Scînteia Tineretului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 6257-6284)

1969-07-01 / nr. 6257

Pag. 2 iVoporul român are un adine sent­iment al istoriei. Dragostea pentru­­patria sa, el ştie să o orien­teze plural , atît pentru prezentul, cit şi pentru trecu­tul şi viitorul acesteia. Dintre toate în^l­tele cristalizări ale vi­braţiei iV^ofunde faţă de des­tinele dintotdeauna ale ţării, se detaşează, d­in întreg secolul al 19-lea, jertf­ sublimă a mare­lui democret-revoluţionar Ni­­colae Bălcesc. Acum, la 150 de ani de la naştere, figura pură, neverosimil de vie a lui Nicolae BălcescU, stăruie prin­tre noi, tinerii­­României socia­liste, nu ca o amintire,­ ci ca o prezenţă exemplară. Căci, des­pre Bălcescu nu­­se poate vorbi la trecut. In afară de ceea ce a fost, el rămîne ilustrarea su­perlativă a contopirii fiinţei, u­­mane cu viaţa Cetăţii. Din a­­cest motiv, iniţiativa Comitetu­lui judeţean pentru cultură şi artă Vîlcrea de a organiza un Concurs şi festival de poezie­­patriotică „Nicolae Bălcescu“, la teia. Sau omagiau, cu pietate, a­­cea conştiinţă de foc destrăma­tă prematur, pentru viaţă, în confruntarea demnă, necruţă­toare, cu adversităţile istoriei timpului, dar recompusă ple­nar, acum, de la înălţimea isto­riei contemporane a libertăţii, care-şi cinsteşte cum se cuvine eroii. Şi dacă nivelul general a! poeziilor originale prezentate, artistic vorbind, n-a fost chiar atît de ridicat, merită să fie subliniată, totuşi, ardenţa deo­sebită a sentimentelor care le-au generat. Evident, am ascultat şi autori care au depăşit sensibil această medie valoricâ, expri­mată elocvent prin poemul de­dicat constructorilor Hidrocen­tralei de pe Lotru de Al. Flo­rin Jene (Drăgăşani). Printre a­­ceştia, trebuie amintit, în pri­mul­­rînd, Iloru Moţoc din Rîm­­nicu-­Vîlcea, poet autentic, la care vocaţia se împleteşte în mod fericit cu meşteşugul. El are un real sentiment al isto­riei şi a ceea ce e mai impur­profund patriotică îşi găseşte o excelentă racordare la versul modern, în poezia „Bălcescu“, spre exemplu, autorul a ope­rat cu sigur­ant la transferul de la exprimat la expresiv. Juriul concursului de inter­pretare a poeziei patriotice a beneficiat, printre altele, de pre­zenţa artistei Elena Sereda de la Teatrul Naţional din Bucu­reşti, a Beatricei Moscu, a acto­rilor Dem. Niculescu şi Valeriu Buciu de la Teatrul „Al. Da­villa“ din Piteşti. El a acordat premiul I lui Aurel Ciobănescu pentru interpretarea poeziilor „Paşa Hassan“ de G. Coşbuc şi „Inscripţie pe o piatră dacică“ de Doru Moţoc, premiul al II-lea lui Doru Moţoc pentru propria poezie „Patrie“ şi pen­tru „Odă pămîntului natal“ de Octav Pirvulescu, premiul al Iil-lea Marianei Voinescu pen­tru „Cu tot ce am“ de A. E. Ba­­ronsky şi „Inscripţie pe o pia­tră dacică“ de Doru Moţoc. Pentru activitate laborioasă şi Festival patriotică de p­oezie la Bălceşti comuna care p­oartă numele ma­relui vizionar,­, mi se pare ex­trem de semnificativă. Desfăşurat pe parcursul a două zile, întipei 28—29 iunie, festivalul a cuprins mai multe­­manifestări. Evident, atenţia ge­nerală s-a îndreptat mai intîi asupra concu­rsuluii de creaţie şi­­de interpretare a poeziei pa­triotice. Fiecare concurent a prezentat una sau mai multe­­producţii propriii şi a interpre­tat o poezie de rezonanţă pa­triotică dintr-un­­­poet mai cu­noscut. Pentru juriul concursu­lui de creaţie originală, format din scriitorul Nicolae Velea Beatrice Moscu de la Casa cen­trală a creaţiei populare, Ni­colae Baltag, Ion Lazăr şi Mir­­cea Crişan, a fost evidentă op­ţiunea tinerilor poeţi pentru rit­murile grave, solemne, cu o a­­dresă precisă la contemporanei­tate, fără