Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)
1971-02-01 / nr. 6749
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 RODNICIA UNUI AN DE MUNCA (Urmare din pag. I) lului de trai, material şi spiritual al maselor. Este necesar să amintim aşadar că în decursul anului recent încheiat, în care venitul naţional a crescut cu 7 la sută faţă de 1969, a fost generalizat noul sistem de salarizare, a crescut salariul lucrătorilor din diferite ramuri şi sectoare ale economiei. De menţionat că salariul minim a crescut la 800 de lei, categoriile de salariaţi cu salarii mici beneficiind de scutiri, sau reduceri de impozite. în acest fel, prin măsurile aplicate, s-a ajuns ca în anul 1970 să se asigure o creştere a salariului real cu 8 la sută în raport cu anul precedent. Ca şi în ceilalţi ani ai cincinalului au sporit cheltuielile statului pentru învăţămînt, ştiinţă, cultură, sănătate. în 1970, menţionează comunicatul, sumele alocate de stat pentru acţiuni socialculturale au fost de 35,7 miliarde lei, cu 5,5 la sută mai mari faţă de 1969. In acelaşi timp au fost îmbunătăţite condiţiile de locuit ale populaţiei, fapt ilustrat de construcţia şi darea în folosinţă a peste 99 mii de apartamente realizate din fondurile statului sau pe bază de credite acordate de stat, precum şi de faptul că populaţia, în special cea de la sate, şi-a construit din fonduri proprii circa 62 mii de locuinţe. Sarcinile anului 1970 nu au fost deloc uşoare. Dar, aşa cum reiese din lectura comunicatului exprimat în limbajul fără echivoc al cifrelor, ele au fost îndeplinite cu succes. Rezultatele obţinute în 1970 sunt superioare celor anului 1969. Cu sentimentul încrederii în propriile forţe, cu convingerea nestrămutată în politica partidului, încă din primele zile ale noului cincinal poporul nostru, tineretul patriei şi-a început munca dornic să alăture la înfăptuirile anului trecut ale cincinalului precedent, noi izbînzi, să înlăture în viitor neajunsurile semnalate, să asigure aplicarea în viaţă a programului elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. După încheierea fazei locale a olimpiadelor de matematică şi fizică, ieri peste 21.000 elevi din întreaga țară s-au prezentat în faţa comisiilor de concurs ale olimpiadei de literatură română. In acest an participă pentru prima oară și elevii claselor a IX-a și a X-a din şcolile generale de 10 ani. Şi tot pentru prima oară, elevii din madul minorităţilor naţionale s-au întrecut ieri în cadrul olimpiadei de literatură maghiară şi germană, în fotografie, un aspect de la olimpiada de literatură română la care au participat elevii din şcolile de cultură generală ale sectorului 1 din Capitală. Prima ediţie a Campionatului Internaţional de judo al României pentru tineret, desfăşurată sâmbătă şi duminică la Floreasca, a oferit numeroase argumente pentru frumuseţea acestui sport. Acest mini-campionat european s-a bucurat de o participare prestigioasă. Din selecţionata Uniunii Sovietice au făcut parte campionii europeni Vakunenka şi Volosov, în cea a R. D. Germane, de asemenea, figura campionul european la categoria 93 kg — Weber. O evoluţie interesantă, oarecum surprinzătoare, a avut echipa R. P. Ungare care a cucerit 2 din cele 5 titluri puse în joc. Campionii naţionali din formaţiile Poloniei, Cehoslovaciei şi Bulgariei n-au reuşit performanţa cuceririi a nici unuia din