Scînteia Tineretului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6257-6284)
1969-07-01 / nr. 6257
ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II, NR. 6257 6 PAGINI - 30 BANI MARȚI 1 IULIE 1969 ÎN DEZBATEREA DOCUMENTELOR CONGRESULUI AL X-LEA SE MANIFESTĂ PROFUNDA RESPONSABILITATE A NAȚIUNII NOASTRE SOCIALISTE FAȚĂ DE DESTINELE PATRIEI eiectiv mm -ÎNDEPLINIREA INTEGRALĂ A ANGAJAMENTELOR SOLICITĂ MOBILIZAREA EFORTURILOR In fiecare organizaţie — Au trecut şase luni de cînd aţi formulat răspunsul la chemarea comitei’i judeţene ale U.T.C. Prahova şi Teleorman, angajîţidu-vă in biţii acesta şi dv. în marele circuit al întrecerii prin care organizaţiile U.T.C. din întreaga ţară întînpină Congresul al X-Iea al partidului şi aniversarea Eliberării, uinul din obiectivele principale ale angajamentului priveşte sporirea preocupărilor organizaţiilor U.T.C. pentru întărirea disciplinei în producţie, pentru mobilizarea tinerilor la îndeplinirea cu maximum de responsabilitate a obligaţiilor profesionale, folosirea integrală a timpului de lucru şi exploatarea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor din dotare. Care sînt rezultatele obţinute pînă acum ? — Aş începe mai întîi cu cîteva din iniţiativele apărute în multe întreprinderi din judeţ. „Jurnalul zilei“, „Cu microfonul printre tineri“, „Nici un tînăr cu absenţe nemotivate“, sunt doar cîteva din acţiunile iniţiate de organizaţiile U.T.C. pentru sprijinirea procesului de producţie. Desigur, nu putem cere acestor acţiuni modificări imediate şi spectaculoase în conştiinţa tinerilor muncitori, în întărirea disciplinei de producţie. Roadele lor au începit însă să se vadă de la Convorbire cu GHEORGHE SAS, prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al U.T.C. şi urmărim cu încredere eficienţa lor- Olimpiadele pe meserii au intrat în preocuparea multor organizaţii U.T.C. de mai multă vreme- In această perioadă le-am imprimat o amploare mult mai mare în comparaţie cu alţi ani. Olimpiada laboranţilor (Uzina „1 Mai“), a lăcătuşilor (C.I.L. Sighetul Marmaţiei), Olimpiada minerilor la exploatările miniere Săsar, Băiuţ şi Nistru, Olimpiada preparatorilor la Rotaţia vest-Săsar, la care au fost antrenaţi majoritatea tinerilor muncitori, sunt cîteva din exemplele care s-au adăugat sau le-au amplificat pe cele existente deja. în prezent, îi tot judeţul se desfăşoară Olimpiada şoferilor. Concursurile pe meserii de genul „Cine ştie meserie, cîştigă“, de asemenea, au cuprins circa 75 la sută dintre utecişti, mineri, chimişti, şoferi, zidari, zugravi, dulgheri şi parchetari şi au disputat V. MOINEAGU (Continuare în pag. a V-a) ÎN PAG. A 3-A: PROIECTUL DE DIRECTIVE IN DEZBATERE ELECTRONICA — AMPLIFICATOR AL MODERNIZĂRII ECONOMIEI Nu este pentru prima data cînd construim poduri. În urmă cu peste trei sferturi de veac, Anghel Sanigny, realizând peste Dunăre întîia punte românească de anvergură, realizat şi cea mai importantă lucrare europeană de acest gen. După peste trei sferturi de veac, reînnoind o tradiţie, grupul de şantiere pod Dunăre Giurgeni—Vadul Oii, într-un loc în care valurile Dunării poartă spre mare, pe umerii lor fluizi, umbrele dantelăriei metalice de la Cernavodă, repune în drepturi — dacă ne întoarcem gîndurile spre Apolodor din Damasc — o meserie pe care o putem socoti străveche.» Prof. univ. TUDOR BUGNARIU, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România ANVERGURA LUCRĂRII... ...poate fi evaluată la adevărata ei măsură numai după o consultare atentă a planurilor în baza cărora peste 1 000 de muncitori și cîteva zeci de ingineri execută a doua punte — de data aceasta rutieră — între Dobrogea şi restul ţării. Privind