a fi evitată nici un moment tradiţia, în mod firesc, silabele lor celebrau patria, partidul, tinereţea ţării noi şi tinereţea bucuriei de a contri­bui la viitorul de aur al aces­tani aici — un sentiment trans­figurat artistic. De la „Inscrip­ţia pe o piatră dacică“ pînâ la „Patrie“ şi „Portret“, versul în­chide o tensiune puternică spre „împlinirile“ actuale ale desti­nelor urmaşilor de azi ai le­gendarului Manole de la Ar­geş. Premiul I pe care juriul l-a acordat lui Doru Moţoc obligă desigur, pe tînărul laureat la o şi mai severă autocenzură a ce­lor câtorva facilităţi care-i mai scapă, uneori, de sub condei. La Traian D. Lungu (premiul al II- lea), ritmul energic, avîntat, lasă, cîteodată locul unei nostal­gii lirice fertile, unui calm bine marcat de tonul uşor simbolist din „Schimbul de noapte“. Doi­na Pîşcoveanu (premiul al III- lea) a reuşit să surprindă, in versuri emoţionante, trecerea Bălcescului din moarte în nemu­rire : „Op­reşte-ţi, moarte, coasa nemiloasă / din faţa nemuririi tîrziu recunoscută !“. O bucurie deosebită mi-a provocat-o Du­mitru Velea, laureatul premiu­lui special al Comitetului jude­ţean U.T.C., la care viziunea îndelungată ca poet declamator, Casa judeţeană a creaţiei popu­lare Vîlcea a acordat un pre­miu special profesorului pensio­nar Gheorghe Bobei pentru poe­ziile proprii „Rapsodie vîlcea­­nă“, „Ţara mea“ şi „Lui Băl­­cescu“. In decorul natural plin de pi­toresc şi legendă din jurul Ca­sei memoriale „Nicolae Băl­cescu“ a av­ut loc, apoi, un sim­pozion de comunicări ştiinţifice închinate marelui patriot, de profesorii universitari Valeriu Streinu şi Radu Ciobanu, după care a urmat un bun spectacol în aer liber al Teatrului de stat „Al. Davilla“ din Piteşti cu dra­ma „Bălcescu“ de Camil Petres­­cu. Spectacolul a constituit un succes în ansamblu şi un mare succes pentru Sorin Gheorghiu, interpretul rolului principal. Festivităţile s-au încheiat cu o frumoasă serbare cîmpeneas­­că, care a întregit in mod ar­monios itinerariul artistic al a­­cestor zile de neuitat. NICOLAE BALTAG APROAPE 5 MINUTE CU... TENORUL De fiecare dată, cu vocea sa de tenor liric — spinto, admirabil timbrată şi omogenă pe toată în­tinderea, precum şi datorită stă­­pînirii perfecte a mijloacelor de expresie şi a manierei de a cîn­­ta în „mezza-voce“, Ion Fălculete a produs o puternică impresie au­ditoriului. Zilele acestea i-a apă­rut discul pe care interpretează patru canzonette napolitane. — Se pare că aveți preferințe în această privință... — Nelipsită din repertoriul ma­rilor cîntăreți ai tuturor timpuri­lor, ca Gigli, Carusso, Fertile, Lan­za (după cum vedeți in exclusi­vitate tenori), canzonetta napo­litană se bucură de o mare popu­laritate. Am inclus-o de fiecare dată în repertoriul meu de con­cert, alături de operă — gen pe care îl prefer totuşi şi pentru care mă pregătesc în speranţa că, într-un viitor apropiat, voi reuşi să mă dedic unei scene lirice. ION FĂLCULETE — Bănuiesc deci că aţi debutat In operă... — După absolvirea Conservato­rului (unde am avut profesori de prestigiu ca Dinu Bădescu, Petre Ştefănescu-Goangă, Ion Chirescu), am debutat pe scena Teatrului muzical din Braşov, în 1959, in rolul lui Alfredo din „Traviata“ In 1962 am interpretat, pe scena Teatrului din Galati, rolul lui Manrico din „Trubadurul“. Ulte­rior galeria personajelor incluse în repertoriu s-a completat cu ro­lurile Rodolfo („Boema“), Pinker­ton („Madame Butterfly“), Cava­­radossi („Tosca“), Don José („Car­men“), Turido („Cavaleria rusti­cană“)... plus cele peste 60 de can­zonette pe care le-am pregătit în vederea unor recitaluri, înregis­trări sau emisiuni la Radio şi Televiziune. — Care