Scînteia Tineretului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6365-6390)

1969-11-01 / nr. 6365

P­ utem reaminti cîteva cifre. Din 250 de profe­sori repartizaţi în jude­ţul Ilfov nu s-au prezentat decit 130—140 (dăm o cifră re­lativă pentru că Inspectoratul judeţean încă nu cunoaşte si­tuaţia exactă). Ceilalţi ? Am încercat să-i „descoperim“, ascultînd motivările, argu­mentele acestei neprezentări. Discuţiile oferă, fiecare, acute teme de meditaţie, ridică nenumărate probleme care vi­zează, pe o filieră precisă, mentalităţi, lacune de educaţie, inadvertenţe ale relaţiei dintre profesor şi locul său de muncă. Acasă la Georgeta Gabriela Bogoş, absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română. A fost repartizată la Luptători- Frăsinet. A avut bunăvoinţa de a-şi „vizita“ locul de muncă. — Şcoala este departe, fără legături cu oraşul. Comuna este continuu ameninţată de Inun­daţii, izolînd uneori oamenii pentru luni de zile. Am dis­cutat cu o suplinitoare care, auzind că am terminat facul­tatea cu o medie mare, m-a întrebat : „Atunci ce cauţi la noi ?“, sfătuindu-mă să mă întorc acasă. Am asistat la nişte examene de corijenţă. Copiii nici nu ştiau că sunt corijenţi, au fost adunaţi în­­tîmplător la şcoală, iar nivelul lor era mai mult decit nesa­tisfăcător, profesoara se stră­duia să afle eventualele cu­noştinţe ale lor care, pe ici pe colo, i-ar fi permis să-i treacă clasa. De altfel, i se transmisese de către director să le dea tuturor note de trecere pentru a nu avea greu­tăţi. Ne oprim aici. O profe­soară constată nişte adevăruri dureroase. Observă copiii, slaba lor pregătire, condiţiile de Învăţătură. (Continuări In pag. Vl-a) „Satul nu este oraş"-spun unii absolvenţi. Desigur. Dar tocmai de aceea, LOCUI FIECĂRUI TÎNĂR PROFESOR ESTE ACOLO UNDE NEVOILE SOCIETĂŢII II RECLAMĂ CU PRIORITATE! CE ESTE PROFESORUL ? Inutil să mai spunem că pretutindeni trăiesc oameni, că elevi devin toţi copiii ţării, indiferent că s-au născut la Bucureşti, la Satu Mare, in satele din Baragan sau în cătunele montane. Deci, într-o logică elementară, în toate aceste locuri profesorul este condi­ţia esenţială şi determinantă, legat inseparabil, prin profesiune şi destinaţie sociala, de educaţia tinerei generaţii. _______________ Anchetă de GALINA RADULESCU ÎN PAG. A 4-A­­ Surprizele paleontologiei și cele ce ni le rezervă genetica OMUL PRIMITIV OMUL VIITORULUI două portrete care încep să prindă contur Vorbind despre oraşul de la poalele Tîmpei, despre industria Braşovului, prime­le trei nume care-ţi vin in minte, neştiind pe care să-l spui mai întîi, sînt: „Stea­gul roşu", „Tractorul", «Rul­mentul»? Trei stele de primă mări­me ale constelaţiei economice nu numai a municipiului dar şi a ţării, trei uzine de prestigiu. Fotoreporterul nostru Ion Cucu vă prezintă azi două fotografii din, trebuie să mai precizăm ? — una dintre ele : Uzina „Rulmentul“. Nu peste mult timp coloa­ne de rulmenţi surprinse în instantanee vor face parte din angrenajul maşinilor unelte. Nu peste mult timp industria constructoare de maşini va beneficia de ro­dul muncii oamenilor de aici — majoritatea tineri — a priceperii şi inteligenţei lor. im DOMNIE A CÂINILOR „No, fiindcă este aici, domnişorul». In tara asta, o Înaltă domnie a oamenilor, adică a noastră — fie a băieţilor ori a forestierilor, fie a celor din industrii ori agricultură — este o domnie unită, în care fiecare îşi are lor, la roasa de cinste a omeniei“. VIZOR CĂTRE CREMEN­EA-ŞUIOR Ameţit de flăcările lungi ale codrilor atinşi darnic de bru­mă şi intrind între răscrucile de la „Izvorul lui Pintea" şi Masa Domnilor“, copacii