Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)
1971-02-01 / nr. 6749
RODNICIA UNUI AN DE MUNCĂ Sintetic, in cifre şi date expresive, Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a României în 1970 dat publicităţii înfăţişează tabloul dens al activităţii desfăşurate de poporul nostru, sub conducerea partidului în ultimul an al cincinalului recent încheiat. Desfăşurat sub semnul puternicelor înnoiri în organizarea şi conducerea economiei, în perfecţionarea întregii vieţi sociale, marcat de dorinţa unanimă a maselor de oameni ai muncii de a înfăptui neabătut programul elaborat de Partidul Comunist Român, anul 1970 se inscrie în cronica marilor realizări ale socialismului cu o importantă contribuţie. Se impun atenţiei, cu deosebită pregnanţă, succesele înregistrate în acest an, determinant pentru bilanţul general al cincinalului trecut, hotărîtor pentru pregătirea activităţii în noul cincinal, în domeniul industriei, ramura constructoare a economiei naţionale. Îndeplinirea şi depăşirea de către principalele ministere, organizaţii economice centrale şi consilii populare a prevederilor de plan a făcut posibil ca neansamblul industriei producţia globală să fie realizată în proporţie de 100,6 la sută, pe seama ritmului înalt de creştere de 12 la sută, fiind obţinut un spor de producţie de 31,7 miliarde Iei faţă de anul 1969. Din lectura comunicatului se detaşează convingător preocuparea oamenilor muncii din industrie, intensificarea eforturilor lor pentru depăşirea planului, îndeosebi la energia electrică, motoare electrice, autocamioane şi autoturisme, tractoare, îngrășăminte minerale, material plastic, tricotaje, produse industriale de bază, importante pentru satisfacerea cerinţelor în economia noastră, pentru asigurarea livrărilor la export. Totodată, comunicatul pune în evidenţă faptul că nu în toate domeniile de activitate, nu în toate subramurile industriale rezultatele sunt la înălţimea aşteptărilor. Este cazul unităţilor din sectorul industriei alimentare, singurul care apare cu planul anual nerealizat, al unor categorii de produse unde, deşi apar creşteri în raport cu anul precedent, întîrzierile punerilor în funcţiune a capacităţilor de producţie, nerealizarea în termen a parametrilor proiectaţi, deficienţe organizatorice sau de aprovizionare au influenţat negativ nivelul general al realizărilor. In 1970 a fost semnat actul de naştere a unui număr de 390 capacităţi de producţie noi, importantă contribuţie la dezvoltarea potenţialului tehnic al industriei noastre socialiste. Simpla enumerare a celor mai importante dintre ele — laminorul Sirbing de la Galaţi, grupurile energetice de la Deva, instalaţiile din cadrul Combinatului chimic Craiova, şi multe altele — nu face decît să scoată în evidenţă o caracteristică esenţială a dezvoltării noastre economice, creşterea producţiei în primul rind în ramurile de bază ale industriei — energetica, construcţiile de maşini, chimia, metalurgia, concomitent cu accentuarea dezvoltării celorlalte ramuri — materiale de construcţii, uşoară, alimentară. In această direcţie, relevă comunicatul, în anul 1970 au fost realizate investiţii din fondul centralizat al statului în valoare de 68 miliarde lei, atît planul global cit şi cel de construcţii-montaj fiind îndeplinit şi depăşit Faţă de anul precedent realizările sunt superioare cu 9,3 la sută la investiţii şi cu 8,4 la construcţii-montaj. Odată cu efortul îndreptat spre finalizarea obiectivelor cincinalului precedent activitatea în domeniul investiţiilor a continuat intens pe şantierele unde în acest cincinal vor fi terminate mari şi importante unităţi economice. Au avansat lucrările pe şantierele hidroenergetice de la Lotru şi Porţile de Fier, la combinatele siderurgice Galaţi şi Hunedoara, la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Slobozia, s-a început construcţia la Uzina de vagoane Caracal, Uzina de strunguri Tîrgovişte, Uzina de alumină Tulcea, Fabrica de îngrăşăminte cu azot Tg. Mureş, programul de investiţii exprimînd prin conţinutul său grija permanentă manifestată în întreaga politică a partidului şi statului