Scînteia Tineretului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6257-6284)

1969-07-01 / nr. 6257

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II, NR. 6257 6 PAGINI - 30 BANI MARȚI 1 IULIE 1969 ÎN DEZBATEREA DOCUMENTELOR CONGRESULUI AL X-LEA SE MANIFESTĂ PROFUNDA RESPONSABILITATE A NAȚIUNII NOASTRE SOCIALISTE FAȚĂ DE DESTINELE PATRIEI eiectiv mm -ÎNDEPLINIREA INTEGRALĂ A ANGAJAMENTELOR SOLICITĂ MOBILIZAREA EFORTURILOR In fiecare organiza­ţie — Au trecut şase luni de cînd aţi formulat răspunsul la che­marea comitei’i judeţene ale U.T.C. Prahova şi Teleorman, an­­gajîţidu-vă in b­iţii acesta şi dv. în marele circuit al întrecerii prin care organizaţiile­ U.T.C. din în­treaga ţară întîn­pină Congresul al X-Iea al partidului şi aniver­sarea Eliberării, uinul din obiecti­vele principale ale angajamentu­lui priveşte sporirea preocupări­lor organizaţiilor U.T.C. pentru întărirea disciplinei în producţie, pentru mobilizarea tinerilor la în­deplinirea cu maximum de res­ponsabilitate a obligaţiilor profe­sionale, folosirea integrală a tim­pului de lucru şi exploatarea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor din dotare. Care sînt rezultatele obţinute pînă acum ? — Aş începe mai întîi cu cî­­teva din iniţiativele apărute în multe întreprinderi din judeţ. „Jurnalul zilei“, „Cu microfonul printre tineri“, „Nici un tînăr cu absenţe nemotivate“, sunt doar cîteva din acţiunile iniţiate de organizaţiile U.T.C. pentru spri­jinirea procesului de producţie. Desigur, nu putem cere acestor acţiuni modificări imediate şi spectaculoase în conştiinţa tineri­lor muncitori, în întărirea disci­plinei de producţie. Roadele lor au începit însă să se vadă de la Convorbire cu GHEORGHE SAS, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C. şi urmărim cu încredere eficienţa lor- Olimpiadele pe meserii au intrat în preocuparea multor organizaţii U.T.C. de mai multă vreme- In aceas­tă perioadă le-am imprimat o amploare mult mai mare în comparaţie cu alţi ani. Olimpiada laboranţilor (Uzina „1 Mai“), a lăcătuşilor (C.I.L. Sighetul Mar­­maţiei), Olimpiada minerilor la exploatările miniere Săsar, Băiuţ şi Nistru, Olimpiada preparatori­lor la Rotaţia vest-Săsar, la care au fost antrenaţi majoritatea ti­nerilor muncitori, sunt cîteva din exemplele care s-au adăugat sau le-au amplificat pe cele existente deja. î­­n prezent, î­i tot judeţul se desfăşoară Olimpiada şoferilor. Concursurile pe meserii de genul „Cine ştie meserie, cîştigă“, de asemenea, au cuprins circa 75 la sută dintre utecişti, mineri, ch­i­­mişti, şoferi, zidari, zugravi, dul­gheri şi parchetari şi­ au disputat V. MOINEAGU (Continuare în pag. a V-a) ÎN PAG. A 3-A: PROIECTUL DE DIRECTIVE IN DEZBATERE ELECTRONICA — AMPLI­FICATOR AL MODERNI­ZĂRII ECONOMIEI Nu este pentru prima data cînd construim poduri. În urmă cu peste trei sferturi de veac, Anghel Sanigny, realizând peste Dunăre întîia punte românească de anvergură, realizat şi cea mai importantă lucrare europeană de acest gen. După peste trei sferturi de veac, reînnoind o tradiţie, grupul de şantiere pod Dunăre Giurgeni—Vadul Oii, într-un loc în care valurile Dunării poartă spre mare, pe umerii lor fluizi, umbrele dante­lăriei metalice de la Cernavodă, repune în drepturi — dacă ne întoarcem gîndurile spre Apolodor din Damasc — o meserie pe care o putem socoti străveche.» Prof. univ. TUDOR BUGNARIU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România ANVERGURA LUCRĂRII... ...poate fi evaluată la adevă­rata ei măsură numai după o consultare atentă a planurilor în baza cărora peste 1 000 de muncitori și cîteva zeci de in­gineri execută a doua punte — de data aceasta rutieră — între Dobrogea şi restul ţării. Pri­vind suprastructurile, aşa cum se înfăţişează ele