Scînteia Tineretului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6312-6337)

1969-09-01 / nr. 6312

ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II NR. 6312 4 PAGINI - 30 BANI LUNI 1 SEPTEMBRIE 1969 cm PiHHEcmn # ms mim In mmm pricinală Documentele Congresului al X-lea al P.C.R. prefigurînd dina­mica industriei ţării noastre şi a economiei, în general, în viitorul deceniu, precizează că valorifica­rea concretă a cercetării ştiinţifi­ce este o condiţie esenţială pen­tru asigurarea acestei dezvoltări de perspectivă. Creşterea produc­tivităţii m­uncii sociale, elaborarea şi asimilarea unor tehnologii noi, competitive pe plan mondial cer mobilizarea tuturor resurselor in­terne şi inteligenţă şi valorifi­carea practică a rezultatelor muncii ştiinţifice. In contextul unei creşteri a producţiei chimice pînă în 1975 cu 85—92 la sută faţă de 1970 realizînd cel mai înalt ritm de dezvoltare din industria ţării, a­­pare binevenită punerea în dis-­ cuţie a unor probleme legate de cercetarea tehnică în această ra­mură, pornind pentru început de la analiza unor aspecte ale cerce­tării la, şi pentru Combinatul pe­trochimic Ploieşti, unitate de pri­mă mărime în cadrul industriei chimice româneşti. Din succesele colectivului de cercetători de aici, format în majoritate din tineri, consemnăm în mod special breve­tarea unui proces tehnologic de fabricare a anhidridei mateice din fracţia de hidrocar­buri Ci, procedeu nou pe plan mondial, care foloseşte materie primă mai ieftină, precum şi în­locuirea (în curs de executare) a catalizatorului de argint impor­tat pentru fabricarea­ oxidului de metilenă, cu unul superior, autohton, care lucrează cu un consum specific redus (lista ar deveni foarte­­ lungă dacă am a­­minti numai­­ titlurile brevetelor cu care este plin un dulap la con­ducerea serviciului de cercetare). După cum spune şi tovarăşul dr. ing. VICTOR PARĂUŞANU, şeful acestui serviciu, „pro­blemele tehnice care trebuie rezolvate în­­ combinat, com­plexitatea şi oportunitatea lor, reclamă o muncă ştiinţifică pen­tru care nu sunt nici pe departe suficiente forţele proprii. De a­­ceea s-a mers pe contractarea colaborărilor cu IPROCHIM, Institutul „Petre Poni“ din Iaşi şi cu multe alte institute şi cate­dre din învăţămîntul tehnic supe­rior, pentru a satisface necesarul de cercetare". In aceste condiţii apare surprinzătoare lipsa de fi­nalizare a unor rezultate deose­bite, elaborate special pentru re­zolvarea problemelor actuale ale industriei chimice. Procesul tehnologic amintit mai sus, acoperit de cîteva brevete, printre care și un catalizator nou brevetat de colectivul de aici . IUSTIN MORARU (Continuare în pag. a IlI-a) ­ FOT­BAL: UT. A. |A PRELUAT ŞEFIA ■CLASAMENTULUI | CLASAMENTUL IN PAGINA A III-A A ZIARULUI NOSTRU CITIŢI RELA­TĂRI ŞI COMENTARII DE LA PRINCIPALELE EVENI­MENTE SPORTIVE 1 1 I I. U.T.A. 3 3 0 0 7— 2 6 2. U. CRAIOVA 3 2 1 0 7— 2 5 3. U. CLUJ 3 2 1 0 4— 1 5 4— 5. DINAMO BUCUREŞTI 3 2 0 1 8— 4 4 4— 5. F. C. ARGEŞ 3 2 0 1 9— 5 4 6. JIUL 3 2 0 1 5— 6 4 7. RAPID 2 110 3—1 3 8— 9. PETROLUL 110 0 1—02 ■ 3—9. DINAMO BACĂU 3 1 0 2 5— 4 2 I 10. STEAUA 2 10 15—5 2 1 11. C.F.R. CLUJ 3 1 0 2 4— 5 2 12. STEAGUL ROŞU 3 1 0 2 3— 5 2 13. FARUL 3 1 0 2 2— 7 2 14. POLITEHNICA 3 0 1 2 0— 4 1 15. A.S.A. TG. MUREȘ 3 0 0 3 1— 5 0 16. CRIŞUL 3 0 0 3 2—10 0 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! DACĂ SUNT SOLICITATE, COMISIILE PE PROBLEME LUCREAZĂ Există o părere care s-a in­filtrat, pe alocuri, în activi­tatea organizaţiilor U.T.C. şi necombătută la vreme ea poate să devină o prejude­cată greu de înlăturat. Aceea că, comisiile care activează pe lîngă comitetele U.T.C., create cu scopul bine deter­minat de a lărgi capacitatea acestora de