Scînteia Tineretului, iunie 1969 (Anul 25, nr. 6232-6256)

1969-06-01 / nr. 6232

Pag. 2 DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Urmare din pag. 1) 1 Obiectivele şi sarcinile principale ale dezvoltării economice pe perioada 1971—1980 sunt­­următoarele : 1. Continuarea susţinută a industrializării ţării, creşterea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei la sporirea venitului naţional, la satisfacerea nevoilor productive şi de consum interne, la extinderea cooperării şi schimburilor comerciale cu alte ţări, asigurînd participarea mai activă a ţării noastre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în perioada următoare va fi îmbunătăţirea structurii sale, creşterea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de progresul tehnico-ştiinţific contemporan, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale şi a capacităţii tehnice a forţei de muncă, ridicarea productivităţii muncii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electrotehnică şi electronică, producţia elementelor de automatizare, fabri­caţia de maşini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehno­logice şi instalaţii complexe. In concordanţă cu cerinţele calitativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbunătăţită structura producţiei de metal, punîndu-se accent pe creşterea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară. Industria chimică va cunoaşte o dezvoltare accelerată, sporindu-se­­ cu precădere producţia de fire şi fibre sintetice, mase plastice, îngrăşăminte chimice. Va fi lărgită şi modernizată baza energetică. O atenţie deosebită se va acorda extinderii şi diversificării producţiei bunurilor de consum, corespunzător creşterii puterii de cumpărare şi a cerinţelor populaţiei. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agri­culturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea unui amplu program de irigaţii, chimizarea complexă, dotarea cu o gamă variată de tractoare şi maşini agricole moderne, pentru a asigura producţii înalte şi stabile, aprovizionarea populaţiei cu mărfuri agroalimentare şi a industriei cu materii prime, precum şi creşterea resurselor de export. Se va dezvolta şi perfecţiona activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico-organizatorică a unităţilor cooperatiste. 3. înfăptuirea unui program susţinut de investiţii, în scopul extinderii şi perfecţionării bazei tehnico-materiale a societăţii, sporirii avuţiei naţionale. Fondurile de investiţii vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producţiei materiale. O deosebită atenţie se va acorda reducerii duratei de execuţie a lucrărilor, scăderii ponderii construcţiilor în totalul investiţiilor, creşterii eficienţei economice a investiţiilor, obţinerii unui spor cît mai mare de producţie şi de venit naţional la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătăţirea în continuare a repartizării teri­toriale a forţelor de producţie. 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia naţională, extinderea proceselor tehnologice avansate, intro­ducerea tehnicii electronice de calcul în producţie şi­­gestiune, ridicarea calităţii produselor şi asimilarea de noi produse, în pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cu exigenţele crescînde ale pieţei interne­ şi externe. La soluţionarea proble­melor pe care le ridică progresul tehnic în economie, o con­tribuţie sporită trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică, acti­vitatea de concepţie proprie. 5. Ridicarea în ritm susţinut a productivităţii muncii In toate ramurile economiei naţionale pe baza perfecţionării şi moder­nizării proceselor de producţie, a organizării ştiinţifice a produc­ţiei şi a muncii, creşterii calificării şi specializării cadrelor, utilizării complete a timpului de lucru, raţionalizării consumului de muncă în fiecare unitate şi la scara întregii societăţi. 