Scînteia Tineretului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6257-6284)
1969-07-01 / nr. 6257
Pag. 2 iVoporul român are un adine sentiment al istoriei. Dragostea pentrupatria sa, el ştie să o orienteze plural , atît pentru prezentul, cit şi pentru trecutul şi viitorul acesteia. Dintre toate în^ltele cristalizări ale vibraţiei iV^ofunde faţă de destinele dintotdeauna ale ţării, se detaşează, din întreg secolul al 19-lea, jertf sublimă a marelui democret-revoluţionar Nicolae Bălcesc. Acum, la 150 de ani de la naştere, figura pură, neverosimil de vie a lui Nicolae BălcescU, stăruie printre noi, tineriiRomâniei socialiste, nu ca o amintire, ci ca o prezenţă exemplară. Căci, despre Bălcescu nuse poate vorbi la trecut. In afară de ceea ce a fost, el rămîne ilustrarea superlativă a contopirii fiinţei, umane cu viaţa Cetăţii. Din acest motiv, iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Vîlcrea de a organiza un Concurs şi festival de poeziepatriotică „Nicolae Bălcescu“, la teia. Sau omagiau, cu pietate, acea conştiinţă de foc destrămată prematur, pentru viaţă, în confruntarea demnă, necruţătoare, cu adversităţile istoriei timpului, dar recompusă plenar, acum, de la înălţimea istoriei contemporane a libertăţii, care-şi cinsteşte cum se cuvine eroii. Şi dacă nivelul general a! poeziilor originale prezentate, artistic vorbind, n-a fost chiar atît de ridicat, merită să fie subliniată, totuşi, ardenţa deosebită a sentimentelor care le-au generat. Evident, am ascultat şi autori care au depăşit sensibil această medie valoricâ, exprimată elocvent prin poemul dedicat constructorilor Hidrocentralei de pe Lotru de Al. Florin Jene (Drăgăşani). Printre aceştia, trebuie amintit, în primulrînd, Iloru Moţoc din Rîmnicu-Vîlcea, poet autentic, la care vocaţia se împleteşte în mod fericit cu meşteşugul. El are un real sentiment al istoriei şi a ceea ce e mai impurprofund patriotică îşi găseşte o excelentă racordare la versul modern, în poezia „Bălcescu“, spre exemplu, autorul a operat cu sigurant la transferul de la exprimat la expresiv. Juriul concursului de interpretare a poeziei patriotice a beneficiat, printre altele, de prezenţa artistei Elena Sereda de la Teatrul Naţional din Bucureşti, a Beatricei Moscu, a actorilor Dem. Niculescu şi Valeriu Buciu de la Teatrul „Al. Davilla“ din Piteşti. El a acordat premiul I lui Aurel Ciobănescu pentru interpretarea poeziilor „Paşa Hassan“ de G. Coşbuc şi „Inscripţie pe o piatră dacică“ de Doru Moţoc, premiul al II-lea lui Doru Moţoc pentru propria poezie „Patrie“ şi pentru „Odă pămîntului natal“ de Octav Pirvulescu, premiul al Iil-lea Marianei Voinescu pentru „Cu tot ce am“ de A. E. Baronsky şi „Inscripţie pe o piatră dacică“ de Doru Moţoc. Pentru activitate laborioasă şi Festival patriotică de poezie la Bălceşti comuna care poartă numele marelui vizionar,, mi se pare extrem de semnificativă. Desfăşurat pe parcursul a două zile, întipei 28—29 iunie, festivalul a cuprins mai multemanifestări. Evident, atenţia generală s-a îndreptat mai intîi asupra concursuluii de creaţie şide interpretare a poeziei patriotice. Fiecare concurent a prezentat una sau mai multeproducţii propriii şi a interpretat o poezie de rezonanţă patriotică dintr-unpoet mai cunoscut. Pentru juriul concursului de creaţie originală, format din scriitorul Nicolae Velea Beatrice Moscu de la Casa centrală a creaţiei populare, Nicolae Baltag, Ion Lazăr şi Mircea Crişan, a fost evidentă opţiunea tinerilor poeţi pentru ritmurile grave, solemne, cu o adresă precisă la contemporaneitate, fără a fi evitată nici un moment tradiţia, în