Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)

1971-02-01 / nr. 6749

RODNICIA UNUI AN DE MUNCĂ Sintetic, in cifre şi date expresive, Comunicatul cu pri­vire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a României în 1970 dat publicităţii înfăţişează tabloul dens al activităţii desfăşurate de poporul nostru, sub conducerea partidului în ultimul an al cincinalului recent încheiat. Des­făşurat sub semnul puternicelor înnoiri în organizarea şi con­ducerea economiei, în perfecţionarea întregii vieţi sociale, marcat de dorinţa unanimă a maselor de oameni ai muncii de a înfăptui neabătut programul elaborat de Partidul Comunist Român, anul 1970 se inscrie în cronica marilor realizări ale socialismului cu o importantă contribuţie. Se impun atenţiei, cu deosebită pregnanţă, succesele în­registrate în acest an, determinant pentru bilanţul general al cincinalului trecut, hotărîtor pentru pregătirea activităţii în noul cincinal, în domeniul industriei, ramura constructoare a economiei naţionale. Îndeplinirea şi depăşirea de către principalele ministere, organizaţii economice centrale şi consilii populare a prevederilor de plan a făcut posibil ca ne­ansamblul industriei producţia globală să fie realizată în proporţie de 100,6 la sută, pe seama ritmului înalt de creştere de 12 la sută, fiind ob­ţinut un spor de producţie de 31,7 miliarde Iei faţă de anul 1969. Din lectura comunicatului se detaşează convingător preocu­parea oamenilor muncii din industrie, intensificarea eforturi­lor lor pentru depăşirea planului, îndeosebi la energia elec­trică, motoare electrice, autocamioane şi autoturisme, trac­toare, îngrășăminte minerale, material plastic, tricotaje, pro­duse industriale de bază, importante pentru satisfacerea ce­rinţelor în economia noastră, pentru asigurarea livrărilor la ex­port. Totodată, comunicatul pune în evidenţă faptul că nu în toate domeniile de activitate, nu în toate subramurile in­dustriale rezultatele sunt la înălţimea aşteptărilor. Este cazul unităţilor din sectorul industriei alimentare, singurul care apare cu planul anual nerealizat, al unor categorii de produse unde, deşi apar creşteri în raport cu anul precedent, întîrzie­­rile punerilor în funcţiune a capacităţilor de producţie, nerea­­lizarea în termen a parametrilor proiectaţi, deficienţe organi­zatorice sau de aprovizionare au influenţat negativ nivelul ge­neral al realizărilor. In 1970 a fost semnat actul de naştere a unui număr de 390 capacităţi de producţie noi, importantă contribuţie la dez­voltarea potenţialului tehnic al industriei noastre socialiste. Simpla enumerare a celor mai importante dintre ele — lami­norul Sirbing de la Galaţi, grupurile energetice de la Deva, instalaţiile din cadrul Combinatului chimic Craiova, şi multe altele — nu face decît să scoată în evidenţă o caracteristică esenţială a dezvoltării noastre economice, creşterea producţiei în primul rind în ramurile de bază ale industriei — energetica, construcţiile de maşini, chimia, metalurgia, concomitent cu accentuarea dezvoltării celorlalte ramuri — materiale de construcţii, uşoară, alimentară. In această direcţie, relevă co­municatul, în anul 1970 au fost realizate investiţii din fondul centralizat al statului în valoare de 68 miliarde lei, atît pla­nul global cit şi cel de construcţii-montaj fiind îndeplinit şi depăşit Faţă de anul precedent realizările sunt superioare cu 9,3 la sută la investiţii şi cu 8,4 la construcţii-montaj. Odată cu efortul îndreptat spre finalizarea obiectivelor cincinalului precedent activitatea în domeniul investiţiilor a continuat in­tens pe şantierele unde în acest cincinal vor fi terminate mari şi importante unităţi economice. Au avansat lucrările pe şan­tierele hidroenergetice de la Lotru şi Porţile de Fier, la com­binatele siderurgice Galaţi şi Hunedoara, la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Slobozia, s-a început construcţia la Uzina de vagoane Caracal, Uzina de strunguri Tîrgovişte, Uzina de alumină Tulcea, Fabrica de îngrăşăminte cu azot Tg. Mureş, programul de investiţii exprimînd prin conţinutul său grija permanentă manifestată în întreaga politică a parti­dului şi statului nostru pentru dezvoltarea