sunt dorinţele dumnea­voastră legate de activitatea artis­tică viitoare ? —■ Să realizez un Othello impus de partitura verdiană — rol pe care îl studiez în prezent. Să ob­ţin noi succese pe tărim artistic şi în acelaşi timp, pe tărîm di­dactic, să continui nobila misiu­ne de a sădi dragostea pentru muzică şi de a contribui la edu­caţia estetică a tineretului, în­cepută la Liceul „Dimitrie Can­temir“ şi continuată la Liceul „Spiru Haret“, şcoli de care mă leagă frumoase amintiri şi satis­facţii. — în acest sezon ? — în afară de „Othello“, un „Trubadur“ pentru Teatrul Mu­zical din Galaţi, noi înregistrări la Radio pentru viitoarea stagiu­ne, un recital de canzonette la Televiziune şi apoi unul la Berlin, programat încă din luna fe­bruarie. OCT. URSULESCU între 25—29 iunie s-a desfăşurat la Brăila prima ediţie a Festivalu­lui de muzică uşoară românească LOTCA DE AUR, iniţiat şi orga­nizat de Comitetul municipal Brăila al U.T.C. Duminică, Sala sporturilor din Brăila s-a dovedit neîncăpătoare pentru tinerii care doreau să asiste la festivitatea de premiere şi la spectacolul susţinut de laureaţi. Marele trofeu al Festi­valului „Lotca de aur“ a fost cu­cerit de Antonel Dumitrache . „Lotca de argint“ a fost cucerită de Adriana Ene, iar „Lotca de bronz“ de Lucica Stoianov. „Pre­miul tinereţii“ a fost acordat lui Adrian Matachis . Premiul de popularitate acordat de ziarul ju­deţean „înainte“ a fost decernat tinerei Elena Durbacă, Premiul Consiliului municipal sindical — Paula Damian, Premiul Casei de cultură — Ion Marian, Premiul special al juriului — Eugen Ber­­tea (căruia i-a aparţinut condu­cerea muzicală). Menţiunea spe­cială a juriului a fost acordată lui Gigi Antohi , celelalte menţiuni : Doina Mareş, Marieta Gîmneţ, Cor­nelia Bucurenciu. „îmi place foarte mult muzica,­­ ne declara în ziua deschiderii Festivalului tînăra Elena Durban­­că, premiantă şi a Festivalului re­publican al pionierilor şi şcolari­lor — atît muzica uşoară, cit şi muzica populară. Sunt emoţiona­tă, mîine susţin ultima probă pen­tru examenul de admitere la Institutul pedagogic. Vreau să de­vin profesoară de muzică“. „Nu doresc să-mi fac din muzica uşoa­ră o carieră, — ne spunea Marieta Gîrneţ, — iubesc în egală măsură literatura. Mă bucur că toate por­ţile îmi sunt deschise, îmi place succesul, dar numai succesul ob­ţinut prin muncă“. „Festivalul, ale cărei pregătiri au început din aprilie şi la care­ s-au înscris 175 de tineri solişti, s-a născut din dorinţa exprimată de miile de tineri ai oraşului nostrul — ne spune Constantin N. Cor­­­stantin, secretarul comitetului municipal U.T.C. Prin frumuseţea melodiilor româneşti prezentate, prin disciplina şi ţinuta modern­ă dar decentă a participanţilor ere­dent că am dat o replică şi tendin­ţelor de cosmopolitism prezente la unii tineri“. Apreciind larga popularitate de care s-a bucurat festivalul, exce­lentele condiţii de organizare, sun­tem­ siguri că Lorcile muzicii u­­şoare vor deveni o tradiţie anuală a tinerilor din oraşul Brăila. V. VĂDUVĂ . „PRELEGERE" INAUGURALĂ Printre evenimentele debu­tului vacanţei studenţeşti — e­­diţia ’69, practica în producţie ocupă un loc deosebit de im­portant. In uzine, pe şantiere, în întreprinderi economice mii de studenţi — care au îmbră­cat, pentru cîteva săptămîni, salopetele — parcurg acum o etapă nouă a procesului de în­­văţămînt: verificarea „la faţa locului“, în producţie, a cunoş­tinţelor însuşite la cursuri şi seminarii. 