Scînteia Tineretului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 6801-6826)

1971-04-22 / nr. 6819

DIN NOU DESPRE ADUNAREA GENERALA Chiar cu riscul de a ne repeta a­­e alocuri, ne simţim datori să dăm din nou cuvîntul în apăra­rea adunării generale a organi­zaţiei U.T.C. Eventualele reve­niri la unele atitudini exprimate deja cu alte prilejuri vor trebui puse pe seama perpetuării feno­menelor înseşi, ceea ce deter­mină în mod firesc şi reafirma­rea unei poziţii consecvente faţă de ele. Am făcut parte, de cu­­rind, dintr-o brigadă a ziarului care a analizat diverse aspecte ale vieţii interne de organizaţie. Am întîlnit, cu acest prilej, în mai multe locuri prin care am trecut, teme de adunări generale care pot fi considerate orice alt­ceva, numai teme de adunări nu. Nu are importanţă cit de frec­venţe sunt asemenea situaţii, dacă au o arie mai mult sau mai puţin răspîndită, principalul este că există şi noi le-am sem­nalat ca atare. De pildă : „Misiunea Apollo 14“, adunare pe care am găsit-o la un liceu oarecare, putea fi foarte bine subiectul unei comu­nicări ştiinţifice sau al unei in­formări de actualitate . „Casca­dorul — omul din culise“ (o idee poate nimerită pentru o discuţie amicală, după un film de aven­turi dar total deplasată în at­mosfera adunării generale)­­ „Flora şi fauna Oceanului In­dian“ (de ce nu putea fi acesta pretextul unei călă­torii pe hartă?). Enumera­rea ar putea continua chiar şi cu exemple care aparent se păstrează într-o proble­matică mai apropiată de preocu­pările organizaţiei U.T.C. — dar numai aparent: „Munca — o chestiune de onoare", „U.T.C. — organizaţie revoluţionară a tine­retului“, „Prietenie, tovărăşie, dragoste" şi atîtea altele de a­­celaşi fel ar trebui să fie de fapt nişte conferinţe, sau nişte simpozioane, sau nişte teme de dezbateri, în cadrul aceloraşi or­ganizaţii fireşte, dar atunci s-ar consuma ca nişte acţiuni, ar de­veni formule variate ale unei activităţi ce se vrea multilate­rală, nu ar rămîne la simpla a­­coperire a unei adunări generale care şi aşa nu-şi atinge scopul. Paradoxul este evident : ase­menea subiecte, care te plimbă prin toată lumea şi prin cele mai neaşteptate meserii, nu iz­butesc de loc să amplifice sfera de preocupări a organizaţiei U.T.C., ci, dimpotrivă, o îngus­tează, pentru simplul motiv că posibilităţile oferite de ele de a acţiona pe diverse planuri sunt suprapuse peste unul singur : a­­dunarea generală. In felul acesta îți loc ca fiecărei idei, chiar și din­­cele amintite deja, sa-i co­respundă o activitate distinctă, capabilă să întregească un pei­saj complex, ele sunt, toate la un loc, înghesuite într-o singură formulă, ca într-un sac, iar or­ganizaţia se trezeşte că activi­tatea sa se limitează în cele din urmă la unul şi acelaşi lucru : o şedinţă pe lună. Adunarea generală are şi aşa destule alte treburi de făcut dar este de fiecare dată împiedicată în atribuţiile ei tocmai de in­tenţii binevoitoare şi de la locul lor. Teoretic spunem deseori că ea este forul cel mai înalt al or­ganizaţiei, că aici se nasc şi se dezbat problemele cele mai di- D. MATALA (Continuare în pag. a II-a) ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6819­6 PAGINI — 30 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST JOI 22 APRILIE 1971 Angajamente îndeplinite Miercuri, la Centrala electrică de la Porţile de Fier a fost instalat în inelul statorului, rotorul penultimului hidroagregat component al acestui obiectiv. Montarea celor peste 12 000 de piese