţa de Politehnica Ga­laţi, înscriind cel de-al doilea gol. Trei minute după ratarea penaltiului, Györfi, singur de la 7 metri, îşi potriveşte balo­nul şi şutează puternic, dar formidabilul Matache apără, în penultimul minut de joc. Ţarălungă lansat pe­­ contra­atac trimite în poarta goală peste portarul Adamache pe­cetluind astfel scorul final : 3—0. După meci am solicitat părerea antrenorului bucu­reştean, Cornel Drăguşin : „Sunt fericit că echipa noastră a depăşit momentul critic al barajului, reuşind să adopte un stil de joc economicos şi eficace“. Arbitrul cehoslovac Slama Iaroslav ne spunea : ,,Jocul mai legat, mai tehnic şi mai bine gîndit al albilor (n.n. Progresul), și-a spus cuvîntul. Mi-a plăcut în mod deosebit nr. 9 (Matei), un jucător foar­te tehnic. De partea cealaltă, galbenii (Steagul roșu) au co­mis multe faulturi, motiv pentru care în minutul 83 am fost nevoit să-l elimin pe că­pitanul echipei, Jenei". SIMION STAN ★ In urma meciurilor de ba­raj, anul viitor vor juca în divizia B următoarele echipe : Progresul Brăila, Chimia Rm. Vîlcea, Gloria Birlad, Gaz me­tan Mediaș, A. S. Cugir și Metalul Tr. Severin. Cuplajele bucureştene au fost salvate... Foto: VIOREL BABA PE SCURT Ş­­ PE SCURT • „Regata Tampere“ la caiac-canoe, competiţie preolimpică la care au luat parte peste 100 de sportivi şi sportive din 9 ţări, s-a soldat cu un deplin succes al reprezentanţilor Româ­niei, cîştigători în 13 probe din cele 17 înscrise în program. Cuplul de caiac Vernescu—Sciotnic şi-a reconfirmat clasa in­ternaţională, terminînd victorios atît în proba de viteză cit şi în cea de fond. Două victorii a obţinut şi caiacista Viorica Dumitru, la simplu şi apoi la dublu împreună cu Valentina Serghei. Remarcabil s-au comportat canoiştii Pataichin, Cala­­biciov şi Covaliov. • Oraşul Osnabrueck a găzduit întilnirea triunghiulară de atletism dintre echipele feminine ale­ Olandei, României şi R. F. a Germaniei. Din echipa română s-a remarcat în mod deose­bit discobola Lia Manoliu care s-a clasat pe primul loc, sta­bilind şi un nou record naţional cu performanţa de 57,98 m. Alte două victorii pentru echipa română au fost obţinute de Viorica Viscopoleanu, la săritura în lungime — 6,44 m­ şi­­Cornelia Popescu la săritura în Înălţime — 1,66 m. Ileana Silai a ocupat locul doi la 800 m plat cu timpul de 20 02” 5710, Va­leria Bufanu s-a situat de asemenea pe locul doi, la 80 m garduri, cu 10” 9/10, iar Mihaela Penes s-a clasat a treia la aruncarea sulitei cu 49.12 m. Punctajul final al întîlnirii : R. F. a Germaniei 93 puncte. Olanda 79 puncte. România 61 puncte. • In cadrul concursului international de nataţie de la Inns­bruck, tînăra înotătoare română Anca Andrei a obţinut un frumos succes, cîştigînd proba de 200 m spate cu timpul de 2' 33” 4/10. Pe locurile următoare s-au clasat Hafner (Austria) 2’ 34” , Kraus (R.F.G.) 2’ 39” , Keller (R.D.G.) 2’ 39”. A doua victorie a culorilor românești în acest concurs a fost realizată de V. Costa situat pe primul loc la 100 m bras cu timpul de 1’ 09” 3/10. Reuniunea O.N.U. de la Bucureşti­­ HIPARTIZANIIA între 3 şi 5 iulie a. c., se vor desfăşura la Bucureşti, sub con­ducerea secretarului general al O.N.U., U Tlianţ, lucrările reu­niunii mixte a Comitetului ad­ministrativ de coordonare al O.N.U. şi Comitetului pentru programe şi coordonare al Con­siliului economic şi social al O.N.U. Comitetul administrativ de coordonare este un organism din care fac parte conducătorii tu­turor instituţiilor specializate din sistemul O.N.U. Din Comitetul pentru progra­me şi coordonare al Consiliului economic şi social al O.N.U. fac parte 16 state, printre care şi România. Cele două organisme ţin reu­niuni mixte în vederea corelării diferitelor acţiuni ale O.N.U. în domeniile economic şi social. Pe ordinea de zi a reuniunii de la Bucureşti figurează pro­bleme ca : deceniul O.N.U. pen­tru dezvoltare, dezvoltarea şi uti­lizarea resurselor umane, subiect iniţiat în cadrul Consiliului e­­conomic şi social de către Româ­nia, precum şi chestiuni gene­rale