30 iunie, ora 7 dimineaţa. La Uzinele „23 August“ din Capi­tală, 585 de studenţi ai institu­telor politehnice din Bucu­reşti, Iaşi, Timişoara şi Galaţi şi-au ocupat locurile în „amfi­teatrele“ secţiilor productive. Prelegerea inaugurală a urmă­rit, în fiecare secţie, o amplă prezentare a locurilor de mun­că, a fluxului tehnologic, a uti­lajului. Practica efectivă va însemna, de fapt, un examen al capacităţii gîndirii ingine­reşti a studenţilor, care vor avea de rezolvat probleme reale ale procesului de pro­ducţie. In zilele următoare vom re­veni cu amănunte privind cele mai semnificative aspecte ale practicii în producţie, eficienţa acesteia. A. V. • CONFRUNTARE I­a Fabrica de confecţii din Oradea s-a desfăşurat sîmbătă şi duminică concursul interju­­deţean al cîştigătorilor Olimpi­adei croitorilor din trei judeţe — Satu Mare, Bihor şi Cluj — (la etapele premergătoare au participat circa 2 000 de tineri). Concursul a constat din proba practică şi teoretică. Pe pri­mele trei locuri s-au clasat Buza Mari­na la Fabrica de confecţii — Oradea, Toth Ale­xandru şi Lemnaru Dumitru de la „Mondiala“ — Satu Mare. In viitor se preconizează: orga­nizarea unor întreceri similare la care să participe şi tineri din judeţul Timiş pentru ra­mura confecţiilor de încălţă­minte şi pentru muncitorii din industria metalurgică în mese­riile de strungari, lăcătuşi. LERINŢ GHEORGHE FLĂCĂRILE HUNEDOAREI La începutul acestui an colecti­vul laminorului blooming 1300 mm, s-a angajat ca pînâ la în­ceperea lucrărilor celui de al X-lea Congres al partidului să lamineze peste plan 10 ooo tone oțel. Pînă la data de 26 iunie s-au realizat suplimentar 8 500 tone. Muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din această secţie închi­nă succesul lor şi aniversării unui an de la darea în producţie a modernului laminor hunedo- ION MACOVEI FESTIVALUL CĂLUŞARILOR Din iniţiativa comitetului ju­deţean U.T.C. şi a Comitetului judeţean pentru cultură şi artă — la Slatina, judeţul Olt — a avut loc de curînd primul festival al Căluşului românesc la care au fost invitaţi partici­panţi din mai multe judeţe. Din judeţul Olt au participat peste 220 de căluşari tineri şi vîrst­­nici. N-a lipsit renumitul căluş de fete de la belească. Au par­ticipat, de asemenea, formaţii călugăreşti din judeţele Dolj, Argeş, Teleorman, Vîlcea, Ilfov şi altele. GH. MAZILU „ORIZONT CRAIOVEAN ’69'' Sub egida Comitetului pentru cultură şi artă al municipiului Craiova se desfăşoară — în cin­stea Congresului partidului şi a zilei de 23 August — concursul „Orizont Craiovean '69“. Elevi, studenţi, muncitori răspund la 20 de întrebări din formular privind transformările economice, cultu­rale, artistice din viaţa Craiovei. 12 premii îşi aşteaptă câştigătorii. TRAIAN ROŞIANU PRONOFILM Un nou concurs iniţiat de Co­mitetul judeţean Vîlcea al U.T.C. şi Oficiul cinematografic jude­ţean este intitulat sugestiv „Pa­gini de istorie naţională oglindi­te de cinematografia româneas­că“. S-au editat 100 000 de buleti­ne cuprinzînd 16 întrebări pe tema respectivă. Premiile sunt tentante : televizor, frigider, apa­ DIN POSTA DE IERI PRIMA IMAGINE DIN ALBUMUL MUNCII PATRIOTICE La începutul zilei, către locul de muncă, gata de asalt! • NOAPTEA GENERALILOR (ambele serii) rulează la Pa­tria (orele 12 , 15 ; 18 , 21), București (orele 8,30 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,15) , Favorit (orele 10,30 ; 14 , 17). • OPERAȚIUNEA BELGRAD (ru­lează la Victoria (orele 8,45 ; 10,45 ; 12,45 ; 14,45 ; 16,45 ; 18,45 ; 20,45). • ARUNCATI BANCA IN AER rulează la Republica (orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21) ; Fes­tival (orele 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,30 ; 17,45 ; 20) ; Feroviar (orele 9 ; 15,45 în continuare ; 18,15 ; 21) ; Excelsior (orele 10,15 ; 12,30 ; 14,45 ; 17,15 ; 20) ; Melodia (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Modern (orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21) ; Flamura (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). • SÎNGEROASA NUNTĂ MACE­DONEANĂ rulează la Luceafărul (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21). • NEIMBLINZITA ANGELICA rulează la Grivița (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Arta (orele 9,15—16,30 în continuare) ; 18,30. • UN OM PENTRU ETERNITATE rulează la Central (orele 9 , 11,30) ; LA DOLCE VITA (orele 14 ; 17,15 ; 20,30). • ARMATA „CADOSATURILOR“ DIN NOU IN LUPTA rulează la Lumina (orele 9,15—16,15 în con­tinuare : 18,45 ; 20,45). • ALEXANDRU CEL FERICIT rulează la Doina (orele 11,30 ; 13.45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Bucegi (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15) ; Aurora (orele 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 ; 20,15). • ZIARISTUL rulează la Union (orele 18). « AVENTURILE LUI TOM SA­WYER. MOARTEA LUI JOE IN­DIANUL rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). O PENTRU INCA PUŢINI DO­LARI rulează la înfrăţirea (orele 15,15 ; 17,43 ; 20,00). R­ADIO, GRINGO rulează la Bu­­zeşti (orele 15,30) ; Viitorul (ore­le 15,30 ; 13) ; CĂSĂTORIE PRI­PITA (orele 20,30). O TARZAN, OMUL JUNGLEI ru­lează la Dacia (orele 8,30—16,30 în continuare ; 18,30 ; 20,45) ; Mo­șilor (orele 15,30 ; 18) ; Munca te­rei( 16 , 18). A RIO BRAVO rulează la Uni­rea (orele 15 , 18). O ASASINATUL S-A COMIS LUNI rulează la Lira (orele 15,30 ; 18). a PE URMELE ȘOIMULUI rulea­ză la Drumul Sării (orele 16; 17,30 ; 20). S DECRET rulează la Ferentari (orele 15,30 ; 19). a COMEDIANȚII rulează la Giu­­lești (orele 15,30 ; 19) ; Rahova (orele 15,30 ; 19). a VREMURI MINUNATE LA SPESSART rulează la Cotroceni (orele 15,30). a la DOLCE vita rulează la Floreasca (orele 9 ; 12,15 ; 16 ; 19,30). a A TRĂI PENTRU A TRAI rulează la Volga (orele 8,30— 15,46 ) în continuare ; 18 ; 20,30). a STRĂIN IN CASA rulează la Gloria (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Tomis (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15). a PRINȚUL NEGRU rulează la Miorița (orele 9—15,45 în conti­nuare ; 18 ; 20,30). a ÎN UMBRA COLTULUI rulea­ză la Popular (orele 15,30 ; 18). a LA EST DE EDEN rulează la Flacăra (orele 15,30 ; 18). a MARELE ŞARPE rulează la Vitan (orele 15,30). a VIŢELUL DE AUR rulează la Pacea (orele 15,30 ; 19). a PRINŢESA TRISTĂ rulează la Cringaşi (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). o PAŞA rulează la Cosmos (ore­le 15,30 ; 18 ; 20,15). a CRIMĂ LA CABARET 1 iulie. DRAGOSTE LA LAS VEGAS (2, 3, 4 iulie). COMISARUL X și BANDA CELOR „TREI CHIN VERZI“ 5, 6 iulie rulează la Sala Palatului. gradini-cinematograf a NOAPTEA GENERALILOR am­bele serii rulează la Stadionul Dinamo (orele 20,30), Doina (orele 20,45).­ ­ NEIMBLINZITA ANGELICA rulează la Festival (orele 20,30). a SÎNGEROASA NUNTĂ MACE­DONEANA rulează la Expoziţia (orele 20,30). a ADIO, GRINGO, rulează la Bu­­zeşti (orele 20,30). a ALEXANDRU CEI, FERICIT rulează la Bucegi (orele 20,30). a IERBURI AMARE rulează la Unirea (orele 20,30). a ASASINATUL S-A COMIS LUNI rulează la Lira (orele 20,30). a ALEXANDRU CEL FERICIT rulează la Aurora (orele 20,30). a TARZAN, OMUL JUNGLEI ru­lează la Moşilor (orele 20,30). a STRĂIN IN CASĂ rulează la Tomis (orele 20,30). a NEIMBLINZITA ANGELICA rulează la Arta (orele 20,30). a MARELE ȘARPE rulează la Vi­tan (orele 20,30). a COMEDIANŢII rulează la Ra­hova (orele 20,30). a IN UMBRA COLŢULUI rulea­ză la Progresul­ Pare (orele 20,30). MARTI, 1 IULIE 1969 Opera Română : POVESTIRILE LUI HOFFMANN — ora 19,30 