economica şi socială a tuturor judeţelor ţării. Deşi vizibil afectată de inundaţiile fără precedent care în primăvara anului trecut au provocat pierderi importante econo­miei naţionale, agricultura s-a înscris în 1970 în procesul continuu de dezvoltare, de modernizare, volumul investiţiilor în agricultură fiind cu 16,9 la sută mai mare decât în anul anterior — baza tehnică materială a agriculturii a crescut, unităţile socialiste fiind înzestrate cu noi maşini agricole perfecţionate, primind importante cantităţi de îngrăşăminte chimice. Au fost date în funcţiune în acest an un mare număr de capacităţi de producţie agrozootehnice atît de fondurile proprii cit şi pe seama creditelor asigurate de stat. Aşa cum precizează comunicatul, în anul 1970 au fost a­­menajate 105,3 mii hectare pentru irigaţii, din care 75 mii ha în sisteme mari, fără însă ca prevederile planului­ de ame­najări pentru irigaţii să fie îndeplinit. Prezentînd în detaliu nivelul producţiei agricole la diferite culturi, situaţia exis­tentă în sectorul zootehnic, comunicatul arată că nerealiz­ă­­rile la anumite produse au fost determinate de inundaţii, de alte calamităţi naturale, dar că la acestea se adaugă şi unele neajunsuri, îndeosebi în aplicarea măsurilor agrotehnice, folo­sirea mijloacelor de producţie, a forţei de muncă.­­ In ansamblu, anul 1970, prin rezultatele consemnate în bi­lanţul său în toate domeniile de activitate, marchează un im­portant pas înainte în vederea sporirii potenţialului economic­al ţării, succesele însemnate dobîndite de oamenii muncii din industrie, din agricultură constituind o nouă treaptă pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. A­­ceste rezultate pe care comunicatul le anunţă lapidar, aceste inportante înfăptuiri alcătuind tabloul unui an de muncă rodnic, au asigurat premisele pentru ridicarea continuă a nive­ (Continuare fri pag. a Il-a) Relatări de la ••• „un mini-campio­­nat european" de judo. Atleţii au ieşit la start. Handbaliştii de la Steaua n-au putut « A • • învinşi... Importante măsuri privind EDUCAŢIA FIZICA Şl SPORTUL IN imTAMMUL DE TOATE GRADELE In societatea contemporană, mai mult ca ori­­cînd, educaţia fizică şi sportul sunt considerate activităţi sociale cu majore implicaţii în for­marea, din punct de vedere, fizic şi moral, a fiinţei, a persoanei umane. Nici nu mai trebuie să demonstrăm că suportul remusteţii fizice a omului, a tînărului — absolut necesară pentru un randament sporit în orice fel de muncă , al sănătăţii, al echilibrului în funcţiunile or­ganismului, este sportul, educaţia fizică, într-un cuvint — mişcarea. Educaţia fizică îşi reven­dică, potrivit concepţiilor actuale, dreptul de a se situa, ca importanţă în procesul de dez­­voltare a unei naţiuni, a generaţiilor tinere, alături de educaţia intelectuala, alături de ce­lelalte resoarte ale muncii educative. Fără practicarea și valorificarea efectelor acestei discipline nu poate fi conceput omul modern, în ţara noastră 4 milioane de tineri, incepind cu vîrsta preşcolară şi pînă la vîrsta studen­ţiei, au dreptul legitim de a beneficia de a­­ceastă „polivitamină miraculoasă" ce stă la în­­demîna oricui. Avînd în vedere importanţa deosebită pe care o acordă partidul şi statul nostru sportului şi educaţiei fizice ca activităţi sociale cu funcţii majore în dezvoltarea echilibrată, armonioasă a elevilor şi studenţilor ţării, în întărirea ca­pacităţii lor de muncă şi efort intelectual, şi p­­ornind de la necesitatea înlăturării fenomene­­or negative şi a neajunsurilor care s-au mani­festat multă vreme in acest domeniu — aspecte care au format nu o dată obiectul unor dezba­teri şi anchete ample publicate in presă, inclu­siv în ziarul nostru şi finalizate cu propuneri si soluţii valoroase — în urma şedinţei de vi­neri a Colegiului Ministerului invăţămîntului, la care au participat şi reprezentanţi ai unor organe şi organizaţii ce au atribuţii în acest domeniu, s-a adoptat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de educaţie fizică şi sport din învăţămintul de toate gradele. Citîfi în pag. II Măsurile adoptate de Ministerul învățămîntului I­A în sezonul atletic de sală Carol Corbu a debutat cu o perfor­manță bună: 16,26 m. Proletari din toate țările, unîți-vă! ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6749­­­4 PAGINI —30 BANI | LUNI 1 FEBRUARIE 1971 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost oaspetele ţăranilor cooper­ al oamenilor muncii din Ialomiţa. Vizita a prilejuit: Dezbateri vii, concrete, privind problemele actuale ale agriculturii În cursul zilei de sîmbătă, 30 ianuarie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, împreună cu tovarăşii Iosif Banc, Vasile Pa­­tilinei şi Ion Stânescu, a făcut o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Anii noştri au ridicat la putere şi aceste străvechi meleaguri, si­tuate in mănoasa cîmpie a Bără­ganului. Politica partidului de industrializare socialistă, de dez­voltare armonioasă a tuturor zo­nelor ţării, a făcut ca şi judeţul Ialomiţa să-şi marcheze pre­zenţa pe harta economică a României, înscriindu-se specta­culos prin fabricile şi combina­tele sale — înălţate mai cu sea­mă în perioada cincinalului re­cent încheiat. Iar tradiţionala îndeletnicire a locuitorilor — agricultura — sa transformă şi ea, devenind o a­­devărată industrie producătoare de bunuri agro-alimentare, aşe­zată pe temelia trainică a mari­lor prefaceri generate de politica partidului. Citeva date sunt con­cludente : S-au amenajat in sis­teme moderne de irigaţii 181 000 hectare. întreprinderile agricole de stat şi întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii dispun în prezent de 6 200 de tractoare, 3 330 combine şi de alte nume­roase maşini şi utilaje. In actua­lul cincinal, s-a trecut la con­centrarea, profilarea şi speciali­zarea producţiei agricole. In ju­deţ există in prezent trei mari complexe de creştere şi îngrăşa­­re a porcilor, cinci îngrăşătorii pentru taurine, o îngrăşătorie de miei, trei fabrici de nutreţuri combinate. Vizita întreprinsă ieri de to­varăşul Nicolae Ceauşescu a avut ca obiectiv principal toc­mai această ramură importantă a economiei judeţului — agricul­tura, întilnirile conducătorului par­tidului şi statului — devenite o practică de lucru curentă a to­varăşului Ceauşescu şi definite atit de plastic de oamenii muncii — marele dialog al partidului cu poporul — pe care le-a avut cu mii de ţărani cooperatori, cu me­canizatori şi lucrători din între­prinderile agricole de stat, cu specialişti şi cadre de conducere, a prilejuit nu numai o analiză profundă a problemelor actuale ala agriculturii ialomiţene, în lumina marilor sarcini care îi stau în faţă in actualul cincinal, ci şi o dezbatere vie, dinamică, in sensul cel mai exact al cu­vântului, asupra căilor pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, pentru creşterea bună­stării celor ce muncesc pe o­­goare. Comunele şi satele situate de-a lungul traseului au fost împodo­bite sărbătoreşte cu steaguri ro­şii şi tricolore, cu covoarele meşteşugit lucrate, specifice a­­cestor meleaguri. Momente emoţionante în co­muna Sf. Gheorghe, prima loca­litate de la marginea judeţului Ialomiţa. O mare mulţime de ţărani cooperatori, mecanizatori şi intelectuali, tineri şi vîrstnici, îmbrăcaţi de sărbătoare, scan­dează : „P.C.R. — P.C.R.“. „Ceauşescu­— P.C.R.“, aplaudă şi ovaţionează. In intîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au venit tovarăşul Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid Ialomiţa, pre­şedintele Consiliului popular ju­deţean, alţi reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat, Gheorghe Petrescu, prim­­vicepreşedinte al Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agrico­le de Producţie. Potrivit tradiţiei, conducători­lor de partid şi de stat li se o­­feră pîine şi sare. Apropiindu-se de un grup de ţărani, tovarăşul Ceauşescu le strînge mîinile, stă apoi de vorbă cu ei, interesîndu­­se de rezultatele obţinute a­­nul trecut în producţia agricolă, de modul cum au hotărît să transpună în viaţă recentele măsuri elaborate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea activităţii în agricultură, pentru stimularea ţăranilor coopera­tori, mecanicilor agricoli şi a celorlalţi lucrători din acest im­portant sector de producţie. „Vă raportăm: griul e frumos!" Sub un soare de primăvară pretimpurie, convoiul de