Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)

1971-02-01 / nr. 6749

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 RODNICIA UNUI AN DE MUNCA (Urmare din pag. I) lului de trai, material şi spiritual al maselor. Este necesar să amintim aşadar că în decursul anului recent încheiat,­­ în care venitul naţional a crescut cu 7 la sută faţă de 1969, a fost generalizat noul sistem de salarizare, a crescut salariul lucrătorilor din diferite ramuri şi sectoare ale economiei. De menţionat că salariul minim a crescut la 800 de lei, catego­riile de salariaţi cu salarii mici beneficiind de scutiri, sau reduceri de impozite. în acest fel, prin măsurile aplicate, s-a ajuns ca în anul 1970 să se asigure o creştere a salariului real cu 8 la sută în raport cu anul precedent. Ca şi în cei­lalţi ani ai cincinalului au sporit cheltuielile statului pentru învăţămînt, ştiinţă, cultură, sănătate. în 1970, menţionează comunicatul, sumele alocate de stat pentru acţiuni social­culturale au fost de 35,7 miliarde lei, cu 5,5 la sută mai mari faţă de 1969. In acelaşi timp au fost îmbunătăţite con­diţiile de locuit ale populaţiei, fapt ilustrat de construcţia şi darea în folosinţă a peste 99 mii de apartamente realizate din fondurile statului sau pe bază de credite acordate de stat, precum şi de faptul că populaţia, în special cea de la sate, şi-a construit din fonduri proprii circa 62 mii de lo­cuinţe. Sarcinile anului 1970 nu au fost deloc uşoare. Dar, aşa cum reiese din lectura comunicatului exprimat în limbajul fără echivoc al cifrelor, ele au fost îndeplinite cu succes. Rezultatele obţinute în 1970 sunt superioare celor anului 1969. Cu sentimentul încrederii în propriile forţe, cu convinge­rea nestrămutată în politica partidului, încă din primele zile ale noului cincinal poporul nostru, tineretul patriei şi-a început munca dornic să alăture la înfăptuirile anului trecut ale cincinalului precedent, noi izbînzi, să înlăture în viitor neajunsurile semnalate, să asigure aplicarea în viaţă a pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român. După încheierea fazei locale a olimpiadelor de matematică şi fizică, ieri peste 21.000 elevi din întreaga țară s-au prezentat în faţa comisiilor de concurs ale olimpiadei de literatură română. In acest an participă pentru prima oară și elevii claselor a IX-a și a X-a din şcolile generale de 10 ani. Şi tot pentru prima oară, elevii din m­adul minorităţilor naţionale s-au întrecut ieri în ca­drul olimpiadei de literatură maghiară şi germană, în fotografie, un aspect de la olimpiada de literatură română la care au parti­cipat elevii din şcolile de cultură generală ale sectorului 1 din Capitală. Prima ediţie a Campionatului Internaţional de judo al Româ­niei pentru tineret, desfăşurată sâmbătă şi duminică la Flo­reasca, a oferit numeroase ar­gumente pentru frumuseţea a­­cestui sport. Acest mini-cam­­pionat european s-a bucurat de o participare prestigioasă. Din selecţionata Uniunii Sovietice au făcut parte campionii europeni Vakunenka şi Volosov, în cea a R. D. Germane, de asemenea, figura campionul european la categoria 93 kg — Weber. O evo­luţie interesantă, oarecum sur­prinzătoare, a avut echipa R. P. Ungare care a cucerit 2 din cele 5 titluri puse în joc. Campionii naţionali din for­maţiile Poloniei, Cehoslovaciei şi Bulgariei n-au reuşit perfor­manţa cuceririi a nici unuia din cele 5 locuri­­. In