cele 5 locuri. In reuniunea de simbătă reprezentanţii noştri au intrat emoţionaţi pe „tatami“ , cei mai mulţi dintre ei fiind la prima întilnire internaţională — poate şi sub impresia valorii adversarilor. Totuşi, după minutele de studiu ei au atacat în serii cu procedee din tehnica „ashi“ (tehnica de picior) astfel că după primul tur se calificaseră 9 români. Alaudat de sutele de spectatori, „speranţa“ noastră, Ionel Lazăr, a eliminat pe rînd pe Bideac, Ludvig, (R.D.G.) şi Miazek (Polonia), pretendenţi la categoria 80 kg, iar în finala de duminică l-a învins cu „ippon“ pe campionul european sovieticul Volosov. La 63 kg Ştefan Pop a scos din competiţie pe Wooloh (Polonia), Fürbachen (Cehoslovacia) dar fără aplicarea aceleiaşi tactici a atacului permanent pierde in faţa maghiarului Jambovici. Alţi doi tineri români, Cornel Roman (70 kg) şi Marian Florea (80 kg) au fost, indiscutabil, superiori adversarilor lor In recalificări, surpriza cea mare a fost furnizată de Ştefan Pop care învinge una dintre speranţele echipei sovietice, Harlem. Arbitrajele — competente şi corecte — au demonstrat că specialiştii noştri întrunesc calităţile pe care le impun întrecerile de anvergură. Dintre arbitri se detaşează : Laurenţiu Vasilescu, Mihai Platon, Lucian Grigoropol, Adrian Vulgaris etc. Iată, acum, clasamentul final : 63 kg. : ciştigător şi campion Jambovici (Ungaria); locul II : Görghe (R.D.G.) ; locul III: Ion (R.D.G.) şi Pop Ştefan (România) ; 70 kg : ciştigător şi campion Vladimir Nevzorov (U.R.S.S.) locul II : Friedric (R.D.G.) , locul III, Hîrşan Doru şi Roman Cornel (România) ; 80 kg : ciştigător şi campion, Ionel Lazăr (România), locul II: Volosov (U.R.S.S.), locul III: Miazek (Polonia) şi Freudlich (R.D.G.) ; 93 kg : Varga Lazslo (Ungaria), locul II Mihalski (Polonia), locul III : Weber (R.D.G.) şi Popov (U.R.S.S.) ; -1 93 kg : locul I Vokulenko (U.R.S.S.), locul II Quilt (R.D.G.), locul III : Buzic (România) şi Straus (Polonia). ILIE GHEORGHE • FINALA probei de simplu bărbați din cadrul turneului internațional de tenis pe teren acoperit de la Omaha (Nebraska), se va disputa între românul Ilie Năstase și americanul Cliff Richey. In semifinale, Ilie Nastase l-a învins, la capătul unei partide de mare spectacol, cu 6—4, 0—6, 6—4 pe brazilianul Thomas Koch. • CU O RUNDA înaintea încheierii turneului internaţional masculin de şah de la Adelaida, în fruntea clasamentului se află maghiarul Portisch, care totalizează 10,5 puncte. Urmează Gheorghiu (România), Browne (Australia) și Schmid (R. F. a Germaniei) cu cite 9,5 puncte, Matanovici (Iugoslavia) cu 9 puncte etc. In penultima rundă, Gheorghiu a remizat cu Matanovici. • S-AU ÎNCHEIAT turneele Festivalului şahist din Olanda. In grupa marilor maeştri, victoria a revenit reputatului şahist sovietic Viktor Korcinoi, care l-a Învins In ultima rundă pe Hübner (R.F.G.), şi a totalizat 10 puncte din 15 posibile. Grupa maeştrilor a avut un finiş neaşteptat : după ce a condus mult timp şi părea învingător sigur, şahistul maghiar Adorian a pierdut in ultima rundă la danezul Claussen. Maestrul român Victor Ciociltea s-a clasat pe locurile 3—10 împreună cu iugoslavul Minici şi cehoslovacul Jansa cu 7,5 puncte fiecare. Turneul feminin a fost cîştigat de şahista maghiară Maria Ivanka. Elisabeta Polihroniade (învinsă în ultima rundă de Vokralova), s-a situat pe locul 8 