suprastructurile, aşa cum se înfăţişează ele astăzi, după mai mult de doi ani şi jumătate de la inaugurarea şantierului, puţini îşi pot imagina pe ce rădăcini se va sprijini tablierul metalic, piesa finală pe care o vor monta aici constructorii. Pentru că, într-adevăr, în ceea ce priveşte anvergura lor tehnică şi dificultatea execuţiei, cea mai importantă parte a lucrării se află împlîntată sub pămîntul peste care se arcuiesc viaductele de acces, sub oglinda apei pe care se întretaie navetele de şalupe şi leacuri şi pe care se sprijină macaralele plutitoare, sub albia miloasă din care cresc pilele.. „Lungimea globală a podului — ne informează ing. Constantin Ţintea, directorul general al grupului de şantiere pod Dunăre Giurgeni—Vadul Oii — va fi de aproximativ 1,5 km, distanţă care se va împărţi, echitabil, între viaductele de acces şi podul propriu-zis. Amplasamentul lui a fost dictat de reţeaua rutieră existentă, cât şi de faptul că în această zonă Dunărea îşi reuneşte braţele între care a cuprins balta Ialomiţei intr-un singur curs de apă, relativ îngust şi stabil, ceea ce presupune avantaje în ceea ce priveşte volumul lucră- rilor. Insă, dezavantajele pe care le presupune acest amplasament sunt cel puţin pe mă- sura avantajelor...“. Aflăm, astfel, treptat, că structura terenului pe care l-au ales constructorii — o prelungire ancestrală a Deltei _ este reprezentată de un strat aluvionar care merge uneori pînă I MIHAI PELIN (Continuare în pag a V-a) ^ . — Ce joc acordă marxismul ' gîndirii în mănunchiul de valori care definesc personalitatea ? Dar acţiunii ? I T. B. : Gîndirea este facultatea prin care omul se situează în orizontul umanului. Fără gîn- I dire sau cu o gîndire stereotipizată omul se înstrăinează de propria sa esenţă. In concepţia I lui Marx, gîndirea şi acţiunea se presupun reciproc. Gîndirea călăuzeşte practica, dar pentru aceasta ea trebuie să-şi menţină în permanenţă facultatea proiectată. Pe de altă parte, aşa cum arăta Marx, omul dovedeşte adevărul în practică. In spiritul deschis al concepţiei marxiste, în raportul obiect-subiect se pleacă de la un om apt nu numai să se adapteze la realitate, ci să-şi adapteze realitatea creînd-o şi recreînd-o prin practică. — Idealul personalităţii este rezervat unei minorităţi ? T.B. : Fireşte, nu tuturor oamenilor li se poate recunoaşte sau aplica atributul de personalitate, dar aceasta nu în sensul teoriei „elitelor“ preconizate de unii gînditori nemarxişti. In societăţile împărţite în clase există un temei raţional pentru o astfel de concepţie : despărţirea muncii intelectuale de munca fizică şi opunerea ei, a creat acolo condiţii obiective pentru formarea unor elite culturale, opuse maselor. Socialismul deschide cîmp liber afirmării oamenilor ca personalităţi creatoare într-un domeniu sau altul al culturii materiale şi spirituale, înlăturînd barierele care împiedicau ascensiunea maselor spre cultură. Principial, aşadar, afirmarea individului ca personalitate este rezervată unei minorităţi numai în societăţile în care domneşte exploatarea şi oprimarea. Aceasta, fireşte, nu înseamnă că din rîndul maselor, nu se ridică personalităţi, tot aşa cum nu înseamnă că toţi membrii minorităţii organizate sunt totodată şi personalităţi. — Cum definiţi, aşadar, ţelul etic al socialismului privind personalitatea în relaţia individului cu colectivitatea ? T.B. : Socialismul înlătură principalele izvoare ale opoziţiei dintre individ şi societate : acest proces se înfăptuieşte treptat, pe măsura dezvoltării orînduirii socialiste, a dezvoltării premiselor economice, politice şi culturale ale acesteia şi a promovării conştiente de către forţa politică