mod firesc, silabele lor celebrau patria, partidul, tinereţea ţării noi şi tinereţea bucuriei de a contribui la viitorul de aur al acestani aici — un sentiment transfigurat artistic. De la „Inscripţia pe o piatră dacică“ pînâ la „Patrie“ şi „Portret“, versul închide o tensiune puternică spre „împlinirile“ actuale ale destinelor urmaşilor de azi ai legendarului Manole de la Argeş. Premiul I pe care juriul l-a acordat lui Doru Moţoc obligă desigur, pe tînărul laureat la o şi mai severă autocenzură a celor câtorva facilităţi care-i mai scapă, uneori, de sub condei. La Traian D. Lungu (premiul al II- lea), ritmul energic, avîntat, lasă, cîteodată locul unei nostalgii lirice fertile, unui calm bine marcat de tonul uşor simbolist din „Schimbul de noapte“. Doina Pîşcoveanu (premiul al III- lea) a reuşit să surprindă, in versuri emoţionante, trecerea Bălcescului din moarte în nemurire : „Opreşte-ţi, moarte, coasa nemiloasă / din faţa nemuririi tîrziu recunoscută !“. O bucurie deosebită mi-a provocat-o Dumitru Velea, laureatul premiului special al Comitetului judeţean U.T.C., la care viziunea îndelungată ca poet declamator, Casa judeţeană a creaţiei populare Vîlcea a acordat un premiu special profesorului pensionar Gheorghe Bobei pentru poeziile proprii „Rapsodie vîlceană“, „Ţara mea“ şi „Lui Bălcescu“. In decorul natural plin de pitoresc şi legendă din jurul Casei memoriale „Nicolae Bălcescu“ a avut loc, apoi, un simpozion de comunicări ştiinţifice închinate marelui patriot, de profesorii universitari Valeriu Streinu şi Radu Ciobanu, după care a urmat un bun spectacol în aer liber al Teatrului de stat „Al. Davilla“ din Piteşti cu drama „Bălcescu“ de Camil Petrescu. Spectacolul a constituit un succes în ansamblu şi un mare succes pentru Sorin Gheorghiu, interpretul rolului principal. Festivităţile s-au încheiat cu o frumoasă serbare cîmpenească, care a întregit in mod armonios itinerariul artistic al acestor zile de neuitat. NICOLAE BALTAG APROAPE 5 MINUTE CU... TENORUL De fiecare dată, cu vocea sa de tenor liric — spinto, admirabil timbrată şi omogenă pe toată întinderea, precum şi datorită stăpînirii perfecte a mijloacelor de expresie şi a manierei de a cînta în „mezza-voce“, Ion Fălculete a produs o puternică impresie auditoriului. Zilele acestea i-a apărut discul pe care interpretează patru canzonette napolitane. — Se pare că aveți preferințe în această privință... — Nelipsită din repertoriul marilor cîntăreți ai tuturor timpurilor, ca Gigli, Carusso, Fertile, Lanza (după cum vedeți in exclusivitate tenori), canzonetta napolitană se bucură de o mare popularitate. Am inclus-o de fiecare dată în repertoriul meu de concert, alături de operă — gen pe care îl prefer totuşi şi pentru care mă pregătesc în speranţa că, într-un viitor apropiat, voi reuşi să mă dedic unei scene lirice. ION FĂLCULETE — Bănuiesc deci că aţi debutat In operă... — După absolvirea Conservatorului (unde am avut profesori de prestigiu ca Dinu Bădescu, Petre Ştefănescu-Goangă, Ion Chirescu), am debutat pe scena Teatrului muzical din Braşov, în 1959, in rolul lui Alfredo din „Traviata“ In 1962 am interpretat, pe scena Teatrului din Galati, rolul lui Manrico din „Trubadurul“. Ulterior galeria personajelor incluse în repertoriu s-a completat cu rolurile Rodolfo („Boema“), Pinkerton („Madame Butterfly“), Cavaradossi („Tosca“), Don José („Carmen“), Turido („Cavaleria rusticană“)... plus cele peste 60 de canzonette pe care le-am pregătit în vederea unor recitaluri, înregistrări sau emisiuni la Radio şi Televiziune. — Care sunt dorinţele dumneavoastră legate de activitatea