ma­şini pătrunde pe un drum vici­nal spre comuna Muntenii-Bu­­zău. In aplauzele şi ovaţiile a su­te de ţărani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători (Continuare în pag. a lll-a) Dialogul partidului cu ţara Cu plinea dragostei, cu sarea-nţelep­­ciiunii d­in Cimpia Română ...Cind eram pe Ialomiţa, acum două zile, în dimi­neaţa de rece cristal, co­lorată sărbătoreşte cu steaguri tinere şi scoarţe străvechi, cu straie de zes­tre spulberate-n am­ici ; cind eram, deci, pe Ialomi­ţa intr-un ceas de înaltă şi curată emoţie pentru oa­menii din această zare a Bărăganului, mi-a fost dat să aud cum prinde sunet un gînd frumos şi cuprinză­tor ca un miez de baladă... Eram pe şosea la intrarea în comuna Sfîntu Gheor­ghe, acolo unde un grup de fete minore ca nişte Chi­­raline, înconjurînd pe pri­marul comunei şi pe pre­­dintele Cooperativei agri­cole de producţie, l-au intîmpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu după datina cuviincioasă a­ ro­mânilor, cu pîine şi sare, cu flori şi cu pruncul de lemn frumos al ploştii cul­cat într-un ştergar de bo­­rangic. In acel moment am auzit de alături, din rindul oamenilor care ovaţionau, o mărturie rostită cu glas scăzut, ca un dialog cu sine însăşi al celei care-o pro­nunţa : „Aşa se cuvine să-l întîmpinăm. Pentru că şi dînsul aduce, pretutindeni în ţară, piinea dragostei de oameni, sarea-nţelepciunii conducătorului comunist !“ Am transcris întocmai gindul Georgetei Cotinescu, inginer agronom, aflată în al doilea an de producţie, originară din Tîrgovişte, absolventă a Timişoarei şi statornicită, ca „fermier de cimp“, aici în Bărăgan, unde a fost primită în rîn­dul membrilor de partid şi unde „...n-am făcut încă tot ce se cuvine ca să scoatem cooperativa noastră din mediocritate. Dar acum o vom face“. Aşadar, semnificaţia stă­ruitoarelor vizite de lucru pe care conducătorul parti­dului şi statului le între­prinde pe întreg cuprinsul ţării proiectează reverbe­rări nu numai asupra pla­nurilor de producţie ale u­­nităţilor industriale sau a­­gricole — planuri întot­deauna revizuite mai judi­cios, potrivit indicaţiilor date la faţa focului de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu — şi nu numai asupra rezultatelor produc­tive obţinute, ci şi asupra conştiinţei fiecărui om al muncii. Căci fiecare tră­ieşte sentimentul, pe deplin justificat, că el însuşi . PETRE DRAGU (Continuare în pag. a IV-a) Pe tot parcursul vizitei în jude­ţul Ialomiţa oameni­i da toata, vîrstele au întîmpinat cu căldură pe înalţii oaspeţi. Slobozia se va integra repede in rîndul oraşelor moderne din ţara noastră. Indicaţiile secre­tarului general al partidului vor fi însuşite de edilii orașului. Ieri, în finala „O­­limpiadei tinerilor mecanizatori" • VASILE RADU — de la S.M.A.­­Măgura a cîşti­­gat „TRACTORUL DE AUR" Locul II: VASILE ROŞCA — S.M.A. Independenţa. Locul III : DU­MITRU STAN — S.M.A. Tg. Jiu.­­ MECANIZA­TORII SECŢIEI NE­GRU VODĂ au primit Steagul roşu de secţie fruntaşă pe ţară. Amănunte în zia­rul nostru de mîine. Nu numai cheia căminului cultural ne trebuie ! Ne-a sosit la redacţie o scri­soare adresată de un tînăr din satul Baciu , comuna Ble­­geşti, judeţul Teleorman, în care se spunea, printre altele : „Acest sat numără doar cîte­­va sute de case. Printre a­­cestea două clădiri apar mai pregnant noului venit : cămi­nul cultural şi şcoala genera­lă. Căminul cultural este a­­şezat lingă şosea, destul de bun pentru activităţile cultu­­ral-artistice ale unor tineri relativ pretenţioşi , după cite ştiu s-a zugrăvit in vară şi dacă nu mă înşel s-au făcut şi unele reparaţii. Cu toate chel­tuielile lacătul din uşa cămi­nului a început să ruginească. (Aceasta arată modul judicios în care este folosit căminul). Am putea improviza o or­chestră : avem o staţie, două chitare electrice şi un acor­deon. Nu-i deloc puţin pen­tru că am fost la un bal unde invitaţia costa 5 lei iar orche­stra era compusă dintr-un a­­cordeon ! S-ar putea organi­za seri distractive, avem pica­­puri, un magnetofon etc. dar, n-avem sală (deşi avem că­min !), în plus ar trebui să dansăm cu paltoanele pe noi, fiindcă nu se face focul, deşi ION MARCOVICI (Continuare în pag. a TV-a)

Next