înaintată a unor relaţii sociale tot mai umanizate. Procesul formării premiselor pentru dezvoltarea personalităţii presupune participarea conştientă, activă şi creatoare a unui număr tot mai mare de indivizi la crearea de noi valori. In socialism relaţia dintre individ şi societate tinde să se realizeze potrivit cunoscutei formule a întemeietorilor marxismului : dezvoltarea societăţii depinde de aceea a oamenilor, după cum dezvoltarea fiecărui om depinde de aceea a societăţii. VIORICA TANASESCU (Continuare în pag. a IV-a) Nevoia ae filozofie (ii) Proletari din toate ţările, iniți văl miniicm PRODUCŢIEI Pentru a reliefa mai convingător drumul parcurs, marile posibilităţi de creştere a producţiilor medii şi a rentabilităţii, la adunarea comuniştilor şi lucrătorilor din temele întreprinderii agricole de stat Iaşi, unul dintre vorbitori a apelat la cifre. Anul trecut, după numai 21 de luni de activitate în noile condiţii, de lucru asigurate prin" , ,A' ţtrc'a Hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1967 cu privire la îmbunătăţirea conducerii, planificării şi organizării agriculturii de stat, s-au obţinut, aici, producţii medii ce întreceau cu mult realizările perioadei anterioare, dotaţiile din fondurile statului au fost complet eliminate, volumul beneficiilor realizate socotindu-se în milioane lei, iar pentru acest an sunt preconizate succese cu mult mai însemnate. De la aceste aprecieri a pornit dezbaterea, de către adunare, a Tezelor şi proiectului de Directive pentru cel de al X-lea Congres al P.C.R. Pentru că ele exprimă saltul cantitativ şi calitativ ce trebuie să-l realizeze — asemănător intif^H econditoii a ţării —la agricultura de stat. — Tuturor, ne sunt bine cunoscute rezultatele obţinute în agricultura de stat pe baza liniilor directoare date de Congresul al IX-lea al P.C.R, sublinia in TUDOR BABAN (Continuare în pag. a V-a) I Prezentarea scrisorilor de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România de către ambasadorul Regatului Maroc Luni, 30 iunie 1969, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Maroc în Republica Socialistă România, Hassan Raghad, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. ★ Ambasadorul Regatului Maroc şi preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială cu ambasadorul Marocului, Hassan Raghad. La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare şi la convorbire au participat Constant Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, plenadjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Marocului a fost însoţit de Mohamed Biskir, prim- consilier al ambasadei. (Agerpres) ÎN PAG.A2-A: ACTUALITATEA ÎN PAG.A4-A: • CRITICA LITERARĂ - FACTOR CATALIZATOR AL CLIMATULUI CREATOR CONTEMPORAN Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ambasadorului R. P. Chineze Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amiază în vizită protocolară de prezentare pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Cian Ilai-fun. La primire, care a decurs într-o atmosferă cordială, a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) PE ŞANTIERELE MUNCII PATRIOTICE 21ooo BRIGADIERI STUDENT!! Către sute de localităţi de pe întreg cuprinsul ţării afluiesc în aceste zile coloane ale muncii şi entuziasmului tineresc d ■ brigăzile studenţeşti de muncă patriotică. După cei aproape 9 500 de studenţi porniţi către locul de muncă duminică, ur-I maţi, ieri, de alţi cîteva mii, astăzi, în acest torid 1 iulie, noi eşaloane parcurg în trenuri, cu autocamioanele între-I prinderilor agricole drumul spre taberele de muncă patriotică, ori se pregătesc să-i urmeze în următoarele zile cu I destinaţii reunite sub acelaşi