reuniunea de simbătă reprezentanţii noştri au intrat emoţionaţi pe „tatami“ , cei mai mulţi dintre ei fiind la prima întilnire internaţională — poate şi sub impresia valorii adversarilor. Totuşi, după minu­tele de studiu ei au atacat în serii cu procedee din tehnica „ashi“ (tehnica de picior) astfel că după primul tur se califica­seră 9 români. Alaudat de su­tele de spectatori, „speranţa“ noastră, Ionel Lazăr, a elimi­nat pe rînd pe Bideac, Ludvig, (R.D.G.) şi Miazek (Po­lonia), pretendenţi la categoria 80 kg, iar în finala de dumi­nică l-a învins cu „ippon“ pe campionul european sovieticul Volosov. La 63 kg Ştefan Pop a scos din competiţie pe Wooloh (Polonia), Fürbachen (Cehoslo­vacia) dar fără aplicarea ace­leiaşi tactici a atacului perma­nent pierde in faţa maghiarului Jambovici. Alţi doi tineri ro­mâni, Cornel Roman (70 kg) şi Marian Florea (80 kg) au fost, indiscutabil, superiori adversa­rilor lor In recalificări, surpriza cea mare a fost furnizată de Ştefan Pop care învinge una dintre speranţele echipei sovietice, Harlem. Arbitrajele — compe­tente şi corecte — au demon­strat că specialiştii noştri întru­nesc calităţile pe care le impun întrecerile de anvergură. Dintre arbitri se detaşează : Laurenţiu Vasilescu, Mihai Platon, Lucian Grigoropol, Adrian Vulgaris etc. Iată, acum, clasamentul fi­nal : 63 kg. : ciştigător şi cam­pion Jambovici (Ungaria); locul II : Görghe (R.D.G.) ; locul III: Ion (R.D.G.) şi Pop Ştefan (România) ; 70 kg : ciştigător şi campion Vladimir Nevzorov (U.R.S.S.) locul II : Friedric (R.D.G.) , locul III, Hîrşan Doru şi Roman Cornel (România) ; 80 kg : ciştigător şi campion, Ionel Lazăr (România), locul II: Volosov (U.R.S.S.), locul III: Miazek (Polonia) şi Freudlich (R.D.G.) ; 93 kg : Varga Lazslo (Ungaria), locul II Mihalski (Polonia), locul III : Weber (R.D.G.) şi Popov (U.R.S.S.) ; -1­ 93 kg : locul I Vokulenko (U.R.S.S.), locul II Quilt (R.D.G.), locul III : Buzic (România) şi Straus (Polonia). ILIE GHEORGHE • FINALA probei de simplu bărbați din cadrul turneului in­ternațional de tenis pe teren a­­coperit de la Omaha (Nebraska), se va disputa între românul Ilie Năstase și americanul Cliff Richey. In semifinale, Ilie Nas­­tase l-a învins, la capătul unei partide de mare spectacol, cu 6—4, 0—6, 6—4 pe brazilianul Thomas Koch. • CU O RUNDA înaintea în­cheierii turneului internaţional masculin de şah de la Adelaida, în fruntea clasamentului se află maghiarul Portisch, care totali­zează 10,5 puncte. Urmează Gheorghiu (România), Browne (Australia) și Schmid (R. F. a Germaniei) cu cite 9,5 puncte, Matanovici (Iugoslavia) cu 9 puncte etc. In penultima rundă, Gheorghiu a remizat cu Mata­novici. • S-AU ÎNCHEIAT turneele Festivalului şahist din Olanda. In grupa marilor maeştri, victo­ria a revenit reputatului şahist sovietic Viktor Korcinoi, care l-a Învins In ultima rundă pe Hübner (R.F.G.), şi a totalizat 10 puncte din 15 posibile. Grupa maeştrilor a avut un fi­niş neaşteptat : după ce a con­dus mult timp şi părea învin­gător sigur, şahistul maghiar Adorian a pierdut in ultima rundă la danezul Claussen. Maestrul român Victor Ciociltea s-a clasat pe locurile 3—10 îm­preună cu iugoslavul Minici şi cehoslovacul Jansa cu 7,5 puncte fiecare. Turneul feminin a fost cîştigat de şahista maghiară Maria Ivanka. Elisabeta Polihroniade (învinsă în ultima rundă de Vok­­ralova), s-a situat pe locul 8 cu 4,5 puncte. Revelaţii