cu 4,5 puncte. Revelaţii la „Internaţionalele" României • Ionel Lázár l-a învins pe campionul european Volosov LUNI, 1 FEBRUARIE 1971 UN ITALIAN IN AMERICA : rulează la Patria (orele 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15). Sala Palatului (orele 17,15; 20,15). ULTIMUL SAMURAI : rulează la Capitol (orele 8,30; 11; 13,30; 10; 18,30; 21). BATALIA PENTRU ALGER: rulează la Central (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). BĂIEŢI BUNI, BĂIEŢI RAI ; rulează la Luceafărul (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19; 21), Bucureşti (orele 8, 10; 12; 14; 15; 18; 20; 22). OCHI AGERI ; rulează la Lumina (orele 19,30; 21). POVEŞTILE PITICULUI BIMBO : rulează la Timpuri Noi (orele 9,15—17,15 in continuare); Vitan (ora 15,30); SALOMEEA; 12 SECOLE DE ARTA IN SLOVACIA ; rulează la Timpuri Noi (orele 12); DIAVOLUL IN BISERICA (orele 19; 20,45). CRIMA ŞI PEDEAPSA : rulează la Buzeşti (ora 18,15). IN ARŞIŢA NOPŢII rulează la Buzeşti (ora 15,30). „Z“ ; rulează la Rahova (orele 15,30; 18; 20,15). B. D. INTRA IN ACTIUNE : rulează la Lira (orele 15,30; 18; 20,15), Giuleşti (orele 15,30; 18; 20,30). AMINTIRI BUCUREŞTENE : rulează la Vitan (orele 18; 20,15). CINCI PENTRU INFERN : rulează la Festival (orele 8,30; îl; 13,30; 16; 13,30; 21), Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30, 16; 18,30; 20,45), Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 10,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), CINTECELE MARII : rulează la Favorit (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), VAGABONDUL : rulează la Flacăra (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Lumina (orele 9; 12,30; 16,15), Volga (orele 9,15; 12,30; 16; 19,30), GENOVEVA DE BRABANT: rulează la Grivița (orele 9; 9; 13; 16; 18,15; 20,30), Aurora (orele 9; 11;15; 13,30; 15,45; 18, 20,15); Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). PE LUCIUL GHEŢII : rulează la Bucegi (orele 10, 16; 18,15; 20,30) ; Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30) . DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNŢUITĂ: rulează la Unirea (orele 16; 19,15). STRĂINII : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45, 20). SARADA : rulează la Dacia (orele 8,30—20,45 în continuare), Mioriţa (orele 9, 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Progresul (orele 15,30; 18; 20,15). ŞOIMII : rulează la Drumul Sării (ora 20). ÎN GHEARELE INVIZIBILE ALE DOCTORULUI MARUSE : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17,45). OROLOGIUL KREMLINULUI : rulează la Viitorul (ora 20,15). PETRECEREA : rulează la Viitorul (orele 15,20; 18). URSUL ŞI PĂPUŞĂ : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (orele 9, și 13,15; 16; 18,15; 20,30). RĂZBUNAREA SFÎNTULUI rulează la Mosilor (orele 15,30; 17,45; 20). SOARELE ALB AL PUSTIULUI : rulează la Munca (orele 16, 18; 20). VARA DE ALTADATA : rulează la Arta (orele 15,30; 18, 20,15). OMUL DIN SIERRA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 17,45; 20). CADAVRUL VIU : rulează la Pacea (orele 16, 19). ADIO, PRIETENI rulează la Crîngași (orele 16; 18, 20). CĂPITANUL FLORIAN : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20,15). INTÎLNIRE LA BAL : rulează la Cinemateca Union (orele 10,30; 12,30; 14,30), BORIS GODUNOV (ora 16,30). pentru Îmbunătăţirea activităţii de educaţie FIZICĂ Şl SPORT IN INVĂŢĂMlNT • MINISTERUL INVAţAMÎNTULUI A HOTARÎT: 1. Cu privire la planurile de Învăţămînt. Incepînd cu anul şcolar 1971— 1972, se majorează numărul orelor pentru predarea educaţiei fizice după cum urmează : a) în învăţămîntul preşcolar se vor organiza cite 2—3 activităţi pe săptămînă. De asemenea, zilnic, la toate grupele de vîrstă se vor organiza jocuri recreative; b) în învăţămîntul de cultură generală — cl. I—IV, educaţia fizică se va preda în 3 ore pe săptămînă faţă de 2 ore în prezent; c) In liceele pedagogice: Pentru ca viitorii învăţători şi educatoare, să poată preda în mai bune condiţiuni educaţia fizică, la clasele I—IV şi la grădiniţe, numărul orelor se va majora la 4 ore pe săptămînă, faţă de 3 ore existente în prezent; d) In învăţămîntul superior se introduce predarea educaţiei fizice la anul II In cite 2 ore pe săptămînă. 2. Pînă la sfîrşitul acestui an şcolar se va definitiva conţinutul educaţiei fizice pentru toate gradele de învăţămînt, prin elaborarea unor noi programe. 3. Incepînd cu trim. III al acestui an şcolar se va trece le introducerea, în mod treptat, a gimnasticii zilnice cu durata de 8—10 minute, în învăţămîntul general, liceal, precum şi în şcolile profesionale. 4. Din comisiile medicale constituite pentru recrutarea elevilor în liceele pedagogice, va face parte în mod obligatoriu un profesor de educaţie fizică, în scopul de a urmări selecţionarea unor tineri sănătoşi, armonios dezvoltaţi fizic. 5. Pînă la sfîrşitul acestui an şcolar, inspectoratele şcolare vor analiza încadrarea liceelor pedagogice cu profesori de educaţie fizică şi vor lua măsuri ca pentru anul şcolar 1971—1972 să fie numiţi cei mai buni profesori. 6. In cursul trim. III al acestui an şcolar se va crea „Societatea profesorilor de educaţie fizică din învăţămîntul de toate gradele“, în scopul stimulării preocupărilor metodice a cadrelor didactice, cunoaşterea şi valorificarea experienţei pozitive. 7. Cu data de 15 septembrie 1971, se înfiinţează liceele centrale experimentale profilate pe gimnastică băieţi, înot şi schi. Localităţile vor fi stabilite împreună cu inspectoratele şcolare şi C.N.E.F.S. 8. Pentru îmbunătăţirea sportului universitar se stabilesc următoarele măsuri : — în scopul întăririi unor discipline şi concentrării sportivilor de mare valoare, se va revizui, în comun cu C.N.E.F.S. şi U.A.S.R., numărul secţiilor de performanţă pentru fiecare club universitar; — se va îmbunătăţi calendarul sportiv internaţional; — se vor da în patronarea cluburilor universitare unele unităţi şcolare; — la nivelul centrelor universitare mari se vor înfiinţa cercuri metodico-ştiinţifice; — şeful comisiei sportive » Asociaţiei studenţilor va fi ales vicepreşedinte al Clubului universitar. 9. Se creează pentru elevii de la Invăţămintul de zi şi seral şi pentru studenţii care fac sport de mare performanţă următoarele facilităţi : Pentru elevi — scutirea parţială de frecvenţă în perioada de pregătire şi participare la competiţiile oficiale; — susţinerea tezelor trimestriale, după caz, şi în afara datelor programate de şcoală. Pentru studenţi — scutirea de frecvenţă în perioadele de pregătire şi participare la competiţiile oficiale; — acordarea de sesiuni speciale; — acordarea dreptului de audient sportivilor de mare performanţă care doresc să urmeze cursurile universitare. Condiţiile în care se vor acorda aceste facilităţi vor fi precizate prin Ordin al Ministerului Invăţămîntului. 