astăzi, după mai mult de doi ani şi jumă­tate de la inaugurarea şantie­rului, puţini îşi pot imagina pe ce rădăcini se va sprijini ta­­blierul metalic, piesa finală pe care o vor monta aici construc­torii. Pentru că, într-adevăr, în ceea ce priveşte anvergura lor tehnică şi dificultatea execu­ţiei, cea mai importantă parte a lucrării se află împlîntată sub pămîntul peste care se arcuiesc viaductele de acces, sub oglin­da apei pe care se întretaie na­vetele de şalupe şi leacuri şi pe care se sprijină macaralele plutitoare, sub albia miloasă din care cresc pilele.. „Lungimea globală a podului — ne informează ing. Constan­tin Ţintea, directorul general al grupului de şantiere pod Dunăre Giurgeni—Vadul Oii — va fi de aproximativ 1,5 km, distanţă care se va împărţi, e­­ch­itabil, între viaductele de ac­ces şi podul propriu-zis. Am­plasamentul lui a fost dictat de reţeaua rutieră existentă, cât şi de faptul că în această zonă Dunărea îşi reuneşte braţele între care a cuprins balta Ia­­lom­iţei intr-un singur curs de apă, relativ îngust şi stabil, ceea ce presupune avantaje în ceea ce priveşte volumul lucră- r­­ilor. Insă, dezavantajele pe care le presupune acest ampla­sament sunt cel puţin pe mă-­­ sura avantajelor...“. Aflăm, astfel, treptat, că structura terenului pe care l-au ales constructorii — o prelun­­gire ancestrală a Deltei _ este reprezentată de un strat alu­vionar care merge uneori pînă I MI­HAI PELIN (Continuare în pag a V-a) ^ . — Ce joc acordă marxismul ' gîndirii în mănunchiul de valori care definesc personalitatea ? Dar acţiunii ? I T. B. : Gîndirea este facultatea prin care omul se situează în orizontul umanului. Fără gîn- I dire sau cu o gîndire stereoti­­pizată omul se înstrăinează de propria sa esenţă. In concepţia I lui Marx, gîndirea şi acţiunea se presupun reciproc. Gîndirea că­lăuzeşte practica, dar pentru­ a­­ceasta ea trebuie să-şi menţină­­ în permanenţă facultatea pro­iectată. Pe de altă parte, aşa cum arăta Marx, omul dovede­ş­­­­te adevărul în practică. In spi­ritul deschis al concepţiei mar­xiste, în raportul obiect-subiect se pleacă de la un om apt nu numai să se adapteze la reali­tate, ci să-şi adapteze realitatea creînd-o şi recreînd-o prin prac­tică. — Idealul personalităţii este rezervat unei minorităţi ? T.B. : Fireşte, nu tuturor oa­menilor li se poate recunoaşte sau aplica atributul de persona­litate, dar aceasta nu în sensul teoriei „elitelor“ preconizate de unii gînditori nemarxişti. In so­cietăţile împărţite în clase exis­tă un temei raţional pentru o astfel de concepţie : despărţirea muncii intelectuale de munca fi­zică şi opunerea ei, a creat a­­colo condiţii obiective pentru formarea unor elite culturale, opuse maselor. Socialismul des­chide cîmp liber afirmării oa­menilor ca personalităţi creatoa­re într-un domeniu sau altul al culturii materiale şi spirituale, înlăturînd barierele care împie­dicau ascensiunea maselor spre cultură. Principial, aşadar, afir­marea individului ca persona­litate este rezervată unei mino­rităţi numai în societăţile în care domneşte exploatarea şi oprima­rea. Aceasta, fireşte, nu înseam­nă că din rîndul maselor, nu se ridică personalităţi, tot aşa cum nu înseamnă că toţi membrii minorităţii organizate sunt tot­odată şi personalităţi. — Cum definiţi, aşadar, ţelul etic al socialismului privind per­sonalitatea în relaţia individu­lui cu colectivitatea ? T.B. : Socialismul înlătură principalele izvoare ale opoziţi­ei dintre individ şi societate : acest proces se înfăptuieşte trep­tat, pe măsura dezvoltării orîn­­duirii socialiste, a dezvoltării premiselor economice, politice şi culturale ale acesteia şi a pro­movării conştiente de către forţa politică înaintată a unor relaţii sociale tot mai umanizate. Pro­cesul formării