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : TRAVESTI — ora 20,00 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (la Teatrul de vară „23 August“ : PHOTO FINISH — ora 20.00 ; Teatrul Mic (la Teatrul de vară Herăstrău) : OFIȚERUL RE­­CRUTOR — ora 19,30 ; Teatrul sa­­tiric-muzical „C. Tănase“ (la Gră­dina Boema) : FEMEI, FEMEI, FE­MEI — ora 20,00 ; Ansamblul „Pe­rmită“ (la Sala Teatrului ,,C. I. Nottara“) . PERM­ITA MEA — ora 19,00. SCÂNTEIA TINERETULUI Substanţiale intervenţii teoretice (Urmare din pag. 1) rile de vîrstă ale spectatorilor (exceptînd copiii) fiind artifi­ciale. Alţii au considerat că, totuşi, universul de idei şi de sensibilitate al tinerilor pre­zintă o reflectare specifică. Con­troversa s-a oprit aici, şi unii şi ceilalţi fiind de acord , în privinţa marii puteri formative a teatrului, a eficienţei sale e­­ducative multilaterale. Aşa cum observa criticul Andrei Băleanu, teatrul este una din­tre formele cele mai active de stimulare a participării colec­tivităţii la rezolvarea marilor probleme ale societăţii contem­porane. Aceasta îl obligă, în consecinţă, să abordeze des­chis tocmai aceste­­ probleme, conform esteticii unui „nou ro­­mantism“, care semnifică,­­ de fapt, deschiderea amplă către orizonturile politice ale contem­poraneităţii. Pasionanta pledoa­rie pentru teatrul politic, for­mulată de tînărul regizor An­drei Şerban, opinia emisă de dr. H. Wald potrivit, căreia „tea­trul trebuie să lupte împotri­va nemulţumirilor şi obstacole­lor din drumul omenirii spre fericire“, ca şi aceea a conf. univ. dr. Andrei Strihan, după care „calea recîştigării publi­cului este întoarcerea de la tendinţa spre autonomie este­tizantă la adevăr, la destinul politic al teatrului“, au comple­tat şi nuanţat această idee. O asemenea optică corespun­de mutaţiilor de structură pro­duse în mişcarea teatrală con­temporană, a cărei trăsătură fundamentală este, aşa cum spunea criticul Traian Şelma­­ru, capacitatea­ de comunicare cu publicul tînăr. Prezenţa atît a teatrului, cit şi a tineretului,­­ V.­­............................. în toate marile confruntări re­voluţionare ale epocii noastre, a deschis relaţiei dintre ele, o perspectivă nouă. „Ipostaza for­mativă a teatrului a devenit marca sa definitorie“ (criticul Mihai Nadin) ; „Teatrul revo­luţionează societatea, scoate o­­mul din starea de fals echili­bru şi de compromis“ (cercetă­torul H. Culea). In acelaşi timp, după cum arăta pe bună drep­tate Valentin Silvestru, orice discuţie pe această temă tre­buie să se situeze în interiorul teatrului, fără" a-l subordona necesităţilor pedagogiei, con­fundarea artei cu societatea este un proces de substanţă, care se petrece în nucleul viu al conştiinţei omeneşti. In a­­ceastă privinţă, criticul Horia Deleanu făcea distincţia intre publicul-obiect şi publicul-su­­biect al spectacolului, între ati­tudinea contemplativă şi cea de participare directă, conchizind că numai echilibrarea lor armo­nioasă poate pune în valoare capacitatea de influenţă a tea­trului şi că „doar respectîndu-l şi cultivîndu-l pe spectatorul tînăr, respectăm şi cultivăm teatrul“. Mulţi dintre vorbitori s-au referit pe larg la căile concrete prin care se realizează apropie­rea tineretului de actul teatral, care, aşa cum afirma conf. univ. Virgil Brădăţeanu, îi transmite valorile estetice şi morale de care el are nevoie în chip structural. S-au prezentat numeroase fapte (printre altele, o nouă anchetă sociologică în­treprinsă de cercetătorul Con­stantin Schifirneţ), s-au formu­lat critici îndreptăţite la adresa lipsei de preocupare a unor fo­ruri culturale în această direc­ţie şi, mai ales, s-au emis nu­meroase, şi