10. Conducerile şcolilor, profesorii de educaţie fizică, precum şi celelalte cadre didactice vor fi îndrumate să sprijine în mai mare măsură organizarea şi desfăşurarea activităţii sportive de masă a elevilor. In liceele de cultură generală şi în învăţămîntul profesional, tehnic şi liceeal de specialitate, unul din profesorii de educaţie fizică va fi normat cu 4—6 ore pe săptămînă, pentru sprijinirea organizatorică şi tehnică a Asociaţiei sportive a elevilor. 11. Ministerul Invăţămîntului, împreună cu ceilalţi factori responsabili în domeniul educaţiei fizice şi sportului şcolar, vor examina şi propune organizarea unui sistem unic de întreceri şcolare. 12. Planurile şi programele de învăţămînt ale facultăţilor de educaţie fizică şi ale Institutului de educaţie fizică şi sport vor fi revăzute, în vederea asigurării unei mai strînse legături cu cerinţele actuale ale şcolii. 13. Se va mări cifra de şcolarizare la facultăţile de educaţie fizică şi Institutul de educaţie fizică şi sport, astfel ca pînă în 1975— 1976 să se asigure, în linii mari, necesarul de profesori de educaţie fizică. 14. Se va constitui, pe lingă Ministerul Invăţămîntului, „Consiliul pentru educaţie fizică, sport şcolar şi universitar” în scopul asigurării unei coordonări şi îndrumări unitare a acestei activităţi. Pe plan judeţean, pe lingă inspectoratele şcolare, se vor reînfiinţa comisiile pentru problemele educaţiei fizice şi sportului şcolar. 15. Ministerul Invăţămîntului, împreună cu organele şi organizaţiile interesate, va prezenta un studiu privind dezvoltarea bazei materiale necesare activităţii de educaţie fizică şi sport a elevilor şi studenţilor care să cuprindă eşalonarea investiţiilor pînă în 1930, pe 2 etape (1971—1975 şi 1976— 1980). erfoare LUNI, 1 FEBRUARIE 1971 Teatrul Mic : FATA CARE A FĂCUT O MINUNE — ora 20; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : MICUL INFERN — ora 19,30; Studioul I.A.T.C. : DIVERTISMENT ’70 — ora 20. LUNI, 1 FEBRUARIE 1971 • 18,00 Deschiderea emisiunii. Scena și ecranul — Horia Lovinescu. • 18,30 Muzică populară. • 18,50 Publicitate. • 18,55 Campionatele mondiale de săniuțe — înregistrare de la Orang — Italia. • 19,20 1001 de seri. • 19,30 Telejurnalul de seară. • 19,50 Agenda politică • 20,00 România ’71 — Azi Judeţul Buzău. • 20,30 Roman foileton : „Doamna Bovary” (ultimul episod). • 22,20 Ocolul țării In opt luni. • 22,30 Cincinalul în cifre și imagini. • 22,35 Telejurnalul de noapte. • 22,45 De la cîntec, la cîntec... ASTRUL DE TOVAL Molto : Copiii joacă fotbal cu soarele Pină Ii se fac picioarele de aur. Copil cu minge — copii cu soarele. O posibilă etichetă sub rama unei pînze. Un posibil grup statuar. Un posibil titlu de poem sau de simfonietă. Copii cu minge, pe gazonul velin sau printre bălăriile maidanului, plutind cu ea lingă gleznă pe pielea lucie de asfalt ori salahorind din greu prin noroaiele toamnei tîrzii, ale primăverii premature, prin pulberea verii și chiar prin colbul de argint al iernilor. Mereu cu minge... S-a mai spus : noi aceștia, cei de pe Terra veacului al XX-lea sintem, printre multe altele, închinători pe altarul Soarelui de Toval. Dovada o fac in primul rînd copiii. Abia descinşi din căruciorul cu bilă zornăitoare de celuloid, de la primii paşi ei se grăbesc să gîdile cu botoşelul