la „Internaţionalele" României • Ionel Lázár l-a învins pe campionul european Volosov LUNI, 1 FEBRUARIE 1971 UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Patria (orele 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15). Sala Palatului (orele 17,15; 20,15). ULTIMUL SAMURAI : rulează la Capitol (orele 8,30; 11; 13,30; 10; 18,30; 21). BATALIA PENTRU ALGER: rulează la Central (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI ; rulează la Luceafărul (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19; 21), Bucureşti (orele 8, 10; 12; 14; 15; 18; 20; 22). OCHI AGERI ; rulează la Lumi­na (orele 19,30; 21). POVEŞTILE PITICULUI BIM­BO : rulează la Timpuri Noi (o­­rele 9,15—17,15 in continuare); Vi­tan (ora 15,30); SALOMEEA; 12 SECOLE DE ARTA IN SLOVACIA ; rulează la Timpuri Noi (orele 12); DIAVO­LUL IN BISERICA (orele 19; 20,45). CRIMA ŞI PEDEAPSA : rulea­ză la Buzeşti (ora 18,15). IN ARŞIŢA NOPŢII­­ rulează la Buzeşti (ora 15,30). „Z“ ; rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). B. D. INTRA IN ACTIUNE : ru­lează la Lira (orele 15,30; 18; 20,15), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30). AMINTIRI BUCUREŞTENE : rulează la Vitan (orele 18; 20,15). CINCI PENTRU INFERN : ru­lează la Festival (orele 8,30; îl; 13,30; 16; 13,30; 21), Feroviar (ore­le 9; 11,15; 13,30, 16; 18,30; 20,45), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 10,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), CINTECELE MARII : rulează la Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Modern (o­­rele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), VAGABONDUL : rulează la Fla­căra (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Lu­mina (orele 9; 12,30; 16,15), Volga (orele 9,15; 12,30; 16; 19,30), GENOVEVA DE BRABANT: rulează la Gri­vița (orele 9; 9; 13; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20,15); Fla­mura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). PE LUCIUL GHEŢII : rulează la Bucegi (orele 10, 16; 18,15; 20,30) ; Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30) . DEPARTE DE LUMEA DEZ­LĂNŢUITĂ: rulează la Unirea (orele 16; 19,15). STRĂINII : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45, 20). SARADA : rulează la Dacia (o­­rele 8,30—20,45 în continuare), Mioriţa (orele 9, 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). ŞOIMII : rulează la Drumul Să­rii (ora 20). ÎN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45). OROLOGIUL KREMLINULUI : rulează la Viitorul (ora 20,15). PETRECEREA : rulează la Vii­torul (orele 15,20; 18). URSUL ŞI PĂPUŞĂ : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9, și 13,15; 16; 18,15; 20,30). RĂZBUNAREA SFÎNTULUI ru­lează la Mosilor (orele 15,30; 17,45; 20). SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI : rulează la Munca (orele 16, 18; 20). VARA DE ALTADATA : rulea­ză la Arta (orele 15,30; 18, 20,15). OMUL DIN SIERRA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). CADAVRUL VIU : rulează la Pacea (orele 16, 19). ADIO, PRIETENI rulează la Crîngași (orele 16; 18, 20). CĂPITANUL FLORIAN : ru­lează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). INTÎLNIRE LA BAL : rulează la Cinemateca Union (orele 10,30; 12,30; 14,30), BORIS GODUNOV (ora 16,30). pentru Îmbunătăţirea activităţii de educaţie FIZICĂ Şl SPORT IN INVĂŢĂMlNT • MINISTERUL INVAţAMÎNTULUI A HOTARÎT: 1. Cu privire