s-au tras deodată în lături aşezîn­­du-mi sub ochi „marea de piatră“ — zic, mi s-au aşezat dinainte Munţii Gutinului pe al căror vîrf. Cremenea-Şuior, GH. ISTRATE (Continuare In pag. a Vll-a) DIN PLOIEŞTI . Acum, la începutul lui noiembrie, planul de investiţii este realizat intr-un procent mult mai mic decit ar fi tre­buit conform graficelor, ne in­formează tov. GHEORGHE MILEA, ing. şef adjunct al Uzinei chimice. Dar antrepre­norul general, I.S.C.M. Brazi, ne dă asigurări că iu lunile care urmează vor fi recuperate In întregime restantele lunilor trecute. Asigurările provin de la tova­rășul CONSTANTIN RUGINA, ing. șef adj. coordonator al lu­crărilor d­e pe platforma Va­lea Călugărească. De ce să nu mărturisim, ne-a impresionat plăcut optimismul rabuat al Interlocutorilor no­ştri, mai ales că datele ce ne sunt furnizate aparţin unei analize de ultimă oră. Nu ne abţinem Insă, să în­trebăm : — Care este perspectiva lu­crărilor In condiţiile înăspririi vremii, ale Înrăutăţirii condiţii­lor de lucru ? Un moment de ezitare, apoi răspunsul: — O astfel de situaţie ne pune in dificultate. Pentru că acum, de stat nu stăm prea bine, speranţele ne sint in ce pu­tem face de acum Încolo. Sin­tem­ de fapt in ceasul al 12-lea. Sperăm să putem trage tare cel puţin pînă la 15 noiembrie. Iată de ce am întrebat : la sfîrşitul lunii august realiză­rile atingeau 24,3 la sută din planul anual. La mijlocul lui octombrie se ajunsese la aproa­pe 37 la sută. Reţineţi, intr-o perioadă cind condiţiile de Puternica efervescenţă spi­rituală imprimată vieţii publi­ce din ţara noastră în ultimii ani, accentuată de hotărîrile Congresului al X-lea al Parti­dului Comunist Român, au­­ im­pus pe prim plan schimburile de idei, dezbaterile largi în cele mai variate probleme ale societăţii noastre socialiste. Este un fenomen cu multiple semnificaţii, relevantă fiind cu deosebire preţuirea pe care partidul nostru o acordă pu­nerii în acţiune şi valorificării celui mai de seamă atribut al omului, gindirea creatoare. Confruntările de opinii au un rol considerabil în stimu­larea vieţii ideologice, în răs­pândirea şi încetăţenirea con­cepţiei materialist-dialectice şi istorice în toate domeniile de activitate, întreaga istorie a marxismului demonstrează virtuţile creatoare ale schim­bului de idei, ale Înfruntărilor de poziţii. Concepţia revolu­ţionară a clasei muncitoare s-a cristalizat şi a cucerit te­ren în gindirea omenirii nu­mai prin confruntarea cu con­cepţiile adverse, prin clarifica­rea chiar în interiorul mişcă­rii muncitoreşti a problemelor lucru erau excelente. A rămas restul de executat, in cursul unor luni aflate de regulă la discreţia capriciilor vremii. De aici şi concluzia că acum, cit este posibil, se cer depuse eforturi organizatorice deose­bite pentru ca ritmul de lu­cru să fie cit mai intens, să se controversate. Schimbul de opinii nu numai că nu a dăunat, ci a servit creşterii influenţei marxismului. Desigur, în condiţiile victo­riei socialismului, cind concep­ţia materialistă a cucerit po­ziţii dominante în viaţa socie­tăţii, in conştiinţa tuturor pătu­rilor sociale, dezbaterile ideolo­gice au ca obiectiv fundamen­tal clarificarea unor probleme noi pe care le ridică dezvoltarea socială, atît de accelerată, să ia atitudine împotriva unor concepţii retrograde, fie ră­mase din vechea orînduire, fie pătrunse din lumea capi­talistă. Schimbul de opinii pentru a fi fructuos cere, întîi de toate, cunoaşterea temeinică a feno­menelor, stăpînirea cit mai sigură a categoriilor şi tezelor fundamentale ale materialis­mului dialectic şi istoric, eli­berarea de orice prejudecăţi