6. Creşterea permanentă a eficienţei economice — factor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea îa baza întregii activităţi economice. Este necesar ca în toate ramurile şi întreprinderile să fie accelerată viteza de rotaţie a fondurilor materiale şi băneşti, să se intensifice preocuparea pentru folo­sirea cu maximum de randament a mijloacelor de producţie, pentru economisirea fondurilor materiale, reducerea preţului de cost şi creşterea rentabilităţii. 7. Dezvoltarea învățămîntului de toate gradele, continua lui modernizare, în vederea satisfacerii cerinţelor crescînde de muncitori calificaţi, cadre medii de specialitate, subingineri şi cadre cu studii superioare, cerinţe determinate de progresul economic şi social al ţării ; se vor crea condiţii pentru ridicarea nivelului general de cultură al populaţiei. 8. Extinderea relaţiilor de colaborare economică internaţio­nală, dezvoltarea comerţului exterior, îmbunătăţirea structurii acestuia şi ridicarea eficienţei sale. Va trebui promovată pe scară largă cooperarea în producţie, tehnică şi în cercetarea ştiinţifică — formă superioară a relaţiilor economice între state. Dezvoltînd colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu statele membre ale C.A.E.R. şi cu celelalte ţări socialiste, România va extinde totodată relaţiile cu toate statele, indiferent de orîndui­­rea lor socială, va participa­­ activ la diviziunea internaţională socialistă a muncii şi la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — ţelul suprem al întregii activităţi a partidului şi statului nostru. Calea prin­cipală de creştere a nivelului de trai o va constitui sporirea ve­niturilor directe, rezultate din aplicarea consecventă a reparti­ţiei socialiste după cantitate, calitatea şi importanţa socială a muncii, se va urmări ca principiul cointeresării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui raport raţional şi echitabil între ve­niturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvol­tată construcţia de locuinţe, se va extinde baza materială a învăţămîntului şi culturii, a ocrotirii sănătăţii.­­ Pentru lărgirea bazei interne de materii prime, lucră­rile geologice ce vor fi întreprinse­ în perioada 1971-1975 vor trebui să ducă la identificarea unor rezerve industriale sporite la ţiţei, gaze, minereuri neferoase, minereuri de fier şi alte substanţe minerale utile, care să permită creşterea extracţiei şi, pe această bază, satisfacerea în cât mai mare măsură a ne­voilor economiei. Cercetările geologice vor trebui să asigure, într-o perioadă scurtă de timp, un grad ridicat de cunoaştere a zăcămintelor noi şi­ a zonelor care prezintă interes. Pînă la sfîrşitul acestui an se vor analiza zonele de perspectivă în domeniul minereu­rilor neferoase şi, îndeosebi, cele de minereuri cuprifere, în­­tocmindu-se programe speciale privitoare la explorarea şi ex­ploatarea minereurilor complexe şi cuprifere, care să contribuie în cincinalul 1971-1975 la acoperirea în proporţie însemnată a nevoilor sporite de metale neferoase. Va trebui să crească în măsură însemnată eficienţa activităţii geologice, prin extinde­rea folosirii metodelor şi aparaturii geofizice moderne, micşo­rarea duratei de prospectare , explorare a zăcămintelor şi a perioadei de punere în valoare a rezervelor. Este necesar ca punerea în evidenţă de noi rezerve să se realizeze cu cheltuieli cit mai mici, să se utilizeze judicios fondurile, să se intensifica preocupările pentru economisirea mijloacelor materiale şi fi­nanciare alocate. 2. Ţinînd seama­ de faptul că rezervele cunoscute şi de per­spectivă sunt limitate, precum şi de necesitatea asigurării unui raport raţional între rezerve şi producţie, în perioada 1971-1975, extracţia de ţiţei va fi de 13,1-13,5 milioane tone pe an ; se va urmări perfecţionarea metodelor de exploatare în scopul creş­terii randamentului sondelor şi a coeficientului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte, folosirea mai bună a gazelor de son­dă , se va trece la exploatarea rezervelor de la mari adîncimi. In sectorul de prelucrare se va pune accentul pe valorificarea optimă a ţiţeiului, îmbunătăţirea