la planurile de Învăţămînt. Incepînd cu anul şcolar 1971— 1972, se majorează numărul ore­lor pentru predarea educaţiei fi­zice după cum urmează : a) în învăţămîntul preşcolar se vor organiza cite 2—3 activităţi pe săptămînă. De asemenea, zil­nic, la toate grupele de vîrstă se vor organiza jocuri recreative; b) în învăţămîntul de cultură generală — cl. I—IV, educaţia fi­zică se va preda în 3 ore pe săp­tămînă faţă de 2 ore în prezent; c) In liceele pedagogice: Pen­tru ca viitorii învăţători şi edu­catoare, să poată preda în mai bune condiţiuni educaţia fizică, la clasele I—IV şi la grădiniţe, numărul orelor se va majora la 4 ore pe săptămînă, faţă de 3 ore existente în prezent; d) In învăţămîntul superior se introduce predarea educaţiei fizi­ce la anul II In cite 2 ore pe săptămînă. 2. Pînă la sfîrşitul acestui an şcolar se va definitiva conţinutul educaţiei fizice pentru toate gra­dele de învăţămînt, prin elabo­rarea unor noi programe. 3. Incepînd cu trim. III al a­­cestui an şcolar se va trece le introducerea, în mod treptat, a gimnasticii zilnice cu durata de 8—10 minute, în învăţămîntul ge­neral, liceal, precum şi în şcoli­le profesionale. 4. Din comisiile medicale con­stituite pentru recrutarea elevilor în liceele pedagogice, va face par­te în mod obligatoriu un profesor de educaţie fizică, în scopul de a urmări selecţionarea unor tineri sănătoşi, armonios dezvoltaţi fizic. 5. Pînă la sfîrşitul acestui an şcolar, inspectoratele şcolare vor analiza încadrarea liceelor peda­gogice cu profesori de educaţie fizică şi vor lua măsuri ca pen­tru anul şcolar 1971—1972 să fie numiţi cei mai buni profesori. 6. In cursul trim. III al acestui an şcolar se va crea „Societatea profesorilor de educaţie fizică din învăţămîntul de toate gradele“, în scopul stimulării preocupărilor metodice a cadrelor didactice, cu­noaşterea şi valorificarea expe­rienţei pozitive. 7. Cu data de 15 septembrie 1971, se înfiinţează liceele centrale ex­perimentale profilate pe gimnasti­că băieţi, înot şi schi. Localităţi­le vor fi stabilite împreună cu inspectoratele şcolare şi­ C.N.E.F.S. 8. Pentru îmbunătăţirea sportu­lui universitar se stabilesc urmă­toarele măsuri : — în scopul întăririi unor dis­cipline şi concentrării sportivilor de mare valoare, se va revizui, în comun cu C.N.E.F.S. şi U.A.S.R., numărul secţiilor de performanţă pentru fiecare club universitar; — se va îmbunătăţi calendarul sportiv internaţional; — se vor da în patronarea clu­burilor universitare unele unităţi şcolare; — la nivelul centrelor universi­tare mari se vor înfiinţa cercuri metodico-ştiinţifice; — şeful comisiei sportive » A­­sociaţiei studenţilor va fi ales vicepreşedinte­ al Clubului uni­versitar. 9. Se creează pentru elevii de la Invăţămintul de zi şi seral şi pentru studenţii care fac sport de mare performanţă următoarele facilităţi : Pentru elevi — scutirea parţială de frecven­ţă în perioada de pregătire şi participare la competiţiile ofi­ciale; — susţinerea tezelor trimestria­le, după caz, şi în afara datelor programate de şcoală. Pentru studenţi — scutirea de frecvenţă în pe­rioadele de pregătire şi partici­pare la competiţiile oficiale; — acordarea de sesiuni speciale; — acordarea dreptului de au­dient sportivilor de mare perfor­manţă care doresc să urmeze cursurile universitare. Condiţiile în care se vor acorda aceste facilităţi vor fi precizate prin Ordin al Ministerului Invă­­ţămîntului. 