şi formule apriorice. Congre­sul al X-lea a criticat cu in­transigenţă rămînerea în urmă a ştiinţelor sociale in raport cu exigenţele actualei trepte de evoluţie a societăţii roma­(Continuor d­in pag. a Vll-a) până In valoare cit mai bine avantajele zilelor încă fru­moase. Ne Îndeamnă la aceas­tă atitudine imaginile surprin­se pe șantier tocmai într-o asemenea zi, numai potrivită pentru a munci în ritm bn­(Continuare în pag. a IlI-a) Pe platforma Uzinei chimice Valea Călugăreasca CARE VA FI IN FINAL COTA REALIZĂRILOR? L» Uzina chimică din Valea Călugărească, In »“«'»«"era .. mrulipmn de investiţii. Prin uşa care se deschide la intervale destul de^ scurte răzbat frînturi de conversaţie, se aud schimburi de replici, sunt chemaţi, din rind în cind, pentru lămuriri suplimentare salariaţi din birourile învecinate. Suntem­ în 29 ale lunii şi, ca de obicei la această dată, se analizează stadiul înde­plinirii Investiţiilor pe platformă. Prilej nimerit, aşadar, să cunoaştem mersul lucrărilor pe şantier. DEZBATERILE IDEOLOGICE CADRUL OPTIM AL CONFRUNTĂRILOR DE OPINII conf. univ. ION ŞERBANESCU Una din fabricile platformei chimice de la Valea Călugărească îşi aşteaptă, în acelaşi stadiu, de mai multe luni constructorii. Este o invitaţie directă 8 PAGINI - 30 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXV, SERIA II NR. 6365 SIMBĂTĂ 1 NOIEMBRIE 1969 IA C.A.P. TURENI-CLUJ, DINTRE TINERI 001 MUNCESC O SUTĂ LIPSESC La Tureni. In judeţul Cluj, am ajuns către amiază. Uliţe­le nu sunt pustii. Ne întîmpi­­nă spre surpriza noastră — ştiind ce lucrări urgente sunt înscrise la această dată pe a­­genda campaniei agricole — o atmosferă urbană. Un du-te, vino permanent. Oameni care coboară sau aşteaptă să urce în autobuze. Alţii, stau în poartă şi contemplă toamna încă darnică cu zile frumoase. La întrebările noastre ce vi­zau mersul campaniei agricole de toamnă ni se răspunde prin prezentarea cifrelor la zi, din 240 hectare cultivate cu po­rumb se recoltaseră 100, car­toful mai era de recoltat pe 6 hectare, iar sfecla de zahăr, deşi dislocată, se mai afla în bună parte pe cîmp. Deşi , timpul este înaintat, zilele bune de lucru trec în zbor fără ca în cîmp să se afle prea mulţi cooperatori. La data de referinţă erau numai 30. La Cluj, în birourile orga­nelor agricole judeţene, pe a­­cest motiv se pedala în apă­rarea nerealizării până la 26 octombrie a celor 34 de pro­cente din suprafaţa de po­rumb. Treburile merg anevo-ION RUS N. COŞOVEANU (Continuare in pag. a 111-a) ÎN PAG. A 5-A! Condiţia precară a comerţului cu OBIECTE DE ARTĂ ÎN PAG. A 6-A : De la OM la OM PIMCTIM flfVIlOR ClASfIOR k IU li STADIUL PROVIZO­RATULUI Una din problemele care a suscitat oale mai multe discuţii şi a cerut o atenţie deosebită în ansamblul general al măsurilor luate pentru debutul şcolii gene­rale de 10 ani, a fost, şi este încă, practica în producţie a ele­vilor claselor a IX-a. In contextul muncii de orienta­re profesională, organizarea prac­ticii în producţie ar trebui să re­prezinte o etapă de verificare a aptitudinilor individuale ale tînă­­rului într-o legătură nemijlocită cu activitatea practică efectivă. „Pentru alegerea locului de muncă al elevilor, am studiat posibilităţile locale şi am ţinut seama de opţiunea elevilor“ , a explicat tovarăşul profesor Şin­­can Aliman, directorul Şcolii ge­nerale nr. 2 din Slobozia. Acesta este răspunsul pe care l-am ob­ţinut în 90 la sută din locurile unde am adresat întrebarea pri­vitoare la „criterii“. Tovarăşul in­spector Iulian Nica­­ din Minis­terul Invăţămîntului ne confirmă: „Pentru început, noi am lăsat şcolilor libertatea de a se