nostru pentru dezvoltarea economica şi socială a tuturor judeţelor ţării. Deşi vizibil afectată de inundaţiile fără precedent care în primăvara anului trecut au provocat pierderi importante economiei naţionale, agricultura s-a înscris în 1970 în procesul continuu de dezvoltare, de modernizare, volumul investiţiilor în agricultură fiind cu 16,9 la sută mai mare decât în anul anterior — baza tehnică materială a agriculturii a crescut, unităţile socialiste fiind înzestrate cu noi maşini agricole perfecţionate, primind importante cantităţi de îngrăşăminte chimice. Au fost date în funcţiune în acest an un mare număr de capacităţi de producţie agrozootehnice atît de fondurile proprii cit şi pe seama creditelor asigurate de stat. Aşa cum precizează comunicatul, în anul 1970 au fost amenajate 105,3 mii hectare pentru irigaţii, din care 75 mii ha în sisteme mari, fără însă ca prevederile planului de amenajări pentru irigaţii să fie îndeplinit. Prezentînd în detaliu nivelul producţiei agricole la diferite culturi, situaţia existentă în sectorul zootehnic, comunicatul arată că nerealizările la anumite produse au fost determinate de inundaţii, de alte calamităţi naturale, dar că la acestea se adaugă şi unele neajunsuri, îndeosebi în aplicarea măsurilor agrotehnice, folosirea mijloacelor de producţie, a forţei de muncă. In ansamblu, anul 1970, prin rezultatele consemnate în bilanţul său în toate domeniile de activitate, marchează un important pas înainte în vederea sporirii potenţialului economical ţării, succesele însemnate dobîndite de oamenii muncii din industrie, din agricultură constituind o nouă treaptă pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Aceste rezultate pe care comunicatul le anunţă lapidar, aceste inportante înfăptuiri alcătuind tabloul unui an de muncă rodnic, au asigurat premisele pentru ridicarea continuă a nive (Continuare fri pag. a Il-a) Relatări de la ••• „un mini-campionat european" de judo. Atleţii au ieşit la start. Handbaliştii de la Steaua n-au putut « A • • învinşi... Importante măsuri privind EDUCAŢIA FIZICA Şl SPORTUL IN imTAMMUL DE TOATE GRADELE In societatea contemporană, mai mult ca oricînd, educaţia fizică şi sportul sunt considerate activităţi sociale cu majore implicaţii în formarea, din punct de vedere, fizic şi moral, a fiinţei, a persoanei umane. Nici nu mai trebuie să demonstrăm că suportul remusteţii fizice a omului, a tînărului — absolut necesară pentru un randament sporit în orice fel de muncă , al sănătăţii, al echilibrului în funcţiunile organismului, este sportul, educaţia fizică, într-un cuvint — mişcarea. Educaţia fizică îşi revendică, potrivit concepţiilor actuale, dreptul de a se situa, ca importanţă în procesul de dezvoltare a unei naţiuni, a generaţiilor tinere, alături de educaţia intelectuala, alături de celelalte resoarte ale muncii educative. Fără practicarea și valorificarea efectelor acestei discipline nu poate fi conceput omul modern, în ţara noastră 4 milioane de tineri, incepind cu vîrsta preşcolară şi pînă la vîrsta studenţiei, au dreptul legitim de a beneficia de această „polivitamină miraculoasă" ce stă la îndemîna oricui. Avînd în vedere importanţa deosebită pe care o acordă partidul şi statul nostru sportului şi educaţiei fizice ca activităţi sociale cu funcţii majore în dezvoltarea echilibrată, armonioasă a elevilor şi studenţilor ţării, în întărirea capacităţii lor de muncă şi efort intelectual, şi pornind de la necesitatea înlăturării fenomeneor negative şi a neajunsurilor care s-au manifestat multă vreme in acest domeniu — aspecte care au format nu o dată obiectul unor dezbateri şi anchete ample publicate in presă, inclusiv în ziarul nostru şi finalizate cu propuneri si soluţii valoroase — în urma şedinţei de vineri a Colegiului Ministerului invăţămîntului, la care au participat şi reprezentanţi ai unor organe şi organizaţii ce au atribuţii în acest domeniu, s-a adoptat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de educaţie fizică şi sport din învăţămintul de toate gradele. Citîfi în pag. II Măsurile adoptate de Ministerul învățămîntului IA în sezonul atletic de sală Carol Corbu a debutat cu o performanță bună: 16,26 m. Proletari din toate țările, unîți-vă! ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 67494 PAGINI —30 BANI | LUNI 1 FEBRUARIE 1971 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost oaspetele ţăranilor cooper al oamenilor muncii din Ialomiţa. Vizita a prilejuit: Dezbateri vii, concrete, privind problemele actuale ale agriculturii În cursul zilei de sîmbătă, 30 ianuarie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Iosif Banc, Vasile Patilinei şi Ion Stânescu, a făcut o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Anii noştri au ridicat la putere şi aceste străvechi meleaguri, situate in mănoasa cîmpie a Bărăganului. Politica partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a făcut ca şi judeţul Ialomiţa să-şi marcheze prezenţa pe harta economică a României, înscriindu-se spectaculos prin fabricile şi combinatele sale — înălţate mai cu seamă în perioada cincinalului recent încheiat. Iar tradiţionala îndeletnicire a locuitorilor — agricultura — sa transformă şi ea, devenind o adevărată industrie producătoare de bunuri agro-alimentare, aşezată pe temelia trainică a marilor prefaceri generate de politica partidului. Citeva date sunt concludente : S-au amenajat in sisteme moderne de irigaţii 181 000 hectare. întreprinderile agricole de stat şi întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii dispun în prezent de 6 200 de tractoare, 3 330 combine şi de alte numeroase maşini şi utilaje. In actualul cincinal, s-a trecut la concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei agricole. In judeţ există in prezent trei mari complexe de creştere şi îngrăşare a porcilor, cinci îngrăşătorii pentru taurine, o îngrăşătorie de miei, trei fabrici de nutreţuri combinate. Vizita întreprinsă ieri de tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut ca obiectiv principal tocmai această ramură importantă a economiei judeţului — agricultura, întilnirile conducătorului partidului şi statului — devenite o practică de lucru curentă a tovarăşului Ceauşescu şi definite atit de plastic de oamenii muncii — marele dialog al partidului cu poporul — pe care le-a avut cu mii de ţărani cooperatori, cu mecanizatori şi lucrători din întreprinderile agricole de stat, cu specialişti şi cadre de conducere, a prilejuit nu numai o analiză profundă a problemelor actuale ala agriculturii ialomiţene, în lumina marilor sarcini care îi stau în faţă in actualul cincinal, ci şi o dezbatere vie, dinamică, in sensul cel mai exact al cuvântului, asupra căilor pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, pentru creşterea bunăstării celor ce muncesc pe ogoare. Comunele şi satele situate de-a lungul traseului au fost împodobite sărbătoreşte cu steaguri roşii şi tricolore, cu covoarele meşteşugit lucrate, specifice acestor meleaguri. Momente emoţionante în comuna Sf. Gheorghe, prima localitate de la marginea judeţului Ialomiţa. O mare mulţime de ţărani cooperatori, mecanizatori şi intelectuali, tineri şi vîrstnici, îmbrăcaţi de sărbătoare, scandează : „P.C.R. — P.C.R.“. „Ceauşescu— P.C.R.“, aplaudă şi ovaţionează. In intîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au venit tovarăşul Marin Vasile, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa, preşedintele Consiliului popular judeţean, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, Gheorghe Petrescu, primvicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Potrivit tradiţiei, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă pîine şi sare. Apropiindu-se de un grup de ţărani, tovarăşul Ceauşescu le strînge mîinile, stă apoi de vorbă cu ei, interesînduse de rezultatele obţinute anul trecut în producţia agricolă, de modul cum au hotărît să transpună în viaţă recentele măsuri elaborate de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea activităţii în agricultură, pentru stimularea ţăranilor cooperatori, mecanicilor agricoli şi a celorlalţi lucrători din acest important sector de producţie. „Vă raportăm: griul e frumos!" Sub un soare de primăvară pretimpurie, convoiul