10. Conducerile şcolilor, profe­sorii de educaţie fizică, precum şi celelalte cadre didactice vor fi îndrumate să sprijine în mai mare măsură organizarea şi desfăşura­rea activităţii sportive de masă a elevilor. In liceele de cultură ge­nerală şi în învăţămîntul profe­sional, tehnic şi liceeal de spe­cialitate, unul din profesorii de educaţie fizică va fi normat cu 4—6 ore pe săptămînă, pentru sprijinirea organizatorică şi teh­nică a Asociaţiei sportive a elevi­lor. 11. Ministerul Invăţămîntului, împreună cu ceilalţi factori res­ponsabili în domeniul educaţiei fizice şi sportului şcolar, vor exa­mina şi propune organizarea unui sistem unic de întreceri şcolare. 12. Planurile şi programele de învăţămînt ale facultăţilor de edu­caţie fizică şi ale Institutului de educaţie fizică şi sport vor fi re­văzute, în vederea asigurării unei mai strînse legături cu cerinţele actuale ale şcolii. 13. Se va mări cifra de şcolari­zare la facultăţile de educaţie fi­zică şi Institutul de educaţie fizi­că şi sport, astfel ca pînă în 1975— 1976 să se asigure, în linii mari, necesarul de profesori de educaţie fizică. 14. Se va constitui, pe lingă Mi­nisterul Invăţămîntului, „Consi­liul pentru educaţie fizică, sport şcolar şi universitar” în scopul a­­sigurării unei coordonări şi îndru­mări unitare a acestei activităţi. Pe plan judeţean, pe lingă in­spectoratele şcolare, se vor reîn­fiinţa comisiile pentru problemele educaţiei fizice şi sportului şcolar. 15. Ministerul Invăţămîntului, împreună cu organele şi organi­zaţiile interesate, va prezenta un studiu privind dezvoltarea bazei materiale necesare activităţii de educaţie fizică şi sport a elevi­lor şi studenţilor care să cuprin­dă eşalonarea investiţiilor pînă în 1930, pe 2 etape (1971—1975 şi 1976— 1980). e­rfoa­re LUNI, 1 FEBRUARIE 1971 Teatrul Mic : FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : MICUL INFERN — ora 19,30; Stu­dioul I.A.T.C. : DIVERTISMENT ’70 — ora 20. LUNI, 1 FEBRUARIE 1971 • 18,00 Deschiderea emisiunii. Sce­na și ecranul — Horia Lovinescu. • 18,30 Muzică populară. • 18,50 Publicitate. • 18,55 Campionatele mondiale de săniuțe — înregistrare de la Orang — Italia. • 19,20 1001 de seri. • 19,30 Telejurnalul de seară. • 19,50 Agenda politică • 20,00 România ’71 — Azi Jude­ţul Buzău. • 20,30 Roman foileton : „Doam­na Bovary” (ultimul epi­sod). • 22,20 Ocolul țării In opt luni. • 22,30 Cincinalul în cifre și ima­gini. • 22,35 Telejurnalul de noapte. • 22,45 De la cîntec, la cîntec... ASTRUL DE TOVAL Molto : Copiii joacă fotbal cu soarele Pină Ii se fac picioarele de aur. Copil cu minge — copii cu soarele. O posibilă etichetă sub rama unei pîn­­ze. Un posibil grup statuar. Un posibil titlu de poem sau de simfonietă. Copii cu minge, pe gazonul velin sau printre bălăriile maidanului, plutind cu ea lingă gleznă pe pielea lucie de asfalt ori salaho­­rind din greu prin noroaiele toamnei tîrzii, ale primăve­rii premature, prin pulberea verii și chiar prin colbul de argint al iernilor. Mereu cu minge... S-a mai spus : noi aceștia, cei de pe Terra veacului al XX-lea sintem­, printre multe al­tele, închinători pe altarul Soarelui de Toval. Dovada o fac in primul rînd copiii. Abia descinşi din căruciorul cu bilă zornăitoare de celuloid, de la pri­mii paşi ei se gră­besc să gîdile cu botoşelul cu­ nuca sfera de piele sau gumă pe care le-o rostogolim, ca o a­­ţîţare, ca