premiselor pentru dezvoltarea personalităţii presu­pune participarea conştientă, ac­tivă şi creatoare a unui număr tot mai mare de indivizi la cre­area de noi valor­i. In socialism relaţia dintre individ şi societa­te tinde să se realizeze potrivit cunoscutei formule a întemeie­torilor marxismului : dezvolta­rea societăţii depinde de aceea a oamenilor, după cum dezvol­tarea fiecărui om depinde de aceea a societăţii. VIORICA TANASESCU (Continuare în pag. a IV-a)­ ­Nevoia a­e filozofie (ii) Proletari din toate ţările, iniți­ văl mini­icm PRODUCŢIEI Pentru a reliefa mai convingă­tor drumul parcurs, marile po­sibilităţi de creştere a producţii­lor medii şi a rentabilităţii, la adunarea comuniştilor şi lucră­torilor din tem­ele întreprinderii agricole de stat Iaşi, unul dintre vorbitori a apelat la cifre. Anul trecut, după numai 21 de luni de activitate în noile condiţii, de lucru asigurate prin" , ,A' ţtrc'a Hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1967 cu privire la îm­bunătăţirea conducerii, planifi­cării şi organizării agriculturii de stat, s-au obţinut, aici, pro­ducţii medii ce întreceau cu mult realizările perioadei anterioare, dotaţiile din fondurile statului au fost complet eliminate, volu­mul beneficiilor realizate soco­tindu-se în milioane lei, iar pen­tru acest an sunt preconizate suc­cese cu mult mai însemnate. De la aceste aprecieri a pornit dez­baterea, de către adunare, a Te­zelor şi proiectului de Directive pentru cel de al X-lea Congres al P.C.R. Pentru că ele exprimă saltul cantitativ şi calitativ ce trebuie să-l realizeze — asemă­­nător intif^H econditoii a ţării —la agricultura de stat. — Tuturor, ne sunt bine cu­noscute rezultatele obţinute în agricultura de stat pe baza linii­lor directoare date de Congresul al IX-lea al P.C.R­, sublinia in­ TUDOR BABAN (Continuare în pag. a V-a) I Prezentarea scrisorilor de acreditare preşedintelui­­ Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România de către ambasadorul Regatului Maroc Luni, 30 iunie 1969, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasa­dorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Regatului Maroc în Repu­blica Socialistă România, Hassan Raghad, care şi-a prezentat scri­sorile de acreditare. ★ Ambasadorul Regatului Maroc şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Marocu­lui, Hassan Raghad. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare şi la con­vorbire au participat Constant Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, p­len­­adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Marocului a fost însoţit de Mohamed Biskir, prim- consilier al ambasadei. (Agerpres) ÎN PAG.A2-A: ACTUALITATEA ÎN PAG.A4-A: • CRITICA LITERARĂ - FACTOR CATALIZATOR AL CLIMATULUI CREA­TOR CONTEMPORAN Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ambasadorului R. P. Chineze Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Mau­rer, a primit luni la amiază în vizită protocolară de prezen­tare pe ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Populare Chineze la Bucureşti, Cian Ilai-fun. La primire, care a decurs în­­tr-o atmosferă cordială, a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) PE ŞANTIERELE MUNCII PATRIOTICE 21ooo BRIGADIERI STUDENT!! Către sute de localităţi de pe­ întreg cuprinsul ţării afluiesc în aceste zile coloane ale muncii şi entuziasmului tineresc d ■ brigăzile studenţeşti de muncă patriotică. După cei aproape 9 500 de studenţi porniţi către locul de muncă duminică, ur-I maţi, ieri, de alţi cîteva mii, astăzi, în acest torid 1 iulie, noi eşaloane parcurg în tre­nuri, cu autocamioanele între-I prinderilor agricole drumul spre taberele de muncă patrio­tică, ori se pregătesc să-i ur­meze în următoarele zile cu I destinaţii