Scînteia Tineretului, iunie 1969 (Anul 25, nr. 6232-6256)

1969-06-01 / nr. 6232

în ultimii patru ani, energia creatoare şi eforturile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţelor de producţie, perfecţionarea relaţii­lor socialiste, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cuprinzînd pre­vederi superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinîn­­du-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei in perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a pre­văzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîndu-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Producţia industrială a anului 1968 este mai mare decît cea obţinută în decursul primu­lui cincinal 1951—1955, în toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, meta­lurgia, construcţia de maşini şi chimia —• s-au obţinut creşteri superioare faţă de media pe ansamblul industriei. în anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă d­e 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare decît la începu­tul cincinalului. Producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută ; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al economiei. Va­­lorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. In­dustria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere însemnată ; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi con­tribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei. în perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creş­tere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. în aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al pro­ducţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracte­ristici tehnico-economice superioare, a sporit capacitatea uzine­lor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de organizare şi rezervele exis­tente în această ramură. Deşi condiţiile­ climatice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a producţiilor agricole plani­ficate pe 1968, totuşi în perioada­ 1966—1968 s-a obţinut o produc­ţie globală agricolă care a depăşit limita superioară prevăzută in cincinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîn­­du-se nevoile de consum ale populaţiei, aprovizionarea indus­triei cu materii prime şi disponibilităţi pentru export. Compara­tiv cu anii 1963—1965 s-au obţinut producţii superioare cu 2 mi­lioane de tone la cereale,­cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii. In anii 1966— 1968, în economia naţională s-au investit din fondurile centra­lizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depăşeşte volumul in­vestiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950—1960. Corespunză­tor orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ramurile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea acestui important volum de investiţii, în primii trei ani ai cinci­nalului au intrat în funcţiune peste 700 noi capacităţi de pro­ducţie şi obiective industriale importante, au fost modernizate şi reutilate numeroase întreprinderi din toate ramurile econo­miei, s-a extins baza materială a activităţii ştiinţifice şi social­­culturale , s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puţin dezvoltate. In industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milon de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a experienţei cadre­lor, folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la sporirea producti­vităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O mare însemnătate pentru ridicarea efi­cienţei economice au avut-o acţiunile iniţiate de partid privind perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii , acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor re­zerve din economie. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei industriale. Beneficii­le obţinute peste prevederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut­ loc în condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile interna­ţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a comerţului exterior a fost în perioada 1966-1968 de peste 12 la sută ; a sporit pon­derea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţările membre ale C.A.E.R., cu toate ţările socialiste ; au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte ţări. Realizările obţinute in industrie şi agricultură, în toate ra­murile producţiei materiale se oglindesc sintetic în dinamica venitului naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creştere a ve­nitului naţional — de 8 la sută — a fost superior celui pre­văzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alo­carea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure re­sursele necesare creşterii sistematice a nivelului de trai. Ince­­pînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a sala­riilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. In cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică şi so­­cial-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cin­cinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producţie; bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-cul­­turale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 , contribuind, alături de creşterea veniturilor directe, la ridica­rea nivelului de trai al celor ce muncesc. în această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activitatea în domeniul învăţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei; în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159 000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru diversificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife şi preţuri, datorită faptului că veniturile sectoare­lor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrşitul cincinalului cu circa 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20-25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de con­gres cu privire la creşterea veniturilor reale ale ţărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decem­brie 1967 a fost adoptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. în timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, viaţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii pentru: sti­mularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptuieşte în bune condiţii. Oamenii muncii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfășoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt­­ aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aparate electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul înde­plinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător ca sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creşterea pro­ducţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca ritmurile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele nivele ale producţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndeplinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lîngă­ succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri. în unele cazuri investiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în contractarea instala­ţiilor din ţară şi din import, o serie de capacităţi de producţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelucrarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date în producţie la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico-economici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate şi fibro-lemnoase, unele produise din industria alimentară realizările sunt sub prevederile cincinalului. Neajunsuri im­portante au existat în aprovizionarea cu materiale şi utilaje ; ele au influenţat negativ ritmicitatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, nivelul productivităţii muncii. în multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, ministerele şi celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru elimi­narea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea organizării pro­ducţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dez­voltării economice şi sociale a ţării au cerut eforturi susţinute din partea întregului popor. Prin munca rodnică şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu succese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărît să asigure construcţia victorioasă a socialismului şi comunismului în patria noastră. I Proiect DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PRIVIND PLANUL CINCINAL PE ANII 1971-1975 ȘI LINIILE DIRECTOARE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAȚIONALE PE PERIOADA 1976-1980 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST I OBIECTIVELE ȘI SARCINILE DE BAZĂ ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NATIONALE PERIOADA 1971-1980 IN Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a întregului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta va avea o importanţă hotărîtoare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialis­mului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului­­ în lume. (Continuare In pag. a ll-o) 1 ANUL XXV, SERIA II NR. 6232 8 PAGINI-30 BANI DUMINICĂ 1 IUNIE 1969 în Editura politică a apărut: Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului 48, pag- 1 l­u Lucrarea a­­apărut într-un tiraj de masă A întrevederea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova Shripat Amrit Dange . Sîmbătă la amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secre­­­­tar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, a avut o întreve-­­ dere cu tovarăşul Shripat TM Amrit Dange, preşedintele Consiliului Naţional al Parti- A­dului Comunist din India, vi­­­­copreşedinte al Federaţiei Sindicale Mondiale, care se­­­află în ţara noastră cu prilejul­­ lucrărilor Sesiunii Comitetului Executiv al F.S.M. @ La primire a luat parte to­varăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Exe- W cutiv al C.C. al P.C.R., prim­vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. In timpul întrevederii, care s-au desfăşurat într-o atmos­feră cordială, tovărăşească, a a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra problemelor actuale ale­ situaţiei interna­ţionale şi ale mişcării comu­niste şi muncitoreşti. Au fost abordate, de asemenea, aspec­te ale relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din India, subliniin­­du-se dorinţa comună de a le dezvolta în interesul consoli­dării unităţii mişcării comu­niste şi muncitoreşti, al cauzei păcii. PliCAIHA TOVARĂŞULUI AU KATA, SECRETARUL CEIRAL AI PARTIDULII ELIBERĂRII şi sociatismm »ia maroc Numărul următor al ziarului nostru va apare MARŢI 3 IUNIE 1969 Sîmbătă dimineaţa a pă- I răsit Capitala tovarăşul An­ Yata, secretarul general al Partidului Eliberării şi So- I cialismului din Maroc, care, la invitaţia Comitetului Cen­­tral­­al Partidului Comunist I Rorm­ân,, a făcut o vizită în ţara noastră. . La plecare, pe aeroportul I Băneasa, oaspetele a fost salu­tat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Ma­nea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al­ C.C. al P.C.R., Gheorghe Călin, Vasile Potop, şi Bujor Sion, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi de activişti de partid. (Agerpres) Banda de montaj caroserie a Uzinei de autoturisme Colibaşi Foto : O. PLECAN

Next