un test, în întîmpinarea pi­cioarelor de vată şi crăcănate. încă n-au învăţat să vorbească cum tre­buie dar ştiu deja să strige iluminaţi : Gool ! şi ştiu să reclame cu minte : Heenţ ! sau : Faaa­­ult ! încă n-au de­păşit stadiul gîndi­­rii rudimentare, ne­nuanţate dar sînt stăpîni deplini pe subtilitatea driblin­gului şi ştiu foarte bine să transcrie corect principiile adevărului „tehnic“ potrivit căruia o pasă în cruciş şi înainte este mai eficientă decit una laterală sau înapoi. Astfel, astrul de taval se arată fer­mecat şi prin aceea că predă neofitului, zi de zi şi ceas de ceas, lecţii de înţe­lepciune. Astea sunt lecţiile sferei vră­jite. Dar celelalte lecţii ? ...Cu timpul, pi­cioarele de vară şi crăcănate se fac de aur, devin superbe­­ pirghii de nobil metal, polizate la însuşi strungul soa­relui. De aur — a­­dică preţioase. Pre­ţioase — deci a­­vînd mare căutare. Avînd mare căutare — adică... Am citit de cu­­rind, cu stupefac­ţie, un comunicat de pe frontul fotbalului nostru : cele mai multe, mai frecvente şi mai... variate acte de indisciplină s-au întimplat şi se în­­tîmplă în competi­ţia celor mai tineri oficianţi pe altarul Soarelui de taval : piticii şi juniorii mici. Am citit, ne­gru pe alb, pe o foaie de arbitraj : „Jucătorul Nicuţă a înjurat şi lovit ar­bitrul”. In traduce­re , un mucos în­­cramponat a insul­tat şi pălmuit un om care putea să-i fie tată. Urmarea ? „Jucătorul ” a fost suspendat şase e­tape.“ Deci, n-a fost bătut la fund în faţa întregii tri­bune şi n-a fost luat de ureche şi dus, aşa agăţat ca un pisoi, pină la poarta stadionului, cu consemn să nu mai calce-n viaţa lui pe-acolo ! Dar surpriza cea mai mare abea urmea­ză : „Antrenorul lui N. a depus o contestaţie, soco­tind pedeapsa dată elevului său prea aspră...“ Nu vă gră­biţi incă să puneţi nesfîrşitul şir de­­ semne de exclama­ţie care s-ar cu­veni aici. Păstra­­ţi-le pentru cele ce urmează. Analizind activtatea puilor fotbalului, nemul­ţumitoare se pare, un antrenor cărunt mărturisea recent unei gazete : „Ne­am ocupat prea mult să promovăm în fotbal numai co­pii cu note bune şi conduită frumoa­să..." Asta e tot. Puneţi cite semne de mirare vreţi — dacă mai aveţi pu­tere. Care va să zică educaţia era de vină, excesiva edu­caţie... Ce să mai spu­nem ? Vom recu­noaște şi noi, ca poetul, că, jucînd fotbal cu soarele, copiilor li se fac in­tr-adevăr picioarele de aur... Dar, cobo­­rînd pe pămint, vom întreba : De ce numai picioa­rele ? P. D. CLUJ (prin telefon).­­ După trei zile de întreceri pal­pitante, în care fiecare joc a constituit un nou prilej de dispu­te aprige, ultimul turneu de handbal masculin disputat în sală, contînd pentru divizia A, a luat sfîrșit azi, în Sala Sporturi­lor din localitate. Pentru că acea­stă experimentată şi puternică formaţie care e Steaua a reuşit performanţa ca pînă în final să nu piardă nici unul din cele trei incontestabile derbiuri cu „U“ Cluj, Universitatea Bucureşti şi Dinamo Bucureşti, vom insista mai mult asupra acestor partide in care campionii noştri şi-au do­vedit din nou clasa. In primul joc, disputat în compania clujenilor, Steaua a fost condusă în permanenţă pînă in ultimul minut, cînd acest „El Dio“ al handbalului nostru — l-am numit pe Gruia — a egalat şi a înscris golul victoriei, ple­­cind din teren, direct la spital pentru a-şi trata contuzia ivită in urma hărţuielilor cu apărăto­rii clujeni, sub