artistică viitoare ? —■ Să realizez un Othello impus de partitura verdiană — rol pe care îl studiez în prezent. Să obţin noi succese pe tărim artistic şi în acelaşi timp, pe tărîm didactic, să continui nobila misiune de a sădi dragostea pentru muzică şi de a contribui la educaţia estetică a tineretului, începută la Liceul „Dimitrie Cantemir“ şi continuată la Liceul „Spiru Haret“, şcoli de care mă leagă frumoase amintiri şi satisfacţii. — în acest sezon ? — în afară de „Othello“, un „Trubadur“ pentru Teatrul Muzical din Galaţi, noi înregistrări la Radio pentru viitoarea stagiune, un recital de canzonette la Televiziune şi apoi unul la Berlin, programat încă din luna februarie. OCT. URSULESCU între 25—29 iunie s-a desfăşurat la Brăila prima ediţie a Festivalului de muzică uşoară românească LOTCA DE AUR, iniţiat şi organizat de Comitetul municipal Brăila al U.T.C. Duminică, Sala sporturilor din Brăila s-a dovedit neîncăpătoare pentru tinerii care doreau să asiste la festivitatea de premiere şi la spectacolul susţinut de laureaţi. Marele trofeu al Festivalului „Lotca de aur“ a fost cucerit de Antonel Dumitrache . „Lotca de argint“ a fost cucerită de Adriana Ene, iar „Lotca de bronz“ de Lucica Stoianov. „Premiul tinereţii“ a fost acordat lui Adrian Matachis . Premiul de popularitate acordat de ziarul judeţean „înainte“ a fost decernat tinerei Elena Durbacă, Premiul Consiliului municipal sindical — Paula Damian, Premiul Casei de cultură — Ion Marian, Premiul special al juriului — Eugen Bertea (căruia i-a aparţinut conducerea muzicală). Menţiunea specială a juriului a fost acordată lui Gigi Antohi , celelalte menţiuni : Doina Mareş, Marieta Gîmneţ, Cornelia Bucurenciu. „îmi place foarte mult muzica, ne declara în ziua deschiderii Festivalului tînăra Elena Durbancă, premiantă şi a Festivalului republican al pionierilor şi şcolarilor — atît muzica uşoară, cit şi muzica populară. Sunt emoţionată, mîine susţin ultima probă pentru examenul de admitere la Institutul pedagogic. Vreau să devin profesoară de muzică“. „Nu doresc să-mi fac din muzica uşoară o carieră, — ne spunea Marieta Gîrneţ, — iubesc în egală măsură literatura. Mă bucur că toate porţile îmi sunt deschise, îmi place succesul, dar numai succesul obţinut prin muncă“. „Festivalul, ale cărei pregătiri au început din aprilie şi la care s-au înscris 175 de tineri solişti, s-a născut din dorinţa exprimată de miile de tineri ai oraşului nostrul — ne spune Constantin N. Corstantin, secretarul comitetului municipal U.T.C. Prin frumuseţea melodiilor româneşti prezentate, prin disciplina şi ţinuta modernă dar decentă a participanţilor eredent că am dat o replică şi tendinţelor de cosmopolitism prezente la unii tineri“. Apreciind larga popularitate de care s-a bucurat festivalul, excelentele condiţii de organizare, suntem siguri că Lorcile muzicii uşoare vor deveni o tradiţie anuală a tinerilor din oraşul Brăila. V. VĂDUVĂ . „PRELEGERE" INAUGURALĂ Printre evenimentele debutului vacanţei studenţeşti — ediţia ’69, practica în producţie ocupă un loc deosebit de important. In uzine, pe şantiere, în întreprinderi economice mii de studenţi — care au îmbrăcat, pentru cîteva săptămîni, salopetele — parcurg acum o etapă nouă a procesului de învăţămînt: verificarea „la faţa locului“, în producţie, a cunoştinţelor însuşite la cursuri şi seminarii. 