cuprindere şi competenţă, nu-şi justifică existenţa pe măsura rolului lor, că eforturile pe care le întreprind sunt destul de pa­lide şi întîmplătoare. Şi se susţine, uneori neoficial, că aceste comisii „fac şi ele ce pot“, că, adică, nici nu li s-ar putea cere mai mult u­­nor oameni care îndeplinesc asemenea obligaţii printre al­tele, mai mult sau mai puţin benevol. Punctul acesta de vedere omite însă, cu sau fără intenţie, un amănunt e­­senţial, faptul că, dacă in­tr-adevăr, membrii comisiilor „fac şi ei ce pot“, nu-i mai puţin adevărat că de regulă nici nu li se dă de făcut mai mult tot din acelaşi motiv. Mi se pare, aşadar, că uneori înseşi comitetele organizaţii­lor pornesc de la această pă­rere ca de la o situaţie sub­­înţeleasă şi plasează, astfel, activitatea comisiilor undeva pe un plan secundar. Realitatea poate însă de­monstra că, o asemenea pă­rere este profund eronată şi nu reprezintă decît linia mi­nimei rezistenţe, a comodită­ţii in acţiune, pentru că alt­fel comisiile pot dovedi de cele mai multe ori şi că se ridică cu bune rezultate la înălţimea sarcinilor pe care le au, dacă sunt solicitate la un nivel corespunzător. Şi voi încerca să argumentez cu e­­xemple din activitatea comi­siilor din întreprinderea noas­tră acest adevăr pe care îl neglijăm uneori. Care este rolul comisiilor şi în ce măsură îşi pot spune cuvîntul la rezolvarea trebu­rilor organizaţiei, necesitatea consultării lor permanente şi antrenării la stabilirea tu­turor măsurilor în vederea desfăşurării bunei activităţi, ca şi atragerea în componen­ţa lor a unor tineri cu ex­perienţă, cu înaltă calificare, a unor specialişti în diferite domenii — ingineri, econo­mişti, maiştri — sunt lucruri în general cunoscute şi recu­noscute teoretic, asupra că­rora cred că nu mai e nevoie să insist. Noi am pornit în promovarea celor aproape 40 de tineri cuprinşi în comisii, de la discutarea lor indivi­duală cu întreaga masă de utecişti, în adunări sau în dezbateri cu colective largi, ţinând seama de propunerile venite din rîndul tinerilor, cei mai în măsură să-şi spună părerea avizată asupra cali­tăţilor celor propuşi sau să le facă recomandări utile. Acest fapt a contribuit, fără îndo­ială, la sporirea răspunderii celor promovaţi în comisii faţă de îndatoririle cu care erau investiţi şi, în acelaşi timp, la întărirea prestigiului lor în rîndul celorlalţi tineri. Am căutat, după aceea, să consolidăm sentimentul res­ponsabilităţii şi prestigiului creat deja, apelînd la atri­buţiile cele mai semnificative ale comisiilor, cele care le aparţin prin definiţie la cel mai înalt grad, astfel încît, membrii comisiilor să capete obişnuinţa de a participa la viaţa de organizaţie pe coor­donatele sale majore, cu con MIRCEA CRĂCIUN secretarul Comitetului U.T.C. de la Uzina „Mecanica“ — Moreni (Continuare în pag. a II-a) CEL MAI BUN CONDUCĂTOR AUTO Ieri a avut loc la Oradea in sediul clubului tinere­tului etapa judeţeană a con­cursului pentru cel mai bun conducător auto. Finală a concursului celor peste 2 000 de conducători auto partici­panţi din judeţ. In etapa finală la care au participat 10 concurenţi a cîştigat Suru Nicolae, urmat de Du­mitru Constantin şi Pituţ Aurel. Cîştigătorul are 26 de ani şi este conducător auto la Direcţia regională de transporturi auto, autoba­za oraş Dr. Petru Groza. El va participa la etapa pe ţară organizată de C.C. al U.T.C. în luna septembrie. LORENCZ GHEORGHE • FESTIVALUL ŞI CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „ROMÂNIA ’69“ ------------------------------------------------------------------------­PARADA FRUMU­SEŢILOR MILENARE Mai vechi sau mai tinere a­­mintirile mult încercatului nostru Bucur rămîn să uimească gene­raţii şi generaţii