de maşini pătrunde pe un drum vicinal spre comuna Muntenii-Buzău. In aplauzele şi ovaţiile a sute de ţărani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători (Continuare în pag. a lll-a) Dialogul partidului cu ţara Cu plinea dragostei, cu sarea-nţelepciiunii din Cimpia Română ...Cind eram pe Ialomiţa, acum două zile, în dimineaţa de rece cristal, colorată sărbătoreşte cu steaguri tinere şi scoarţe străvechi, cu straie de zestre spulberate-n amici ; cind eram, deci, pe Ialomiţa intr-un ceas de înaltă şi curată emoţie pentru oamenii din această zare a Bărăganului, mi-a fost dat să aud cum prinde sunet un gînd frumos şi cuprinzător ca un miez de baladă... Eram pe şosea la intrarea în comuna Sfîntu Gheorghe, acolo unde un grup de fete minore ca nişte Chiraline, înconjurînd pe primarul comunei şi pe predintele Cooperativei agricole de producţie, l-au intîmpinat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu după datina cuviincioasă a românilor, cu pîine şi sare, cu flori şi cu pruncul de lemn frumos al ploştii culcat într-un ştergar de borangic. In acel moment am auzit de alături, din rindul oamenilor care ovaţionau, o mărturie rostită cu glas scăzut, ca un dialog cu sine însăşi al celei care-o pronunţa : „Aşa se cuvine să-l întîmpinăm. Pentru că şi dînsul aduce, pretutindeni în ţară, piinea dragostei de oameni, sarea-nţelepciunii conducătorului comunist !“ Am transcris întocmai gindul Georgetei Cotinescu, inginer agronom, aflată în al doilea an de producţie, originară din Tîrgovişte, absolventă a Timişoarei şi statornicită, ca „fermier de cimp“, aici în Bărăgan, unde a fost primită în rîndul membrilor de partid şi unde „...n-am făcut încă tot ce se cuvine ca să scoatem cooperativa noastră din mediocritate. Dar acum o vom face“. Aşadar, semnificaţia stăruitoarelor vizite de lucru pe care conducătorul partidului şi statului le întreprinde pe întreg cuprinsul ţării proiectează reverberări nu numai asupra planurilor de producţie ale unităţilor industriale sau agricole — planuri întotdeauna revizuite mai judicios, potrivit indicaţiilor date la faţa focului de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu — şi nu numai asupra rezultatelor productive obţinute, ci şi asupra conştiinţei fiecărui om al muncii. Căci fiecare trăieşte sentimentul, pe deplin justificat, că el însuşi . PETRE DRAGU (Continuare în pag. a IV-a) Pe tot parcursul vizitei în judeţul Ialomiţa oamenii da toata, vîrstele au întîmpinat cu căldură pe înalţii oaspeţi. Slobozia se va integra repede in rîndul oraşelor moderne din ţara noastră. Indicaţiile secretarului general al partidului vor fi însuşite de edilii orașului. Ieri, în finala „Olimpiadei tinerilor mecanizatori" • VASILE RADU — de la S.M.A.Măgura a cîştigat „TRACTORUL DE AUR" Locul II: VASILE ROŞCA — S.M.A. Independenţa. Locul III : DUMITRU STAN — S.M.A. Tg. Jiu. MECANIZATORII SECŢIEI NEGRU VODĂ au primit Steagul roşu de secţie fruntaşă pe ţară. Amănunte în ziarul nostru de mîine. Nu numai cheia căminului cultural ne trebuie ! Ne-a sosit la redacţie o scrisoare adresată de un tînăr din satul Baciu , comuna Blegeşti, judeţul Teleorman, în care se spunea, printre altele : „Acest sat numără doar cîteva sute de case. Printre acestea două clădiri apar mai pregnant noului venit : căminul cultural şi şcoala generală. Căminul cultural este aşezat lingă şosea, destul de bun pentru activităţile cultural-artistice ale unor tineri relativ pretenţioşi , după cite ştiu s-a zugrăvit in vară şi dacă nu mă înşel s-au făcut şi unele reparaţii. Cu toate cheltuielile lacătul din uşa căminului a început să ruginească. (Aceasta arată modul judicios în care este folosit căminul). Am putea improviza o orchestră : avem o staţie, două chitare electrice şi un acordeon. Nu-i deloc puţin pentru că am fost la un bal unde invitaţia costa 5 lei iar orchestra era compusă dintr-un acordeon ! S-ar putea organiza seri distractive, avem picapuri, un magnetofon etc. dar, n-avem sală (deşi avem cămin !), în plus ar trebui să dansăm cu paltoanele pe noi, fiindcă nu se face focul, deşi ION MARCOVICI (Continuare în pag. a TV-a)