30 iunie, ora 7 dimineaţa. La Uzinele „23 August“ din Capitală, 585 de studenţi ai institutelor politehnice din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Galaţi şi-au ocupat locurile în „amfiteatrele“ secţiilor productive. Prelegerea inaugurală a urmărit, în fiecare secţie, o amplă prezentare a locurilor de muncă, a fluxului tehnologic, a utilajului. Practica efectivă va însemna, de fapt, un examen al capacităţii gîndirii inginereşti a studenţilor, care vor avea de rezolvat probleme reale ale procesului de producţie. In zilele următoare vom reveni cu amănunte privind cele mai semnificative aspecte ale practicii în producţie, eficienţa acesteia. A. V. • CONFRUNTARE Ia Fabrica de confecţii din Oradea s-a desfăşurat sîmbătă şi duminică concursul interjudeţean al cîştigătorilor Olimpiadei croitorilor din trei judeţe — Satu Mare, Bihor şi Cluj — (la etapele premergătoare au participat circa 2 000 de tineri). Concursul a constat din proba practică şi teoretică. Pe primele trei locuri s-au clasat Buza Marina la Fabrica de confecţii — Oradea, Toth Alexandru şi Lemnaru Dumitru de la „Mondiala“ — Satu Mare. In viitor se preconizează: organizarea unor întreceri similare la care să participe şi tineri din judeţul Timiş pentru ramura confecţiilor de încălţăminte şi pentru muncitorii din industria metalurgică în meseriile de strungari, lăcătuşi. LERINŢ GHEORGHE FLĂCĂRILE HUNEDOAREI La începutul acestui an colectivul laminorului blooming 1300 mm, s-a angajat ca pînâ la începerea lucrărilor celui de al X-lea Congres al partidului să lamineze peste plan 10 ooo tone oțel. Pînă la data de 26 iunie s-au realizat suplimentar 8 500 tone. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din această secţie închină succesul lor şi aniversării unui an de la darea în producţie a modernului laminor hunedo- ION MACOVEI FESTIVALUL CĂLUŞARILOR Din iniţiativa comitetului judeţean U.T.C. şi a Comitetului judeţean pentru cultură şi artă — la Slatina, judeţul Olt — a avut loc de curînd primul festival al Căluşului românesc la care au fost invitaţi participanţi din mai multe judeţe. Din judeţul Olt au participat peste 220 de căluşari tineri şi vîrstnici. N-a lipsit renumitul căluş de fete de la belească. Au participat, de asemenea, formaţii călugăreşti din judeţele Dolj, Argeş, Teleorman, Vîlcea, Ilfov şi altele. GH. MAZILU „ORIZONT CRAIOVEAN ’69'' Sub egida Comitetului pentru cultură şi artă al municipiului Craiova se desfăşoară — în cinstea Congresului partidului şi a zilei de 23 August — concursul „Orizont Craiovean '69“. Elevi, studenţi, muncitori răspund la 20 de întrebări din formular privind transformările economice, culturale, artistice din viaţa Craiovei. 12 premii îşi aşteaptă câştigătorii. TRAIAN ROŞIANU PRONOFILM Un nou concurs iniţiat de Comitetul judeţean Vîlcea al U.T.C. şi Oficiul cinematografic judeţean este intitulat sugestiv „Pagini de istorie naţională oglindite de cinematografia românească“. S-au editat 100 000 de buletine cuprinzînd 16 întrebări pe tema respectivă. Premiile sunt tentante : televizor, frigider, apa DIN POSTA DE IERI PRIMA IMAGINE DIN ALBUMUL MUNCII PATRIOTICE La începutul zilei, către locul de muncă, gata de asalt! • NOAPTEA GENERALILOR (ambele serii) rulează la Patria (orele 12 , 15 ; 18 , 21), București (orele 8,30 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,15) , Favorit (orele 10,30 ; 14 , 17). • OPERAȚIUNEA BELGRAD (rulează la Victoria (orele 8,45 ; 10,45 ; 12,45 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45). • ARUNCATI BANCA IN AER rulează la Republica (orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21) ; Festival (orele 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,30 ; 17,45 ; 20) ; Feroviar (orele 9 ; 15,45 în continuare ; 18,15 ; 21) ; Excelsior (orele 10,15 ; 12,30 ; 14,45 ; 17,15 ; 20) ; Melodia (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Modern (orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21) ; Flamura (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). • SÎNGEROASA NUNTĂ MACEDONEANĂ rulează la Luceafărul (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). • NEIMBLINZITA ANGELICA rulează la Grivița (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Arta (orele 9,15—16,30 în continuare) ; 18,30. • UN OM PENTRU ETERNITATE rulează la Central (orele 9 , 11,30) ; LA DOLCE VITA (orele 14 ; 17,15 ; 20,30). • ARMATA „CADOSATURILOR“ DIN NOU IN LUPTA rulează la Lumina (orele 9,15—16,15 în continuare : 18,45 ; 20,45). • ALEXANDRU CEL FERICIT rulează la Doina (orele 11,30 ; 13.45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Bucegi (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15) ; Aurora (orele 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15). • ZIARISTUL rulează la Union (orele 18). « AVENTURILE LUI TOM SAWYER. MOARTEA LUI JOE INDIANUL rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). O PENTRU INCA PUŢINI DOLARI rulează la înfrăţirea (orele 15,15 ; 17,43 ; 20,00). RADIO, GRINGO rulează la Buzeşti (orele 15,30) ; Viitorul (orele 15,30 ; 13) ; CĂSĂTORIE PRIPITA (orele 20,30). O TARZAN, OMUL JUNGLEI rulează la Dacia (orele 8,30—16,30 în continuare ; 18,30 ; 20,45) ; Moșilor (orele 15,30 ; 18) ; Munca terei( 16 , 18). A RIO BRAVO rulează la Unirea (orele 15 , 18). O ASASINATUL S-A COMIS LUNI rulează la Lira (orele 15,30 ; 18). a PE URMELE ȘOIMULUI rulează la Drumul Sării (orele 16; 17,30 ; 20). S DECRET rulează la Ferentari (orele 15,30 ; 19). a COMEDIANȚII rulează la Giulești (orele 15,30 ; 19) ; Rahova (orele 15,30 ; 19). a VREMURI MINUNATE LA SPESSART rulează la Cotroceni (orele 15,30). a la DOLCE vita rulează la Floreasca (orele 9 ; 12,15 ; 16 ; 19,30). a A TRĂI PENTRU A TRAI rulează la Volga (orele 8,30— 15,46 ) în continuare ; 18 ; 20,30). a STRĂIN IN CASA rulează la Gloria (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Tomis (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15). a PRINȚUL NEGRU rulează la Miorița (orele 9—15,45 în continuare ; 18 ; 20,30). a ÎN UMBRA COLTULUI rulează la Popular (orele 15,30 ; 18). a LA EST DE EDEN rulează la Flacăra (orele 15,30 ; 18). a MARELE ŞARPE rulează la Vitan (orele 15,30). a VIŢELUL DE AUR rulează la Pacea (orele 15,30 ; 19). a PRINŢESA TRISTĂ rulează la Cringaşi (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). o PAŞA rulează la Cosmos (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). a CRIMĂ LA CABARET 1 iulie. DRAGOSTE LA LAS VEGAS (2, 3, 4 iulie). COMISARUL X și BANDA CELOR „TREI CHIN VERZI“ 5, 6 iulie rulează la Sala Palatului. gradini-cinematograf a NOAPTEA GENERALILOR ambele serii rulează la Stadionul Dinamo (orele 20,30), Doina (orele 20,45). NEIMBLINZITA ANGELICA rulează la Festival (orele 20,30). a SÎNGEROASA NUNTĂ MACEDONEANA rulează la Expoziţia (orele 20,30). a ADIO, GRINGO, rulează la Buzeşti (orele 20,30). a ALEXANDRU CEI, FERICIT rulează la Bucegi (orele 20,30). a IERBURI AMARE rulează la Unirea (orele 20,30). a ASASINATUL S-A COMIS LUNI rulează la Lira (orele 20,30). a ALEXANDRU CEL FERICIT rulează la Aurora (orele 20,30). a TARZAN, OMUL JUNGLEI rulează la Moşilor (orele 20,30). a STRĂIN IN CASĂ rulează la Tomis (orele 20,30). a NEIMBLINZITA ANGELICA rulează la Arta (orele 20,30). a MARELE ȘARPE rulează la Vitan (orele 20,30). a COMEDIANŢII rulează la Rahova (orele 20,30). a IN UMBRA COLŢULUI rulează la Progresul Pare (orele 20,30). MARTI, 1 IULIE 1969 Opera Română : POVESTIRILE LUI HOFFMANN — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : TRAVESTI — ora 20,00 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (la Teatrul de vară „23 August“ : PHOTO FINISH — ora 20.00 ; Teatrul Mic (la Teatrul de vară Herăstrău) : OFIȚERUL RECRUTOR — ora 19,30 ; Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (la Grădina Boema) : FEMEI, FEMEI, FEMEI — ora 20,00 ; Ansamblul „Permită“ (la Sala Teatrului ,,C. I. Nottara“) . PERMITA MEA — ora 19,00. SCÂNTEIA TINERETULUI Substanţiale intervenţii teoretice (Urmare din pag. 1) rile de vîrstă ale spectatorilor (exceptînd copiii) fiind artificiale. Alţii au considerat că, totuşi, universul de idei şi de sensibilitate al tinerilor prezintă o reflectare specifică. Controversa s-a oprit aici, şi unii şi ceilalţi fiind de acord , în privinţa marii puteri formative a teatrului, a eficienţei sale educative multilaterale. Aşa cum observa criticul Andrei Băleanu, teatrul este una dintre formele cele mai active de stimulare a participării colectivităţii la rezolvarea marilor probleme ale societăţii contemporane. Aceasta îl obligă, în consecinţă, să abordeze deschis tocmai aceste probleme, conform esteticii unui „nou romantism“, care semnifică, de fapt, deschiderea amplă către orizonturile politice ale contemporaneităţii. Pasionanta pledoarie pentru teatrul politic, formulată de tînărul regizor Andrei Şerban, opinia emisă de dr. H. Wald potrivit, căreia „teatrul trebuie să lupte împotriva nemulţumirilor şi obstacolelor din drumul omenirii spre fericire“, ca şi aceea a conf. univ. dr. Andrei Strihan, după care „calea recîştigării publicului este întoarcerea de la tendinţa spre autonomie estetizantă la adevăr, la destinul politic al teatrului“, au completat şi nuanţat această idee. O asemenea optică corespunde mutaţiilor de structură produse în mişcarea teatrală contemporană, a cărei trăsătură fundamentală este, aşa cum spunea criticul Traian Şelmaru, capacitatea de comunicare cu publicul tînăr. Prezenţa atît a teatrului, cit şi a tineretului, V.............................. în toate marile confruntări revoluţionare ale epocii noastre, a deschis relaţiei dintre ele, o perspectivă nouă. „Ipostaza formativă a teatrului a devenit marca sa definitorie“ (criticul Mihai Nadin) ; „Teatrul revoluţionează societatea, scoate omul din starea de fals echilibru şi de compromis“ (cercetătorul H. Culea). In acelaşi timp, după cum arăta pe bună dreptate Valentin Silvestru, orice discuţie pe această temă trebuie să se situeze în interiorul teatrului, fără" a-l subordona necesităţilor pedagogiei, confundarea artei cu societatea este un proces de substanţă, care se petrece în nucleul viu al conştiinţei omeneşti. In această privinţă, criticul Horia Deleanu făcea distincţia intre publicul-obiect şi publicul-subiect al spectacolului, între atitudinea contemplativă şi cea de participare directă, conchizind că numai echilibrarea lor armonioasă poate pune în valoare capacitatea de influenţă a teatrului şi că „doar respectîndu-l şi cultivîndu-l pe spectatorul tînăr, respectăm şi cultivăm teatrul“. Mulţi dintre vorbitori s-au referit pe larg la căile concrete prin care se realizează apropierea tineretului de actul teatral, care, aşa cum afirma conf. univ. Virgil Brădăţeanu, îi transmite valorile estetice şi morale de care el are nevoie în chip structural. S-au prezentat numeroase fapte (printre altele, o nouă anchetă sociologică întreprinsă de cercetătorul Constantin Schifirneţ), s-au formulat critici îndreptăţite la adresa lipsei de preocupare a unor foruri culturale în această direcţie şi, mai ales, s-au emis