ochiul drept. Deci o primă victorie : 15—1­4 (7—8). A urmat, apoi, jocul cu Univ. Bucureşti, principala urmăritoare a campionilor Steaua, condusă magistral de antrenorul Otelea cu un dirijor al apărării lucid şi calm — Teodor Coasă, după noi cel mai bun apărător al turneu­lui — şi cu doi tunari — Birto­­lom şi... Gruia — intrat de-abia în minutul 28, — a reuşit să ob­ţină o victorie neaşteptat de fa­cilă în faţa „universitarilor“ din rîndul cărora doar Paraschiv Chirici şi Bădău s-au apropiat de valoarea lor obişnuită. Scor fi­nal : 20—14 (8-7). In fine, ieri dimineaţă, a ve­nit şi eternul derbi Steaua-Dina­­mo, care nu numai că a ţinut sala cu răsuflarea tăiată, dar a fost cit pe aici să ofere o, de­loc surprinzătoare, victorie a di­­namoviştilor. Avînd în Cornel Penu un portar care a astupat aproape... ermetic spaţiul porţii şi în Licu un apărător dîrz, (poate excesiv de dîrz !) dinamo­­viştii au condus de la început şi pînă în min. 57 cînd acelaşi Gruia a egalat: 12—12 ! Acesta avea să fie, de altfel, şi rezultatul final. E drept că steliştii au ratat patru lovituri de la 7 m şi trei contraatacuri dar şi Dinamo a condus uneori cu 3 şi chiar 4 go­luri (min. 7 : 3—0, min. 8 : 4—1, min. 13 : 5—1)“. După acest ul­tim meci Steaua se găseşte în fruntea clasamentului cu 30 puncte, urmată de Dinamo Bucureşti — 27 puncte, şi Univ. Bucureşti — 27 puncte. Tată şi celelalte rezultate înre­gistrate în ultima zi : Politehnica Galaţi-Ştiinţa Lovrin : 21—18 (10—9) ; Politehnica Timişoara- Voinţa Bucureşti : 14—13 (8—7) ; Universitatea Bucureşti-S. C. Ba­cău : 12—10 (8—4). HORIA ALEXANDRESCU TURNEUL DE HANDBAL MASCULIN DE LA CLUJ DUPĂ TREI DERBIURI ELECTRIZANTE — STEAUA, UDER AUTORITAR! Noi recorduri in primul campionat al anului Primul campionat atletic din acest an s-a desfăşurat, sîmbătă şi duminică, în Sala de atletism „23 August“ din Bucureşti, fiind rezervat pen­­ru juniori I. Inaugurarea de­­cernării titlurilor de campioni­­ coincis cu realizarea cîtor­­va rezultate ieşite din comun, în afară de recordurile Roxa­­nei Vulescu, la săritura în­nălţime, de 1,69 m, cel de la săritura cu prăjina de 4,48 m al lui Cornel Anton şi exce­lenta evoluţie a „vitezistului“ Sandu Mitrofan, care a reu­şit la 60 m plat cu 6,8 sec. un nou record de juniori I, record care constituie tot­odată şi egalarea celui de se­niori. S-au mai înregistrat performanţe bune la arunca­rea greutăţii băieţi, (15,37 m Marin Iordan) şi la 60 m plat fete (Eleonora Monoranu 7,7 sec.). Concursul s-a desfăşurat cu aproape 300 de concurenţi (la 60 m plat băieţi s-a aler­gat in 10 serii, la lungime băieţi au fost 26 concurenţi, etc.), număr surprinzător de mare faţă de exigenţa per­­formanţelor-barem fixate de federaţia de specialitate. Dar despre participanţi, organiza­re şi alte aspecte ale acestui campionat vom mai reveni. S. D. În sfîrşit, cros După o absenţă nejustificată din calendarul competiţional de toamnă şi iarnă, crosul şi-a găsit ieri, o reuşită programare în Par­cul „23 August“. Organizator a fost Şcoala Sportivă de Atletism din Bucureşti. Inedit este faptul că s-au disputat şi curse pentru copii de 11—13 ani. Cursele co­piilor au fost cîştigate de Petru­­ţa Ungureanu şi Lucian Matei, ale juniorilor 111 de Doina Bur­suc şi Alexandru loan, ale junio­rilor II de Patria Ionescu şi Ni­­culae Băluţă, iar cursele juniori­lor 1 de Elena Sălăgean şi Gheor­­ghe