flamuri ale hărniciei. Treptat, 21 000 de tineri pornesc pe drumurile holdelor în pîrg spre livezi şi grădini, pe şantiere — pretutindeni acolo unde rîvna braţelor studenţeşti este utilă, dorită, aştepta-I tă pentru afirmări plenare în ampla întrecere ale cărei ritmuri insufleţitoare angajează întregul popor intr-un vibrant B omagiu adus marilor eveni- I mente sărbătoreşti ale acestui Ban — al X-lea Congres al I Partidului Comunist Român şi a 25-a aniversare a eliberării patriei. O difuzie gigantică de ener-I gie, de elan şi dorinţă de lucru, de neistovită curiozitate faţă de tot ceea ce, pe ogoare şi şantiere, înseamnă perseve-I renţă, strădanie în folosul vieţii de fiecare zi a oamenilor, pentru propăşirea de azi şi de I mîine a ţării atinge, prin prezenţa studenţilor un larg teritoriu, sute de localităţi... 8 500 băieţi sunt angajaţi astfel în campania de recoltare a păioaselor, la diverse lucrări sezoniere pentru întreţinerea culturilor de porumb... In livezi şi grădini, la culesul caiselor, piersicelor, legumelor, zarzavaturilor — aproape 6 000 de studente... La acţiunea de „îmblînzire“ a apelor, pe şantierele naţionale de irigaţii — Poarta Albă şi Castelu, în Do-Ibrogea, Ştefan cel Mare, Mărculeşti şi Dragalina, în : ION TRONACI (Continuare in pag. a ll-a) Incepind de ieri, aproape 150 de studenţi de la Universitatea şi Politehnica din Bucureşti, lucrează pe şantierul Pantelimon, „colegi“ de vacanţă cu elevi ai Liceului nr. 21, întru devenirea locului ce va fi curînd unul dintre cele mai pitoreşti locuri de agrement ale Capitalei Foto: O. PLECAN Şantierul pod-Dunare din punctul Giurgeni — Vădiri Oii. Braţele harnice ale oamenilor ridică în acest loc unul dintre cele mai mari poduri, creînd astfel puntea rutieră între Dobrogea şi restul ţării Foto: AGERPRES Substanţiale intervenţii teoretice (Prin telefon, de la trimisul nostru, SEBASTIAN COSTIN) ne excepţională, în consonanţă cu mulţimea implicaţiilor temei, iar sondajele s-au exercitat la acel nivel de profunzime de unde încep cele mai temeinice reconsiderări. Teatrul pentru copii s-a constituit ca o problemă oarecum independentă în contextul comunicărilor şi al discuţiilor, ceea ce a justificat propunerea criticului Valentin Silvestru ca, la viitoarea ediţie, acestei zone specifice să i se dedice o secţiune separată a festivalului şi a seminarului. Dramaturgul Alecu Popovici a examinat specificul estetic al pieselor pentru copii, iar regizorul Ion Cojar pe acela al spectacologiei. Numeroase observaţii şi propuneri au fost dedicate necesităţii şi modalităţilor apropierii de teatru a spectatorilor-copii. Valentin Silvestru a adus în discuţie întârzierile manifestate în şcoala noastră privind introducerea teatrului în programe şi manuale, precum şi superficialitatea structurii teatrului de amatori al copiilor. Regizorul N. Al. Toscani şi cercetătoarea Florica Buzinschi au subliniat responsabilitatea familiei în educaţia teatrală a copiilor, iar prof. Marin Teodorescu, de la Consiliul Naţional al Pionierilor, pe aceea a organizaţiilor de pionieri şi a teatrelor înseşi. Propuneri demne de atenţie a formulat Ion Cojar în sensul asigurării continuităţii tinerilor spectatori între teatrul de păpuşi şi teatrul „adult“, în sensul dezvoltării cercetărilor teoretice în acest domeniu. In domeniul teatrului pentru tineret s-a început prin a se pune în discuţie însăşi noţiunea. Unii au fost de părere că, teoretic, aceasta nu se suţine, delimită(Continuare în pag. a II-a) ! O sistematizare riguroasă a problemelor puse în discuţie în ultimele două zile ale simpozionului „ Tineretul şi teatrul“ este o întreprindere anevoioasă Aria lor a fost de o amplitudin