de coordonare. INFOR Duminică după-amiază a so­sit în Capitală directorul ge­neral al Biroului Internaţio­nal al Muncii, David Morse. Oaspetele va face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Mi­nisterului Muncii, şi va lua parte la lucrările reuniunii mixte a Comitetului adminis­trativ de coordonare al O.N.U. şi Comitetului pentru progra­me şi coordonare al Consiliu­lui economic şi social al O.N.U., care se vor desfăşura la Bucureşti. ★ Duminică la amiază a sosit h­ath în ţară directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricul­tură (F.A.O.), A. H. Boerma. El este însoţit de Paul La­martine Yates, reprezentantul F.A.O. pentru Europa. Oaspetele va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Superior al Agri­culturii şi va participa la Con­sfătuirea mixtă de lucru a Co­mitetului administrativ de coordonare şi Comitetului de coordonare şi programare ale O.N.U., ce va avea loc la Bucu­reşti. ABSOLVENȚI­LOR (Urmare din pag. I)­le personale, o vor lua refe­ritor la viitorul loc de muncă. Au dreptul de a alege, dintre posturile libere încă în mo­mentul cînd, în ordinea medii­lor generale, au intrat la comi­sia de repartizare. Nici un fel de „inerții de birou“ nu trebuie să-i priveze de acest­­ drept. Există, neîndoielnic, posibilităţi ca, de anul viitor, această vastă activitate de definitivare, în funcţie de necesităţi şi solicitări, a nomenclatorului posturilor vacante să fie efectuată la timp , cu condiţia ca toţi factorii responsabili să colaboreze în­deaproape, din vreme. CETATEA HISTRIA , A­rad- Constanta Turneul final de fotbal al liceelor Pe nedrept, timp de foarte mulţi ani, fotbalul a fost înde­părtat din şcoli. D­upă eşecul de la Zürich, tot mai mult s-a afir­mat ideea necesităţii introducerii fotbalului în şcoli. Ce-i drept, cîţiva paşi s-au făcut, dar fottre din mici şi mult sub posibilităţi Silva de ce iniţiativa organizării vendicări campionat pe ţară al liceei alocaţiilor poate fi decit salutară, superior. Pentru turneul final din trişedinţe­­an s-au calificat echipele licee­­se „N. Bălcescu“-Cluj, Nr. ., ale Bucureşti, „Ştefan cel Mare"­, că Suceava, Nr. 1 Băiconi, Nr. 1 ,de Ocna-Mu­reş şi Nr. 1 Calafat. Pînă în prezent cei mai bine pregătiţi s-au dovedit a fi elevii din Bucureşti şi Băicoi. Partidele care s-au desfăşurat au fost foar­te disputate scoţind în relief o serie de jucători destul de talen­taţi printre care notăm: Rădu­lescu, Tănase (Bucureşti), Nicu­lescu, Brăgan (Băicoi), Arsens (Ocna-Mureş), Stănciugelu (Cala­fat) etc. In schimb nu putem fi de a­­cord cu felul în ca­re s-a organi­zat turneul final. In primul rând alegerea localităţii de desfăşura­re­ a întrecerii nu a fost cea prui fericită, pentru că bucureştenii, satul de atîta fotbal, nu au acor­dat atenţia cuvenită competiţiei. Considerăm că la R­îmnicu Vîl­cea, Piatra Neamţ sau în altă localitate din provincie, întrece­rea s-ar fi bucurat de o altă am­bianţă. Dacă, în sfîrşit, s-a ales Bucureştiul, nu înţelegem de ce le-au fost puse la dispoziţie li­ceenilor terenurile II şi IV de la 23 August (pline de gropi şi mai ales praf). In al doilea birid sistemul de desfăşurare al turneului final este foarte defectuos. Cinci jocuri în cinci zile consecutiv nu sunt în stare să susţină nici seniorii, cu atît mai puțin nişte copii de 16—17 ani. Sperăm însă că lip­surile semnalate azi vor fi înlă­turate in ediţiile viitoare. DAN VLAD „Zona" şcolilor sportive la hand­bal Pe agenda competiţioială a sportului şcolar consemnăm o nouă întrecere de anvergură: faza de zonă a Campionatului Şcolilor sportive de handbal. Sunt prezente la start 26 de echipe, circa 300 de tineri handbalişti, constituite în 6 serii preliminare între care, campioana de anul trecut Şcoala sportivă nr. 2 din Bucureşti, alături de forma­ţiile şcolilor sportive din Con­stanţa, Tîrgu Mureş şi Timi­şoara care, la această ediţie, se pare că emit serioase pre­tenţii la cîştigarea titlului, întrecerile­ organizate de Şcoala sportivă nr. 3 din Ca­pitală se vor încheia miercuri.

Next