numeroase, şi substanţiale sugestii. La ora cînd transmit s-a încheiat penultimul spectacol al Festivalului, feeria „Un prinţ fără pereche” de Bernedeti Elek, prezentat de Teatrul Maghiar din Timişoara, un spectacol în culori vii şi atrăgătoare, realizat cu o matură ştiinţă a captării atenţiei spectatorului-copil. Diseară (n.n . ieri seară), expresiva montare a tinărului regizor Andrei Şerban cu „Omul ce! bun din Sicilian" (Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ), văzută şi recenzată elogios de noi la premieră, va încheia prima ediţie a Festivalului spectacolelor de teatru pentru tineret şi copii, care a constituit un remarcabil succes al mişcării şi al gîndirii noastre teatrale. Intrucît la această oră atribuirea premiilor nu este încă definitivată, sunt nevoit să cer încă o zi de răgaz nerăbdării probabile a cititorilor. 21000 BRIGADIERI — STUDENŢI! (Urmare din pag. I) Ialomiţa, la Coveiu — Dolj, Tudor Vladimirescu — Brăila, Valea Ierului — Bihor, Nicoreşti — Tecuci — şi-au afirmat preferinţa de a lucra mai mult de 1 500 studenţi- Dar un tablou cit de cit complet, trebuie să consemneze încă tot pe atîţia tineri integraţi lucrărilor de drumuri şi şosele şi încă 3 500 studenţi şi studente ce participă, pe plan local, la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor, la diverse lucrări de construcţii şi amenajări în complexele sociale universitare ori în localurile facultăţilor, ca şi la împăduriri, intreţinerea monumentelor, intr săpături arheologice. Profund generoasă, vasta acţiune a muncii patriotice îi angajează intim, plenar pe brigadierii studenţi. Despre rodul acestei experienţe a efortului, a disciplinei şi responsabilităţii vor rămîne mărturii de-o viaţă, sinonime marilor descoperiri, consolidării celei mai de seamă virtuţii preţuirea muncii. • TIMIŞOARA • CLUJ 520 de studenţi din facultăţile Institutului politehnic răspund în aceste zile „Prezent !“ în lanurile de porumb şi grîu ale I.A.S. Becicherec. Aceeaşi chemare a recoltelor i-a adus pe alţi viitori ingineri la Peciul Nou şi Pecica, în vreme ce 160 de discipoli ai lui Esculap au început lucrul la Masloc şi Banloc. 100 de studenţi filologi dau o mină de ajutor în Peciul Nou, la lucrările agricole de sezon, iar 200 studente vor culege timp de două săptămîni roşii, ardei şi alte zarzavaturi din grădinile recent medaliate ale întreprinderii agricole de stat din Pecica. ION DANCEA Răspîndiţi pe 12 şantiere, studenţii clujeni au început de-acum asaltul primei cote. Pe Valea Ierului, în judeţul Bihor, economiştii „planifică“ noi căi ale apelor. Ierul, rîul neimblînzit care se revarsă in fiecare primăvară pe întinse suprafeţe agricole va deveni ascultător, purtindu-şi apele pe albia croită şi prin rîvna constructorilor studenţi. La I.A.S.urile din Cluj, Lechinţa, Suceag şi din alte părţi ale Transilvaniei, bătălia pentru adunarea grabnică şi fără pierderi a recoltei va fi influenţată de intensitatea energiei declanşate de sute de studenţi. ION RUS • 17,30 Buletin de ştiri e © 17»3,* Năzdrăvăniile lui Pată Albă — emisiune pentru copii © 17,30 Limba engleză (reluare) © 18,15 Vă place muzica ? (Emisiune pentru tineretul şcolar) © 18,45 Flori de cîmp — cîntece şi jocuri populare româneşti © 19,00 Din lumea ştiinţei o 19,30 Telejurnalul de seară © 19,45 Congresul al X-lea al P.C.R. Aveţi legătura cu... Iaşi • 20,15 Seară de teatru : „Hoţii" de Fr. Schiller © 21,55 Prim plan. Acad. Raluca Ripan © 22,15 — Criterii. Pe teme muzicale © 22,43 Telejurnalul de noapte. Cercetătorii japonezi studiază posibilitatea înlocuirii cărbunelui cocsificabil cu energie