substanţiale sugestii. La ora cînd transmit s-a în­cheiat penultimul spectacol al Festivalului, feeria „Un prinţ fără pereche” de Bernedeti Elek, prezentat de Teatrul Maghiar din Timişoara, un spectacol în culori vii şi atrăgătoare, reali­zat cu o matură ştiinţă a cap­tării atenţiei spectatorului-co­­pil. Diseară (n.n . ieri seară), expresiva montare a tinărului regizor Andrei Şerban cu „O­­mul ce! bun din Sicilian" (Tea­trul Tineretului din Piatra Neamţ), văzută şi recenzată elo­gios de noi la premieră, va în­cheia prima ediţie a Festivalu­lui spectacolelor de teatru pen­tru tineret şi copii, care a con­stituit un remarcabil succes al mişcării şi al gîndirii noastre teatrale. Intrucît la această oră atribuirea premiilor nu este încă definitivată, sunt nevoit să cer încă o zi de răgaz nerăb­dării probabile a cititorilor. 21000 BRIGADIERI — STUDENŢI! (Urmare din pag. I) Ialomiţa, la Coveiu — Dolj, Tudor Vladimirescu — Brăila, Valea Ierului — Bi­hor, Nicoreşti — Tecuci — şi-au afirmat prefe­rinţa de a lucra mai mult de 1 500 studenţi- Dar un tablou cit de cit com­plet, trebuie să consemneze încă tot pe atîţia tineri in­tegraţi lucrărilor de dru­muri şi şosele şi încă 3 500 studenţi şi studente ce participă, pe plan local, la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor, la di­verse lucrări de construcţii şi amenajări în complexele sociale universitare ori în localurile facultăţilor, ca şi la împăduriri, intreţinerea monumentelor, intr săpături arheologice. Profund generoasă, vasta acţiune a muncii patriotice îi angajează intim, plenar pe brigadierii studenţi. Despre rodul acestei expe­rienţe a efortului, a disci­plinei şi responsabilităţii vor rămîne mărturii de-o viaţă, sinonime marilor descoperiri, consolidării ce­lei mai de seamă virtuţi­i preţuirea muncii. • TIMIŞOARA • CLUJ 520 de studenţi din facul­tăţile Institutului politehnic răspund în aceste zile „Pre­zent !“ în lanurile de po­rumb şi grîu ale I.A.S. Becicherec. Aceeaşi chema­re a recoltelor i-a adus pe alţi viitori ingineri la Pe­­ciul Nou şi Pecica, în vre­me ce 160 de discipoli ai lui Esculap au început lucrul la Masloc şi Banloc. 100 de studenţi filologi dau o mină de ajutor în Peciul Nou, la lucrările agricole de se­zon, iar 200 studente vor culege timp de două săptă­mîni roşii, ardei şi alte zar­zavaturi din grădinile re­cent medaliate ale între­prinderii agricole de stat din Pecica. ION DANCEA Răspîndiţi pe 12 şantiere, studenţii clujeni au început de-acum asaltul primei cote. Pe Valea Ierului, în judeţul Bihor, economiştii „planifică“ noi căi ale ape­lor. Ierul, rîul neimblînzit care se revarsă in fiecare primăvară pe întinse su­prafeţe agricole va deveni ascultător, purtindu-şi ape­le pe albia croită şi prin rîvna constructori­lor­­ studenţi. La I.A.S.­­urile din Cluj, Lechinţa, Suceag şi din alte părţi ale Transilvaniei, bătălia pen­tru adunarea grabnică şi fără pierderi a recoltei va fi influenţată de intensita­tea energiei declanşate de sute de studenţi. ION RUS • 17,30 Buletin de ştiri e © 17»3,­* Năzdrăvăniile lui Pată Albă — emisiune pentru copii © 17,30 Limba engleză (reluare) © 18,15 Vă place muzica ? (Emisiune pen­tru tineretul şcolar) © 18,45 Flori de cîmp — cîntece şi jocuri popu­lare româneşti © 19,00 Din lumea ştiinţei o 19,30 Telejurnalul de seară © 19,45 Congresul al X-lea al P.C.R. Aveţi legătura cu... Iaşi • 20,15 Seară de teatru : „Hoţii" de Fr. Schiller © 21,55 Prim plan. Acad. Raluca Ripan © 22,15 — Cri­terii. Pe teme muzicale © 22,43 Telejurnalul de noapte. Cercetătorii japonezi stu­­diază posibilitatea înlocuirii cărbunelui cocsificabil cu e­­nergie atomică, arată, în­tr-un recent articol revista „Science News“. Potrivit calculelor lor, pentru o pro­ducţie de o sută de milioa­ne de tone de oţel pe an, este nevoie de 60 de milioane de tone de oS„brun in cocsifi­cabil, dar în ţarfă nu se pot obţine decit 10 bilioane de tone anual.