vestitoare prin tot timp ale geniului nostru popu­­­­lar. Ieri, în lumina puternică a ultimei zile de vară, bucureştenii­­ au fost martorii unui grandios spectacol folcloric, a cărui echi­valenţă cu greu am mai putea-o­­ găsi de-a lungul anilor. Semnalul de bucium care a răsunat ieri la orele 12:30 în Piaţa Victoriei avea să deschidă numai o parte din impresionan­tele manifestări înscrise în agen­da zilei de­­31 august, zi dedi­cată folclorului românesc, în ca­drul primului Festival şi Con­curs Internaţional de Folclor; era semnalul de deschidere a pa­radei portului popular al ţărilor participante din trei continente — Europa, Asia, Africa. Forma­ţiile artistice româneşti au pre­zentat nenumărate scene din cele mai frumoase tradiţii folclorice autohtone, care au prilejuit, de-a lungul traseului, momente de delectare pentru miile de specta­­tori-pietoni cit şi pentru oaspeţii invitaţi la acest spectacol în mers. Cei peste 2 500 de artişti au reînviat scene de nuntă, o­­biceiuri variate (pluguşorul de pe Valea Trotuşului, Buhaiul din Cîmpulung, formaţii de capră din Moldova şi Transilvania, măşti din Maramureş, căiuţi din Neamţ şi Botoşani etc.), secvenţe ale unei diversificate şi inepuizabile tra­diţii. In fruntea celor 50 de per­soane care au compus alaiul de nuntă din Salva-Năsăud, imediat după cei 12 vornicei călări pe cai fălos împodobiţi, un vesti­tor cu poala plină cu boabe de porumb a semănat de-a lungul întregului traseu seminţe roditoa­re. Era un gest simplu dar ma­iestuos în ambianţa citadină a Capitalei, gest a cărui semnifi­caţie vestitoare de rod şi puter­nică germinaţie, de optimism şi încredere, a subliniat încă o dată bucuria eternelor noastre frumu­seţi folclorice, în Piaţa Universităţii 12 tul­­nicărese din Alba întîmpină a­­laiul cu binecunoscutele semna­le, în timp ce 200 de căluşari dezlănţuie o avalanşă de ritmuri îndrăcite. Ajuns în Piaţa Repu­blicii alaiul , la care pe par­curs s-au ataşat şi ansamblurile folclorice ale celorlalte ţări parti­cipante la Festival, precum şi co­lectivele şi formaţiunile din cele mai diverse zone folclorice ro­mâneşti — a transformat piaţa într-o vastă scenă deschisă. O uriaşă horă a prieteniei, a cal­dei reuniuni de sentimente şi idealuri şi-a anunţat pînă tîrziu acordurile ei, demonstrând pu­terea artei populare şi umanis­mul ei în care popoarele îşi re­găsesc întotdeauna tinereţea. Parada portului popular de ieri a fost o sărbătoare a întregii ţări, un dialog al demnităţii şi fru­museţii şi un omagiu adus crea­torilor populari, puterii talentu­lui şi iscusinţei lor. A fost o sărbătoare unică. GH.­ISTRATE Pe străzile Capitalei, o secvenţă din ampla paradă a portului popular Moment din impresionanta serbare populară ce s-a des­fășurat în Parcul Herăstrău Arăturile nu suportă întîrzieri! Numai cu un tractor, fie el şi de aur, acea­stă lucrare nu poate fi realizată la timp In aceste zile, cînd veşti din cele mai diferite zone ale ţării anunţă că s-a început campania de strîngere a recoltei de toam­nă, existenţa în unele judeţe a unor însemnate suprafeţe pe care încă nu s-au executat arăturile de vară provoacă, justificat, ne­dumerire. Este întrutotul justifi­cat acest stadiu ? Am căutat răs­puns în Dîmboviţa, unde pînă spre sfîrşitul săptămînii trecute în unităţile agricole cooperatiste arăturile de vară erau efectuate doar pe aproximativ 60 la sută din suprafaţă. Aceasta fiind cifra medie, pentru că în multe din unităţi, nerealizările sunt şi mai mari (la Dobra din 900 hectare erau arate numai 400; la Comi­­şani din 850 hectare — doar 300; la Bilciureşti din 700 — 300 etc.). — Campania de recoltare a păioaselor, ne spunea directorul direcţiei agricole, inginerul Lau­­renţiu Stroe, a decalat în