calitativă a produselor şi asi­gurarea cu prioritate a sortimentelor utilizate ca materii, prime in industria chimică. Extracţia de gaz metan va ajunge în 1975 la 22-24 miliarde mc., urmărindu-se utilizarea raţională a presiunii gazelor în zăcăminte şi menţinerea unui grad normal de asigurare cu rezerve. Capacităţile de transport pentru gaze naturale vor fi mărite, prin construirea în cincinalul 1971-1975 de noi conducte şi prin montarea de staţii moderne pentru comprimarea gaze­lor în schelele de extracţie şi pe traseele conductelor magis­trale. Este necesar ca la elaborarea planului cincinal să se ana­lizeze în mod deosebit folosirea fondului de sonde în extracţia de ţiţei şi gaze, a tuturor mijloacelor materiale şi băneşti, în vederea creşterii eficienţei acestora. 3. Extracţia de cărbuni va trebui să atingă un nivel de 36—38 milioane tone în anul 1975. Sporul de producţie in viitorul cin­cinal se va realiza, in cea mai mare parte, pe seama extracţiei de lignit din exploatări la zi de mare capacitate, cu grad înalt de mecanizare. Vor fi perfecţionate procesele tehnologice de preparare a cărbunilor, în vederea obţinerii în cantităţi sporite a unor sortimente superioare. In mod deosebit vor trebui luate măsuri pentru mărirea producţiei de cărbuni cocsificabili. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu combusti­bili solizi şi înlocuirea treptată a lemnului de foc — destinat valorificării superioare în producţia industrială — se va dez­volta fabricaţia de brichete din cărbune şi se vor produce în cantităţi sporite cărbuni înnobilaţi. 4. In concordanţă cu necesităţile economiei, producţia de energie electrică va creşte în 1975 la 55—57 miliarde fc­Wh, iar producţia de energie termică — destinată consumului în in­dustrie, agricultură şi pentru încălziri urbane — va ajunge la 55-57 milioane gigacalorii. In anii 1971-1975, se vor lua măsuri pentru punerea în func­ţiune, în centralele electrice, a unei puteri instalate noi de 5 400-5 800 megawaţi, din care aproximativ o treime in hidro­centrale. 5. Industria siderurgică se va dezvolta în direcţia creşterii rapide a producţiei de metal şi îmbunătăţirii substanţiale a structurii acesteia, prin fabricarea unor sortimente valoroase care să satisfacă în condiţii din ce în ce mai bune cerinţele de metal ale economiei. In anul 1975 se vor produce 10—10,5 mili­oane tone de oţel, 7,2—7,5 milioane tone de laminate şi 1,0—1,1 milioane tone de ţevi; în cincinalul viitor se va dezvolta pro­ducţia de feroaliaje. Dezvoltarea industriei constructoare de maşini, orientarea ei spre ramurile moderne, de înaltă tehnicitate, cer în mod im­perios creşterea accentuată a producţiei de oţeluri de calitate, lărgirea substanţială a gamei mărcilor de oţeluri de înaltă rezistenţă, inoxidabile, oţeluri pentru scule şi rulmenţi. Pînă în 1975 va trebui, să se ajungă la o producţie de oţeluri aliate de 1­1,1 milioane tone. îmbunătăţirea substanţială a struc­turii producţiei de metal trebuie considerată ca o sarcină prin­cipală a siderurgiei în viitorul cincinal. Capacităţile pentru producerea şi laminarea oţelurilor de calitate vor fi astfel dimensionate, încît să asigure producerea unei game variate de sortimente şi vor fi realizate prin dez­voltarea unităţilor existente şi crearea unor capacităţi noi, în siderurgie şi pe lîngă marile uzine constructoare de maşini. Consumatoare ale acestor produse, în vederea satisfacerii într-o măsură mai mare a necesa­rului de cocs, vor fi luate măsuri pentru realizarea in termen scurt a unor noi capacităţi de fabricare a cocsului care să folosească şi cărbuni de mărci inferioare; vor fi reluate şi intensificate cercetările pentru a produce mai mult cocs din Cărbuni indigeni. Cercetarea ştiinţifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii consumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan în furnale, elaborării de oţeluri cu caracteristici superioare, ridicării calităţii şi creării de noi sortimente de produse siderurgice. Prin Înzestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanţă, extinderea automatizării, promovarea teh­nologiilor avansate şi perfecţionarea organizării muncii va trebui să se asigure consumuri specifice, indici de calitate şi de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obţinuţi la insta­laţii similare pe plan mondial. Pe această bază, în cincinalul viitor se vor asigura în siderurgie sporirea eficienţei investi­ţiilor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producţie. 