atomică, arată, într-un recent articol revista „Science News“. Potrivit calculelor lor, pentru o producţie de o sută de milioane de tone de oţel pe an, este nevoie de 60 de milioane de tone de oS„brun in cocsificabil, dar în ţarfă nu se pot obţine decit 10 bilioane de tone anual. Oamenii de ştiinţă japonezi proiectează de aceea construcţia unui reactor atomic care va fi folosit la elaborarea oţelului. El va fi răcit cu heliji gazos şi va folosi drept combustibil uraniul sau toriul. Heliul gazos, încălzit la temperatura de 1000 de grade, poate să reducă direct minereul de fier. Apoi, el va fi folosit pentru acţionarea turbinelor cu gaze care vor produce energie electrică După ce temperatura lui va scădea la 300 de grade, heliul va fi folosit la desalinizarea apei de mare. In sfîrşit, căldura rămasă va fi utilizată la încălzirea locuinţelor. PROGRESUL TEHNOLOGIEI MODERNE, era explo- UN LOC DE COCS - ENERGIE ATOMICĂ... rănilor cosmice şi ale adîncurilor oceanului, impun „fabricarea“ unor metale mai bune, mai rezistente decit cele „clasice“. Recent, a fost pus la punct un procedeu de „metalizare“ a suprafeţelor diferitelor piese folosite în construcţia avioanelor, rachetelor, navelor cosmice, navelor pentru explorarea adîncurilor oceanului, reactoarelor nucleare etc. Cu ajutorul acestui procedeu se pot realiza învelişuri din aliaje în componența cărora intră aproximativ 50 din cele 92 de elemente naturale cunoscute. Majoritatea acestor „metalizări“ nu pot fi realizate prin nici o altă metodă. La baza procedeului stă electroliza la înaltă temperatură. Sărurile metalelor sunt folosite ca „diluant“ pentru a favoriza difuzia metalelor și metaloizilor ca borul și siliciul din stratul superficial al pieselor respective. Intrucît materialul de aliat pătrunde de fapt în structura metalului ce este tratat și nu rămîne numai în strat superficial, compoziția stratului prezintă caracteristici complet diferite de caracteristicile originale ale metalului. De exemplu, molibdenul este un metal relativ moale, care poate fi ușor zgîriat cu vîrful unei pile. După difuzarea borului în molibden insă, stratul superficial rezultat are o duritate care este depășită numai de duritatea diamantului. ’V rat de radio, magnetofon etc. In total 7 premii pentru cei care se vor dovedi cei mai buni. COSTEA MARINOIU STUDIOU DE MUZICĂ UŞOARA La Deva din iniţiativa comitetului municipal U.T.C. a luat fiinţă un ansamblu artistic al tineretului , „Studioul de muzică uşoară“. Acest ansamblu va debuta cu spectacolul muzical în două părţi de N. Laviniu „Concert de... 13 mmn.“, în acest fel se va afirma orchestra ritmică „Star“ şi soliştii vocali Ileana Nica, D. Cuta, M. Glodeanu, T. Popa, I. Teodoreanu şi M. Bogariu. De asemenea se pregăteşte spectacolul „Fetele din Hunedoara“ unde îşi vor da concursul 40 de fete din instituţiile şi întreprinderile municipiului. M. VLAD MILIONARU i-am numit astfel pe tinerii piteşteni pentru că în întrecerea desfăşurată în acest an pe şantierele muncii patriotice au realizat la lucrările nefinanţate trei milioane lei şi 215 000 lei la cele finanţate. In timpul liber tinerii au colectat peste 1300 tone de metale vechi, au plantat 7 000 de arbori ornamentali, au amenajat şi întreţinut 300 000 m.p. spaţii verzi etc. F. TISTULEASA N. R. De la Mediaş „Oraşul de pe Târnave“ ALBU NICOLAE ne scrie că în curînd îşi va începe activitatea .Clubul tineretului“ La lucrările de renovare şi amenajare a fostei clădiri a telefoanelor, unde se află sediul clubului, au luat parte numeroşi tineri Terminind şi finisarea ei participă acum la infrumuseţarea oraşului.