cu nuca sfera de piele sau gumă pe care le-o rostogolim, ca o aţîţare, ca un test, în întîmpinarea picioarelor de vată şi crăcănate. încă n-au învăţat să vorbească cum trebuie dar ştiu deja să strige iluminaţi : Gool ! şi ştiu să reclame cu minte : Heenţ ! sau : Faaault ! încă n-au depăşit stadiul gîndirii rudimentare, nenuanţate dar sînt stăpîni deplini pe subtilitatea driblingului şi ştiu foarte bine să transcrie corect principiile adevărului „tehnic“ potrivit căruia o pasă în cruciş şi înainte este mai eficientă decit una laterală sau înapoi. Astfel, astrul de taval se arată fermecat şi prin aceea că predă neofitului, zi de zi şi ceas de ceas, lecţii de înţelepciune. Astea sunt lecţiile sferei vrăjite. Dar celelalte lecţii ? ...Cu timpul, picioarele de vară şi crăcănate se fac de aur, devin superbe pirghii de nobil metal, polizate la însuşi strungul soarelui. De aur — adică preţioase. Preţioase — deci avînd mare căutare. Avînd mare căutare — adică... Am citit de curind, cu stupefacţie, un comunicat de pe frontul fotbalului nostru : cele mai multe, mai frecvente şi mai... variate acte de indisciplină s-au întimplat şi se întîmplă în competiţia celor mai tineri oficianţi pe altarul Soarelui de taval : piticii şi juniorii mici. Am citit, negru pe alb, pe o foaie de arbitraj : „Jucătorul Nicuţă a înjurat şi lovit arbitrul”. In traducere , un mucos încramponat a insultat şi pălmuit un om care putea să-i fie tată. Urmarea ? „Jucătorul ” a fost suspendat şase etape.“ Deci, n-a fost bătut la fund în faţa întregii tribune şi n-a fost luat de ureche şi dus, aşa agăţat ca un pisoi, pină la poarta stadionului, cu consemn să nu mai calce-n viaţa lui pe-acolo ! Dar surpriza cea mai mare abea urmează : „Antrenorul lui N. a depus o contestaţie, socotind pedeapsa dată elevului său prea aspră...“ Nu vă grăbiţi incă să puneţi nesfîrşitul şir de semne de exclamaţie care s-ar cuveni aici. Păstraţi-le pentru cele ce urmează. Analizind activtatea puilor fotbalului, nemulţumitoare se pare, un antrenor cărunt mărturisea recent unei gazete : „Neam ocupat prea mult să promovăm în fotbal numai copii cu note bune şi conduită frumoasă..." Asta e tot. Puneţi cite semne de mirare vreţi — dacă mai aveţi putere. Care va să zică educaţia era de vină, excesiva educaţie... Ce să mai spunem ? Vom recunoaște şi noi, ca poetul, că, jucînd fotbal cu soarele, copiilor li se fac intr-adevăr picioarele de aur... Dar, coborînd pe pămint, vom întreba : De ce numai picioarele ? P. D. CLUJ (prin telefon). După trei zile de întreceri palpitante, în care fiecare joc a constituit un nou prilej de dispute aprige, ultimul turneu de handbal masculin disputat în sală, contînd pentru divizia A, a luat sfîrșit azi, în Sala Sporturilor din localitate. Pentru că această experimentată şi puternică formaţie care e Steaua a reuşit performanţa ca pînă în final să nu piardă nici unul din cele trei incontestabile derbiuri cu „U“ Cluj, Universitatea Bucureşti şi Dinamo Bucureşti, vom insista mai mult asupra acestor partide in care campionii noştri şi-au dovedit din nou clasa. In primul joc, disputat în compania clujenilor, Steaua a fost condusă în permanenţă pînă in ultimul minut, cînd acest „El Dio“ al handbalului nostru — l-am numit pe Gruia — a egalat şi a înscris golul victoriei, plecind din teren, direct la spital pentru a-şi trata contuzia ivită in urma