6. In ramura metalurgiei neferoase se va dezvolta In ritm susţinut producţia de aluminiu, care va ajunge în 1975 la 180—200 mii tone,folosindu-se în mai mare măsură resursele interne de materii prime. Va trebui să se urgenteze intrarea în funcţiune a uzinei de prelucrare, să se extindă gama de aliaje din aluminiu, asigurîndu-se astfel valorificarea superioară a metalului și realizarea exportului de aluminiu, în principal sub formă de produse prelucrate. Pentru sporirea producţiei de cupru, plumb şi zinc, se impune accelerarea deschiderii de noi mine, extinderea ca­pacităţii unor mine existente, creşterea vitezei de înaintare în abataje şi galerii, îmbunătăţirea tehnologiilor de extracţie, de preparare şi prelucrare, organizarea pe scară mai largă a va­lorificării metalelor neferoase din deşeuri şi din cenuşile de pirită. Prin prelucrarea complexă a minereurilor, se va dezvolta producţia de seleniu şi cadmiu şi se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită. In acelaşi timp, va începe producţia de metale semiconductoare şi extrapure necesare industriei electronice şi electrotehnice, valorificînd cercetările efectuate în ţară; 7. în industria extractivă a minereurilor nemetalifere, a produselor abrazive şi cărbunoase, se va pune accentul pe extinderea valorificării zăcămintelor de caolin, feldispat,­­ dia­­tomită, bentonită, talc, nisipuri și va începe exploatarea ză­­cămîntului de sulf. Pentru satisfacerea cererilor sporite și în continuă diversificare de produse nemetalifere, vor trebui ex­tinse tehnologiile moderne de înnobilare a minereurilor, care să contribuie la lărgirea gamei de produse şi ridicarea calităţii acestora. în domeniul produselor cărbunoase, vor fi mărite capaci­tăţile de producţie, îndeosebi pentru satisfacerea necesităţilor sporite de electrozi ale industriei metalurgice şi chimice , se va dezvolta şi moderniza producţia de abrazive destinate in­dustriilor prelucrătoare. 8. Industria construcţiilor de maşini va fi consecvent orien­tată spre producţii de înaltă tehnicitate, în vederea echipării cu tehnică modernă a economiei, valorificării superioare a metalului, fructificării concepţiei tehnice proprii, creşterii con­tribuţiei acestei ramuri la extinderea schimburilor economice externe. Producţia industriei construcţiilor de maşini va trebui să crească în cincinalul viitor cu 72—76 la sută într-un ritm mediu anual de 11,5—12 la sută. Un obiectiv major trebuie să-l constituie dezvoltarea susţi­nută a unor subramuri moderne, cum sunt industria electro­tehnică şi electronică, mecanica fină şi fabricaţia de maşini­­unelte. Industria electrotehnică va creşte într-un ritm de 15—17 la sută anual, punîndu-se accentul pe producţia de maşini elec­trice, transformatoare de forţă, aparataj de înaltă şi joasă tensiune, precum şi pe asimilarea sortimentelor necesare elec­trificării, printre care transformatoare de foarte mare putere şi aparatură de tensiuni pînă la 400 kV. Industria electronică va creşte de 2,2—2,4 ori, îndeosebi prin : dezvoltarea producţiei de aparate electronice industriale, de aparate de măsură şi control electronice, de mijloace de auto­matizare pentru înzestrarea instalaţiilor cu echipamente mo­derne de comandă, control şi reglaj ; va spori, de asemenea, cu prioritate, producţia de componente electronice de clasă pro­fesională, se va trece la producţia de dispozitive semiconduc­toare pe bază de siliciu şi de circuite­ integrate ; se va organiza şi extinde producţia de aparate de radiocomunicaţii pentru uti­­lizări profesionale; în