orienta şi de a rezolva problemele în ra­port cu posibilităţile locale". Or, poate că tocmai la început ar fi fost nevoie de o îndrumare mai precisă spre a se evita tato­nări şi neclarităţi care se răsfrîng asupra muncii de instruire şi e-VERONICA BIRLADEANU (Continuare în pag. a Vll-a) ŞTIINŢA ORGANIZĂRII Ce fericit trebuie să fi fost, în veacul al XV-lea, Pico della Mirandola, convins fiind că ştie „totul şi ceva pe de­asupra" ! Un asemenea privilegiu n-a mai fost ursit şi urmaşilor însă, şi cu atît mai mult vremii noastre, în care nu numai fiecare an, ci şi fiecare zi constituie un pas în descifrarea tainelor exis­tenţei. Dacă vom compara ritmul în care evoluează astăzi cunoaşterea cu cel de pînă în veacul nostru, vom avea ima­ginea unei umanităţi comparabilă cu un vulcan aflat veacuri de-a rîndul în stare potenţială, izbucnind din cinci in cind, pentru ca astăzi să erupă irezistibil. (Este o realitate faptul că ne aflăm pe orbita schimbului, a circulaţiei de valori.) Nimeni nu poate trăi în afara ei, cei care o ignorează se autocon­­damnă. Lăsînd la o parte competiţia pe planul bunurilor ma­teriale, să ne referim la cea intelectuală, nu numai pentru faptul că, se ştie, inteligenţa umană a devenit marfa (horri­­bile dictu !) cea mai scumpă... Prin oameni ca Dimitrie Cantemir, Eminescu, Enescu, Brân­­cuşi, ca să nu extindem citarea în domeniul creaţiei ştiinţifice, ilustrat cu tot atîta pregnanţă, poporul român a dovedit, cu stră­lucire, geniul său creator. Lecţia celor mai buni este, pentru tineret, un stimulent puternic. De aceea, o popularizare­­mai intensă şi mai decisă, mai organizată şi mai devotată a piscu­rilor culturii noastre rămîne o obligaţie a tuturor instituţiilor chemate să promoveze adevăratele valori. Este adevărat că mulţimea cunoştinţelor şi ritmul îmbogă­ţirii lor derutează şi poate trezi la tineret un anume com­plex de inferioritate, o teamă de confruntare şi de compe­tiţie. Noroc, însă, că nimeni nu se trezeşte, dintr-o dată, în faţa unui inaccesibil monument al culturii pe care să-l privească intimidat, ci îl asaltează treptat, din frageda copilărie pină la senectute. Se ridică, atunci, una din marile probleme, anume cea a organizării însuşirii culturii, organizare ce tre­buie concepută ca o adevărată ştiinţă. Mutatis mutandis, omul de cultură se formează ca un atlet , prin exerciţiu zilnic, in­tens, sistematic. Darurile naturale şi capacitatea de efort nu sunt suficiente fără o dirijare raţională, riguroasă. Rolul pro­fesorilor este, aici, imens. O îndrumare luminată ii este ne­cesară tineretului ca şi lumina. O deosebită importanţă o capătă magiştrii, creatorii de şcoală, dascălii spirituali. Este un mare privilegiu pentru un tînăr de a creşte în preajma unui mare profesor, pentru că tinerii au nevoie mai mult de modele decit de dădăceală sau de critici. Este decisivă disci­plina în muncă, răbdarea şi perseverenţa. Geniul însuşi nu este altceva decât o mare aptitudine pentru răbdare. Să nu ne cruţăm, să cruţăm pe alţii, dar nici o dată pe noi. Să nu treacă nici o zi fără un minim folos în îmbogăţirea minţii şi inimii , nulla dies sine linea (nici o zi fără un folos cit de mic) ziceau, in înţelepciunea lor, romanii. Să nu dispreţuim niciodată lucrurile ce ni se par mărunte, căci prin acestea ajungem la cele măreţe. Sau, dacă avem obsesia orgoliului, să dispreţuim lucrurile mărunte numai după ce, mai întîi, le cunoaştem. Dacă le vom cunoaşte, însă, este sigur că ne vom revizui părerea despre ele, pentru că în realitate nimic nu merită a fi dispreţuit sau ignorat Pot fi intîlniţi, in Univer­(Continuare in pag. a V-a)

Next