hărţuielilor cu apărătorii clujeni, sub ochiul drept. Deci o primă victorie : 15—14 (7—8). A urmat, apoi, jocul cu Univ. Bucureşti, principala urmăritoare a campionilor Steaua, condusă magistral de antrenorul Otelea cu un dirijor al apărării lucid şi calm — Teodor Coasă, după noi cel mai bun apărător al turneului — şi cu doi tunari — Birtolom şi... Gruia — intrat de-abia în minutul 28, — a reuşit să obţină o victorie neaşteptat de facilă în faţa „universitarilor“ din rîndul cărora doar Paraschiv Chirici şi Bădău s-au apropiat de valoarea lor obişnuită. Scor final : 20—14 (8-7). In fine, ieri dimineaţă, a venit şi eternul derbi Steaua-Dinamo, care nu numai că a ţinut sala cu răsuflarea tăiată, dar a fost cit pe aici să ofere o, deloc surprinzătoare, victorie a dinamoviştilor. Avînd în Cornel Penu un portar care a astupat aproape... ermetic spaţiul porţii şi în Licu un apărător dîrz, (poate excesiv de dîrz !) dinamoviştii au condus de la început şi pînă în min. 57 cînd acelaşi Gruia a egalat: 12—12 ! Acesta avea să fie, de altfel, şi rezultatul final. E drept că steliştii au ratat patru lovituri de la 7 m şi trei contraatacuri dar şi Dinamo a condus uneori cu 3 şi chiar 4 goluri (min. 7 : 3—0, min. 8 : 4—1, min. 13 : 5—1)“. După acest ultim meci Steaua se găseşte în fruntea clasamentului cu 30 puncte, urmată de Dinamo Bucureşti — 27 puncte, şi Univ. Bucureşti — 27 puncte. Tată şi celelalte rezultate înregistrate în ultima zi : Politehnica Galaţi-Ştiinţa Lovrin : 21—18 (10—9) ; Politehnica Timişoara- Voinţa Bucureşti : 14—13 (8—7) ; Universitatea Bucureşti-S. C. Bacău : 12—10 (8—4). HORIA ALEXANDRESCU TURNEUL DE HANDBAL MASCULIN DE LA CLUJ DUPĂ TREI DERBIURI ELECTRIZANTE — STEAUA, UDER AUTORITAR! Noi recorduri in primul campionat al anului Primul campionat atletic din acest an s-a desfăşurat, sîmbătă şi duminică, în Sala de atletism „23 August“ din Bucureşti, fiind rezervat penru juniori I. Inaugurarea decernării titlurilor de campioni coincis cu realizarea cîtorva rezultate ieşite din comun, în afară de recordurile Roxanei Vulescu, la săritura înnălţime, de 1,69 m, cel de la săritura cu prăjina de 4,48 m al lui Cornel Anton şi excelenta evoluţie a „vitezistului“ Sandu Mitrofan, care a reuşit la 60 m plat cu 6,8 sec. un nou record de juniori I, record care constituie totodată şi egalarea celui de seniori. S-au mai înregistrat performanţe bune la aruncarea greutăţii băieţi, (15,37 m Marin Iordan) şi la 60 m plat fete (Eleonora Monoranu 7,7 sec.). Concursul s-a desfăşurat cu aproape 300 de concurenţi (la 60 m plat băieţi s-a alergat in 10 serii, la lungime băieţi au fost 26 concurenţi, etc.), număr surprinzător de mare faţă de exigenţa performanţelor-barem fixate de federaţia de specialitate. Dar despre participanţi, organizare şi alte aspecte ale acestui campionat vom mai reveni. S. D. În sfîrşit, cros După o absenţă nejustificată din calendarul competiţional de toamnă şi iarnă, crosul şi-a găsit ieri, o reuşită programare în Parcul „23 August“. Organizator a fost Şcoala Sportivă de Atletism din Bucureşti. Inedit este faptul că s-au disputat şi curse pentru copii de 11—13 ani. Cursele copiilor au fost cîştigate de Petruţa Ungureanu şi Lucian Matei, ale juniorilor 111 de Doina Bursuc şi Alexandru loan, ale juniorilor II de Patria Ionescu şi Niculae Băluţă, iar cursele juniorilor 1 de Elena Sălăgean