acelaşi timp, se va lărgi substanţial pro­ducţia tehnicii de calcul electronice, prin asimilarea în fabri­caţie a maşinilor electrono-mecanice şi electronice, precum şi a calculatoarelor electronice de capacitate medie. Producţia maşinilor-unelte va trebui să sporească de 1.862 ori,­­urmărindu-se îmbunătăţirea structurii prin realizarea de maşini şi agregate de înaltă tehnicitate, cu parametri tehnico­­economici superiori şi gabarit redus, cu un grad ridicat de auto­matizare, inclusiv a celor cu comandă-program. In acest scop, vor fi mărite capacităţile la uzinele care dispun de experienţă şi de cadre calificate, se vor lua măsuri pentru extinderea cooperării cu ţările socialiste şi cu firme din alte ţări, astfel încît să fie asimilate în termen scurt noi tipuri de maşini­­unelte pentru nevoile interne şi pentru export. Producţia de utilaje tehnologice va trebui să asigure, în cea mai mare parte, necesarul intern de agregate energetice de puteri mari, de instalaţii şi utilaje pentru industria materialelor de construcţii, industria uşoară, şi alimentară, industria minieră şi petrolieră. O sarcină deosebit de impor­tantă a industriei construcţiilor de maşini este asimilarea de utilaje şi instalaţii pentru realizarea programului nuclear naţio­nal şi pentru dotarea noilor obiective din industria chimică. Ministerele vor lua măsuri în vederea utilizării intensive a capacităţilor de prelucrări mecanice din unităţile proprii, pentru a-şi acoperi cea mai mare parte din necesarul de piese de schimb şi a realiza o serie de maşini şi utilaje specifice ramurii. Pentru a asigura nevoile de transport ale economiei, indus­tria constructoare de maşini va trebui să sporească în conti­nuare şi să perfecţioneze producţia de material rulant, prin realizarea de locomotive Diesel de viteze şi puteri sporite şi prin diversificarea producţiei de vagoane, în industria de autovehi­cule vor fi asimilate în fabricaţie autocamioane de tonaj sporit şi autobuze de mare capacitate acţionate cu motor Diesel, pre­cum şi diferite tipuri de autovehicule specializate ; se va încheia procesul de integrare a fabricaţiei de autoturisme în ţară Profilarea în perspectivă a industriei constructoare de maşini va trebui să fie , astfel realizată încît să asigure partici­parea intensă a acestei ramuri la înzestrarea tehnică a econo­miei naţionale, specializarea în producţie şi dezvoltarea coope­rării cu ţările membre ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, precum şi cu alte state. Ramura construcţiilor de maşini va trebui să-şi sporească din ce în ce mai mult participarea la exportul ţării, cu produse­­eficiente, de tehnicitate ridicată,­­ în vederea realizării ritmurilor de dezvoltare a producţiei în cincinalul viitor, se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie ; în fiecare unitate trebuie să se ajungă la folosirea intensivă a spaţiilor de producţie, a maşi­nilor şi utilajelor, a timpului de lucru, să se obţină parametri tehnici şi economici la nivelul capacităţilor similare din străi­nătate. Este necesar, totodată, să fie dezvoltate şi dotate sectoarele de concepţie ale uzinelor constructoare de maşini în scopul modernizării şi perfecţionării continue a maşinilor şi utilajelor fabricate şi menţinerii acestora la un nivel tehnic competitiv pe pieţele externe. Activitatea de cercetare ştiinţifică, se va realiza în strînsă legătură cu direcţiile de dezvoltare ale indus­triei constructoare de maşini, electrotehnicii, electronicii, me­canicii fine şi industriei optice, se va urmări îndeosebi ela­borarea de echipamente de înalt nivel tehnic, care asigură valorificarea superioară a metalului, folosirea eficientă şi modernizarea capacităţilor de producţie în industrie şi în alte ramuri ale economiei naţionale. Pentru ca sectoarele industriei construcţiilor de maşini să fie dezvoltate într-o concepţie de largă perspectivă, pe baza stu­dierii multilaterale a cerinţelor pieţei interne şi externe, vor fi elaborate o dată cu viitorul plan cincinal — programe