reunite sub acelaşi flamuri ale hărniciei. Treptat, 21 000 de tineri pornesc pe­­ drumurile holdelor în pîrg spre livezi şi grădini, pe şan­tiere — pretutindeni acolo unde rîvna braţelor studen­ţeşti este utilă, dorită, aştepta-I tă pentru afirmări plenare în ampla întrecere ale cărei rit­muri insufleţitoare angajează întregul popor intr-un vibrant B omagiu adus marilor eveni- I mente sărbătoreşti ale acestui B­an — al X-lea Congres al I Partidului Comunist Român şi a 25-a aniversare a eliberării patriei. O difuzie gigantică de ener-I gie, de elan şi dorinţă de lu­cru, de neistovită curiozitate faţă de tot ceea ce, pe ogoare şi şantiere, înseamnă perseve-I renţă, strădanie în folosul vie­ţii de fiecare zi a oamenilor, pentru propăşirea de azi şi de I mîine a ţării atinge, prin pre­zenţa studenţilor un larg teri­toriu, sute de localităţi... 8 500 băieţi sunt angajaţi astfel în­­ campania de recoltare a păioa­­selor, la diverse lucrări sezo­niere pentru întreţinerea cul­turilor de porumb... In livezi­­ şi grădini, la culesul caiselor, piersicelor, legumelor, zarzava­turilor — aproape 6 000 de stu­dente... La acţiunea de „îm­­­blînzire“ a apelor, pe şantiere­­le naţionale de irigaţii — Poarta Albă şi Castelu, în Do-I­brogea, Ştefan cel Mare, Mărculeşti şi Dragalina, în : ION TRONAC­I (Continuare in pag. a ll-a) Incepind de ieri, aproape 150 de studenţi de la Universitatea şi Politehnica din Bucureşti, lucrează pe şantierul Pantelimon, „colegi“ de vacanţă cu elevi ai Liceului nr. 21, întru devenirea locului ce va fi curînd unul dintre cele mai pitoreşti locuri de agrement ale Capitalei Foto: O. PLEC­AN Şantierul pod-Dunare din punctul Giurgeni — Vă­diri Oii. Braţele harnice ale oamenilor ridică în a­­cest loc unul dintre cele mai mari poduri, creînd astfel puntea rutieră între Dobrogea şi restul ţării Foto: AGERPRES Substanţiale intervenţii teoretice (Prin telefon, de la trimisul nostru, SEBASTIAN COSTIN) ne excepţională, în consonanţă cu mulţimea implicaţiilor temei, iar sondajele s-au exercitat la acel nivel de profunzime de unde încep cele mai temeinice reconsiderări. Teatrul pentru copii s-a con­stituit ca o problemă oarecum independentă în contextul co­municărilor şi al discuţiilor, ceea ce a justificat propune­rea criticului Valentin Silves­tru ca, la viitoarea ediţie, aces­tei zone specifice să i se de­dice o secţiune separată a festi­valului şi a seminarului. Dra­maturgul Alecu Popovici a e­­xaminat specificul estetic al pieselor pentru copii, iar regi­zorul Ion Cojar pe acela al spectacologiei. Numeroase ob­servaţii şi propuneri au fost dedicate necesităţii şi modali­tăţilor apropierii de teatru a spectatorilor-copii. Valentin Sil­vestru a adus în discuţie întâr­zierile manifestate în şcoala noastră privind introducerea teatrului în programe şi ma­nuale, precum şi superficialita­tea structurii teatrului de ama­tori al copiilor. Regizorul N. Al. Toscani şi cercetătoarea Flo­­rica Buzinschi au subliniat res­ponsabilitatea familiei în edu­caţia teatrală a copiilor, iar prof. Marin Teodorescu, de la Consiliul Naţional al Pionieri­lor, pe aceea a organizaţiilor de pionieri şi a teatrelor înseşi. Propuneri demne de atenţie a formulat Ion Cojar în sensul asigurării continuităţii tinerilor spectatori între teatrul de pă­puşi şi teatrul „adult“, în sensul dezvoltării cercetărilor teoreti­ce în acest domeniu. In dome­niul teatrului pentru tineret s-a început prin a se pune în dis­cuţie însăşi noţiunea. Unii au fost de părere că, teoretic, a­­ceasta nu se suţine, delimită­(Continuare în pag. a II-a) ! O sistematizare riguroasă a problemelor puse în discuţie în ultimele două zile ale simpo­zionului „ Tineretul şi teatrul“ este o întreprindere anevoioasă Aria lor a fost de o amplitudin

Next