timp şi trecerea la arături. Masiv, trac­toarele au putut intra în ogoare abia după 1 august. Să fie principala cauză ? A­­parent, după primele explicaţii, aşa ar sta lucrurile. Recurgînd însă la un prim calcul al vitezei zilnice posibil de realizat cu parcul de tractoare disponibil de­ducem că aceste lucrări ar fi pu­tut fi terminate în numai 15 zile bune de lucru. Că pînă la aceas­tă dată, în cadrul cooeprativelor agricole arăturile se puteau exe-NICOI­AE COȘOVEANU (Continuare în pag. a IlI-a) CONCURSUL PORTULUI POPULAR Ieri dimineaţă, în frumoasa a­­renă a Circului de Stat de la To­­ndla s-a desfăşurat penultima manifestare a „Primului festival şi concurs internaţional de fol­clor, „România ’69“ în prezenţa unui juriu internaţional condus de profesor dr. Mihai Pop . „Con­cursul portului popular“. Participanţii celor 13 ţări din Europa, Asia şi Africa au prezen­tat, în ordinea alfabetică, o splen­didă paradă a portului popular. Belgia, care a deschis concursul, a fost reprezentată prin costume flamande din secolul XIX . Bulga­ria — de costume din toate zonele folclorice ale ţării : Sofia, Rodopi, Stara Zagora, frumoase porturi în care predomina albul caracteris­tic ţinutului din nord-vest şi cu­lorile închise, negru şi albastru, din sud. Republica Socialistă Ce­hoslovacă a fost reprezentată printr-un ansamblu costumat în portul specific regiunilor cehe, slovace şi morave. Elveţia a pre­zentat costume din zona Fribour­­gului iar Franţa, costume de la începutul secolului XIX, caracte­ristice zonei bretane. Italia a fost reprezentată atît prin costume din nord, zona folclorică Friuli-Vene­­zia-Giulia cît şi prin roşul şi ne­grul specific sudului — regiunea Calabria. Iugoslavia a oferit spec­tatorilor o paradă a portului na­ţional din Serbia, Croaţia şi Slo­venia, remarcîndu-se îmbrăcă­mintea de fată, mireasă şi nevastă, prezentate de componentele An­samblului folcloric al căminului cultural din Uzdin. Mongolia a prezentat pe lîngă costume na­ţionale, de sărbătoare şi de lucru, şi cîteva din cele specifice mino­rităţilor ei conlocuitoare. Sobrele costume prezentate de R.F. a Germaniei datează încă din tim­pul războiului de 30 de ani, ulti- TUDOR STĂNESCU (Continuare în pag. a II-a) NOUL LOCAL AL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN BUCUREŞTI PROLOG LA MOMENTUL INAUGURAL Cu trei ani în urmă, la 31 iulie 1966 se punea piatra de te­melie a celui mai modern şi mai impunător lăcaş de învă­­ţămînt din ţara noastră, noua construcţie a Institutului politehnic din Bucureşti. Acum, cu circa o lună de zile înainte de deschiderea anului universitar 1969—1970, ne aflăm în preajma momentului inaugural. Incepînd de la toamnă, o parte dintre studenţii anilor I şi II ai Politehnicii bucureştene vor învăţa aici ; ei vor fi primii beneficiari ai eforturilor pe care partidul, statul, poporul le fac pentru a crea condiţiile materiale cele mai favorabile unui învăţămînt ingineresc racordat din toate punctele de vedere, în toate a­­mănuntele, cerinţelor dezvoltării contemporane a ştiinţei şi tehnicii. Despre noul local al Institu­tului politehnic bucureştean s-a scris mult, s-au publicat repor­taje, fotografii, a fost filmat, te­levizat, aşa că nu ne propunem să mai facem aici încă o descri­ere. Este însă demn de subliniat că acest peisaj masiv şi concen­trat degajă nu numai o impresie de grandoare, ci sugerează însăşi temeinicia proiectelor noastre în­drăzneţe privind modernizarea şi perfecţionarea învăţămîntului. In Raportul prezentat la cel de-al X-lea Congres al partidului s-a arătat că „Directivele Comitetu­lui Central fi Legea învăţămîn­tului — adoptate anul trecut —, asigură orientarea fi cadrul de ADRIAN VASILESCU (Continuare în pag. a ll-a)

Next