şi Gheorghe Ghipu. T. V. LUNI 1 FEBRUARIE 1971 Cinematograful cu romanţe şi frişcă ) Marton Keleti, autorul unor excelente comedii „Povestea prostiei mele“ şi „Caporalul şi ceilalţi“, prezintă acum VARA DE ALTĂDATĂ, un film dulceag, pe gustul desuet al melodramelor din anii ’30—40 în care — referindu-ne strict la cinematografia maghiară — excela un cuplu de şăgalnică celebritate : actorii Katalin Karady — Jávor Pal. O poveste cu un husar, femei frumoase din Budapesta, plus o suedeză care... Muzică, cascadorie sentimentală, un umor ratat prin glume ieftine, puţine, foarte puţine accente satirice, repede anulate şi ele de o înţelepciune de romanţă gen: „Cine n-a iubit în viaţa lui ?...“. Zgîrcit cu umorul, Marton Keleti este, în schimb, generos in prezentarea lirismului cabotin al unei boeme de operetă, cu ofuri, lăutari, patimă galantă, jurăminte etc., etc. Regrete pentru un cineast pe care îl preferăm într-o postură „de altădată“, cu filmele mai sus-amintite, regrete pentru o actriţă ca Eva Ruttkay, de nerecunoscut aici... PE LUCIUL GILETt , film austriac în culori şi pe ecran lat, aminteşte generaţiei mele de primul film-revistă pe gheaţă apărut pe ecranele noastre după război. Se numea: „Primăvara pe gheaţă“, între timp, au mai apărut, tot din sursă austriacă, la un interval de cinci-şase ani alte cîteva asemenea filme ale căror titluri şi subiecte au fost repede uitate. Le-a deosebit, cit de cit, apariţia acum 15 ani a cinemascopului — deci schimbarea dimensiunilor ecranului — şi interpreţii, în rest, numitor comun tehnicolorul imaginii, subiectele puerile şi cîteva secvenţe din spectacole de revistă... sur glace. (Un ansamblu „Paris ■sur glacé“ ne-a vizitat cu succes în urmă cu ani umbrind filmele vieneze). Povestea din PE LUCIUL GHEŢII e in tradiţia genului: un el şi o ea, campioni mondiali la patinaj şi îndrăgostiţi, sunt disputaţi de impresarii a două trupe de spectacole, una americani şi alta vieneză. Partenerii se despart, ea racolată de trupa americană, el rămas acasă. Apare şi un al treilea, fiul directoarei ansamblului american, pretendent asiduu la inima vedetei patinatoare, ajuns pentru puţin timp chiar şi logodnicul ei.. Pînă la finalul obligatoriu cedat unui spectacol de revistă, alte şi alte încurcături copilăreşti pe care nu mai e cazul să le amintim. Nimic nou. Poate, „bucuria“ de a vedea asemenea filme — „îngheţată cu frişcă vieneză“ cum le numea cineva — la o diferenţă apreciabilă de ani, pentru că patinaj artistic la malt nivel ne oferă televiziunea în fiecare an prin transmisiile ei de la diferitele concursuri continentale şi intercontinentale unde urmărim patinatori care-şi fac „meseria“ fără a mai fi puşi în situaţia de a face fără pic de succes şi pe actorii. De semnalat cu acest prilej că asemenea filme n-au nici măcar onestitatea de a fi, cum se zice, pelicule-conserve (spectacole filmate în întregime, fără nici un amestec jignitor de nuanţă sentimentală, comică, ori aventuroasă) şi n-au încercat vreodată să se îndepărteze de şablonul de pe „luciul gheţii“. Musicalul a încercat şi a reuşit de vreo cincişase-şapte-opt ori... La revedere, unui asemenea fim pentru (cum spuneam) după 1977... *) VARA DE ALTĂDATA — o producţie a studiourilor ungare şi PE LUCIUL GHEŢII — o producţie austriacă. TUDOR STANESCU Eva Ruttkay — o actriţă mare într-un film eşuat: „Vara de altădată“