speciae privind dezvoltarea electrotehnicii, electronicii, mașinilor­(Continuare în pag. a 111­ al Nivelul _ anului Unitatea «• 1975 1975 față măsură de 1970 —---------------------------------------------------------------------,_________________________________________________Vo Autocamioane și autotractoare mii buc. 35 _ 40 100 —114 Autoturisme de oraş mii buc. 45 _ 50 375 —417 îngrășăminte chimice (100 la sută substanţă activă) mii tone 2 200 — 2 400 200 —219 Cauciuc sintetic mii tone 110 — 130 200 236 Materiale plastice şi răşini sintetice mii tone 420 — 450 185 —198 Fibre şi fire chimice mii tone 130 — 150 170 —197 Celuloză și semiceluloză mii tone 650 — 680 142 —148 Hîrtie și cartoane mii tone 720 — 740 140 —143 Ciment . mil. tone 13 — 14 160 —172 Plăci din particule aglomerate și fibro-lemnoase mii tone 950 — 1100 180 —210 Mobilă mid. lei 6,7— 7,0 125 —130 Aparate radio mii buc. 650 — 700 143 —154 Televizoare mii buc. 450 — 500 150 —167 Aparate electrice de uz casnic mil. tei 1200 — 1500 200 —250 Țesături mii. mp 849 _ 880 136 —142 Tricotaje mil. buc. 180 _ 190 137 —145 încălțăminte mil. per. 75 — 80 110 —117 Carne mii tone 770 _ 830 154 _167 Ulei comestibil mii tone 380 — 420 121 —133 Zahăr mii tone 580 — 610 105 —111 Conserve sterilizate şi congelate de le­gume şi fructe şi pastă de tomate mii tone 450 — 500 158 —176 Industria în perioada 1971—1975. Industria se va dezvolta într-un ritm mediu anual de 8,5—9,5 la sută, producţia globală indus­trială urmind să crească cu 50—57 la sută în 1975 faţă de 1970 Industria mijloacelor de producţie va creşte, în medie, cu 9—10 la sută anual, iar producţia bunurilor de consum cu 7—8 la sută. La principalele produse se va urmări realizarea următoa­relor nivele orientative 1 Nivelul anului Unitatea «• 1975 1975 față măsură «e 1970 — ____________________________________________________________________________________________________•|»____________ Energie electrică mid. kWh 55 — 57 156 —162 Cărbune extras mil. tone 36 — 38 154 —163 Ţiței mil. tone 13,1— 13,5 98,5—101,5 Gaz metan mid. mc. 22 — 24 118 —129 Oțel mil. tone 10 — 10,5 154 —161 Aluminiu mii tone 180 — 200 168 —187 Locomotive Diesel şi electrice magistrale buc. 280 — 300 108 —115 Motoare electrice MW 4 600 — 5 200 159 —179 Transformatoare de forţă MW A 15 000 —17 000 167 —189 Mijloace de automatizare şi ale tehni­cii de calcul, aparate electrice de măsură şi control mid. leî 3,5— 4,0 307 —347 Maşini şi utilaje pentru industria minieră mii tone 35 — 38 125 —136 Tractoare mii buc. 30 — 35 105 —123 ­ II DEZVOLTAREA ECONOMIEI NATIONALE IN PERIOADA 1971-1975 Potrivit obiectivelor și sarcinilor dezvoltării economiei na­ planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere şi adoptare ţionale in perspectivă, se stabilesc următoarele directive pentru __ _ perioada 1971 1975, pe baza cărora se va elabora proiectul Marii Adunări Naţionale în anul 1970. PRINCIPALII INDICATORI ORIENTATIVI AI DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE PE PERIOADA 1971-1975 Anul 1975 Ritm mediu faţă de anual in 1970 perioada 1971—1975 Producţia globală industrială Producţia globală agricolă (media anuală pe perioada de 5 ani) Productivitatea muncii pe un salariat­ — în industrie — în construcţii-montaj — în transporturi feroviare Reducerea cheltuielilor la 1000 Iei producţie marfă în industria de stat Volumul comerţului exterior (pe perioada de 5 ani) Investiţiile centralizate din fon­durile statului (pe perioada de 5 ani) — miliarde Iei Venitul naţional Venitul naţional pe un locuitor Creşterea numărului de sala­riaţi în economia naţională (mii persoane) Fondul de salarii Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul Salariul real Veniturile reale ale țărănimii provenite din producţia agricolă 150—157 8,5—9,5 128—131 5,0—5,5 137—140 6,5—7,0 127—131 5,0—5,5 133—135 5,9—6,2 6— 7 — 110­ 145 — 420—435 — 145—150 7,7—8,5 137—142 6,5—7,3 400-500 — 130—135 5,4—6,2 130—135 5,4—6,2 116—120 3,0—3,7 115—120 2,9—3,7 SCÂNTEIA TINERETULUI

Next