Ghipu. T. V. LUNI 1 FEBRUARIE 1971 Cinema­tograful cu romanţe şi frişcă ) Marton Keleti, autorul unor excelente comedii „Povestea prostiei mele“ şi „Caporalul şi ceilalţi“, prezintă acum VARA DE ALTĂDATĂ, un film dul­ceag, pe gustul desuet al melo­dramelor din anii ’30—­40 în care — referindu-ne strict la ci­nematografia maghiară — excela un cuplu de şăgalnică celebrita­te : actorii Katalin Karady — Jávor Pal. O poveste cu un husar, femei frumoase din Budapesta, plus o suedeză care... Muzică, cascado­­rie sentimentală, un umor ratat prin glume ieftine, puţine, foar­te puţine accente satirice, repe­de anulate şi ele de o înţelep­ciune de romanţă gen: „Cine n-a iubit în viaţa lui ?...“. Zgîrcit cu umorul, Marton Keleti este, în schimb, generos in prezenta­rea lirismului cabotin al unei boeme de operetă, cu of­uri, lăutari, patimă galantă, jurămin­te etc., etc. Regrete pentru un cineast pe care îl preferăm într-o postură „de altădată“, cu filmele mai sus-amintite, regrete pentru o ac­triţă ca Eva Ruttkay, de nerecu­noscut aici... PE LUCIUL GILETt­ , film austriac în culori şi pe ecran lat, aminteşte generaţiei mele de pri­mul film-revistă pe gheaţă apă­rut pe ecranele noastre după război. Se numea: „Primăvara pe gheaţă“, între timp, au mai apărut, tot din sursă austriacă, la un interval de cinci-şase ani alte cîteva asemenea filme ale căror titluri şi subiecte au fost repede uitate. Le-a deosebit, cit de cit, apariţia acum 15 ani a cinemascopului — deci schimba­rea dimensiunilor ecranului — şi interpreţii, în rest, numitor co­mun tehnicolorul imaginii, su­biectele puerile şi cîteva secven­ţe din spectacole de revistă... sur glace. (Un ansamblu „Paris ■sur glacé“ ne-a vizitat cu succes în urmă cu ani umbrind filmele vieneze). Povestea din PE LUCIUL GHEŢII e in tradiţia genului: un el şi o ea, campioni mondiali la patinaj şi îndrăgostiţi, sunt dis­putaţi de impresarii a două tru­pe de spectacole, una americani şi alta vieneză. Partenerii se des­part, ea racolată de trupa ame­ricană, el rămas acasă. Apare şi un al treilea, fiul directoarei an­samblului american, pretendent asiduu la inima vedetei patinatoa­re, ajuns pentru puţin timp chiar şi logodnicul ei.. Pînă la finalul obligatoriu cedat unui spectacol de revistă, alte şi alte încurcături copilăreşti pe care nu mai e ca­zul să le amintim. Nimic nou. Poate, „bucuria“ de a vedea ase­menea filme — „îngheţată cu frişcă vieneză“ cum le numea cineva — la o diferenţă aprecia­bilă de ani, pentru că patinaj ar­tistic la m­alt nivel ne oferă tele­viziunea în fiecare an prin trans­misiile ei de la diferitele con­cursuri continentale şi interconti­nentale unde urmărim patinatori care-şi fac „meseria“ fără a mai fi puşi în situaţia de a face fără pic de succes şi pe actorii. De semnalat cu acest prilej că­ asemenea filme n-au nici măcar onestitatea de a fi, cum se zice, pelicule-conserve (spectacole fil­mate în întregime, fără nici un amestec jignitor de nuanţă senti­mentală, comică, ori aventuroasă) şi n-au încercat vreodată să se îndepărteze de şablonul de pe „luciul gheţii“. Musicalul a în­cercat şi a reuşit de vreo cinci­­şase-şapte-opt ori... La revedere, unui asemenea fim pentru (cum spuneam) după 1977... *) VARA DE ALTĂ­DATA — o producţie a studiourilor ungare şi PE LUCIUL GHEŢII — o pro­ducţie austriacă. TUDOR STANESCU Eva Ruttkay — o actriţă mare într-un film eşuat: „Vara de altădată“

Next