­­ Oamenii de ştiinţă japo­­nezi proiectează­ de aceea construcţia unui­ reactor a­­tomic care va­­ fi folosit la elaborarea oţelului. El va fi răcit cu heli­ji gazos şi va folosi drept combustibil ura­niul sau toriul. Heliul gazos, încălzit la temperatura de 1000 de gra­de, poate să reducă direct minereul de fier. Apoi, el va fi folosit pentru acţionarea turbinelor cu gaze care vor produce energie electrică După ce temperatura lui va scădea la 300 de grade, he­liul va fi folosit la desali­nizarea apei de mare. In sfîrşit, căldura rămasă va fi utilizată la încălzirea locuin­ţelor. PROGRESUL TEHNOLO­GIEI MODERNE, era explo- UN LOC DE COCS - ENERGIE ATOMICĂ... rănilor cosmice şi ale adîncu­­rilor oceanului, impun „fa­bricarea“ unor metale mai bune, mai rezistente decit cele „clasice“. Recent, a fost pus la punct un procedeu de „me­talizare“ a suprafeţelor dife­ritelor piese folosite în con­strucţia avioanelor, rachete­lor, navelor cosmice, navelor pentru explorarea adîncuri­­lor oceanului, reactoarelor nucleare etc. Cu ajutorul acestui procedeu se pot rea­liza învelişuri din aliaje în componența­­ cărora intră a­­proximativ 50 din cele 92 de elemente naturale cunos­cute. Majoritatea acestor „metalizări“ nu pot fi reali­zate prin nici o altă me­todă. La baza procedeului stă e­­lectroliza la înaltă tempera­tură. Sărurile metalelor sunt folosite ca „diluant“ pentru a favoriza difuzia metalelor și metaloizilor ca borul și siliciul d­in stratul superfi­cial al pieselor respective. Intrucît materialul de aliat pătrunde de fapt în structu­ra metalului ce este tratat și nu rămîne numai în strat superficial, compoziția stra­tului prezintă caracteristici complet diferite de caracte­risticile originale ale meta­lului. De exemplu, molibdenul este un metal relativ moa­le, care poate fi ușor zgîriat cu vîrful unei pile. După di­fuzarea borului în molibden insă, stratul superficial re­zultat are o duritate care este depășită numai de duri­tatea diamantului. ’V rat de radio, magnetofon etc. In total 7 premii pentru cei care se vor dovedi cei mai buni. COSTEA MARINOIU STUDIOU DE MUZICĂ UŞOARA La Deva din iniţiativa comite­tului municipal U.T.C. a luat fiin­ţă un ansamblu artistic al tine­retului , „Studioul de muzică u­­şoară“. Acest ansamblu va debu­ta cu spectacolul muzical în două părţi de N. Laviniu „Concert de... 13 mmn.“, în acest fel se va afir­ma orchestra ritmică „Star“ şi soliştii vocali Ileana Nica, D. Cu­ta, M. Glodeanu, T. Popa, I. Teodoreanu şi M. Bogariu. De asemenea se pregăteşte spectacolul „Fetele din Hunedoa­ra“ unde îşi vor da concursul 40 de fete din instituţiile şi între­prinderile municipiului. M. VLAD MILIONARU­ i-am numit astfel pe tinerii piteşteni pentru că în întrecerea desfăşurată în acest an pe şan­tierele muncii patriotice au reali­zat la lucrările nefinanţate trei milioane lei şi 215 000 lei la cele finanţate. In timpul liber tinerii au colectat peste 1300 tone de metale vechi, au plantat 7 000 de arbori ornamentali, au amenajat şi întreţinut 300 000 m.p. spaţii verzi etc. F. TISTULEASA N. R. De la Mediaş „Oraşul de pe Târnave“ ALBU NICOLAE ne scrie că în curînd îşi va începe activitatea .­Clubul tineretului“ La lucrările de renovare şi ame­najare a fostei clădiri a telefoa­nelor, unde se află sediul clubu­lui, au luat parte numeroşi tineri Terminind şi finisarea ei partici­pă acum la infrumuseţarea ora­şului.

Next