ale subansamblului respectiv, care cîntăreşte mai mult de 650 000 kg, a fost executată la un bun nivel calitativ şi în avans faţă de prevederile din grafice, ceea ce creează condiţii ca acest hidroagregat să fie pus în funcţiune mai devreme faţă de prevederi. Colectivele de muncă din ju­deţul Bistriţa-Năsăud anunţă îndeplinirea înainte de termen şi depăşirea tuturor angajamente­lor asumate în cinstea aniversării partidului. La producţia glo­bală industrială, realizările suplimentare, pînă la această dată, însumează 12 379 000 lei, reprezentînd 2 338 tone minereuri com­plexe, peste 4 000 tone produse de carieră, 13 000 cahle de tera­cotă, peste 500 tone produse alimentare etc. Oamenii muncii din judeţul Covasna, români şi maghiari, anunţă depăşirea angajamentului luat în cinstea semicentena­rului partidului, la producţia globală, cu 25 milioane lei. Indus­tria judeţului a realizat, peste angajamentele luate, 5 000 tone lignit, 900 m­p cherestea răşinoase şi fag, 20 000 m­p ţesături textile şi alte produse. Muncitorii, docherii şi navigatorii din cadrul C.N.M. „Navrom" Constanţa şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea semicen­tenarului partidului, realizînd un beneficiu suplimentar de 9 692 000 lei. Numai în primul trimestru, prin portul nostru ma­ritim s-au manipulat 2 117 000 tone de mărfuri, iar timpul de staţionare a navelor a fost redus cu peste 4 la sută faţă de cel normat. (Agerpres) Zalău — peisaj industrial Foto: O. PLECAN întregul judeţ l­a « J» , gradina ŞTEFAN RAB, prim secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C . ’ ‘ O deosebită am­ploare a cunoscut, în această primăvară, acţiunea de înfrumu­seţare a judeţului, care a antrenat cei mai mulţi tineri, prin munca lor fiind plan­taţi pînă acum 4 000 pomi fructiferi şi ornamentali, plopi în aliniament, îndeosebi în localităţile Co­vasna, Sînzieni, în­­torsura Buzăului, To­rja, Tg. Secuiesc, Vîrghiş, Ozun, Ză­bala. De asemenea, aproape zece mii de elevi din oraşul Sf. Gheorghe au lucrat cîteva zile în timpul vacanţei de primă­vară efectuînd lu­crări de îndiguire de peste 150 000 lei. De­oarece creşterea vi­telor constituie o preocupare de sea­mă pe aceste melea­guri, întreţinerea pă­şunilor naturale, cu­răţirea lor a consti­tuit pentru tinerii satelor un obiectiv deosebit de impor­tant. Astfel, numai prin muncă patrioti­că in această primă­vară la Malnaş, Ili­eni, Moacşa şi Ozun au fost curăţite 680 hectare păşuni natu­rale. In atenţia orga­nizaţiilor U.T.C. din întreprinderi şi insti­tuţiile judeţului de pe platforma indus­trială de la Tg. Se­cuiesc în special, ti­nerii au colectat pes­te 125 tone fier vechi, 5 tone deşeuri de hîrtie şi 5 400 bu­căţi ambalate din sticlă. Un număr mare de ore de mun­că patriotică a fost prestat de tinerii din judeţul Covasna la efectuarea unor obi­ective importante de construcţie, valoarea lucrărilor însumînd aproape două mili­oane lei. De ce a rămas in urma judeţul Timiş Semănatul porumbului este lucrarea ce polarizează, în aces­te zile, activitatea mecanizatorilor, a ţăranilor coopera­tori şi specialiştilor din agricultură. Ceea ce nu s-a realizat în zilele trecute cînd ploaia, iar pe alocuri zăpada, a îm­piedicat activitatea în cîmp, trebuie recuperat rapid şi la parametri calitativi superiori acum. De altfel, datele cen­tralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, redau elocvent acest efort. În ulti­mele patru zile au fost însămînţate cu porumb aproape 500 000 hectare, iar suprafeţele rezervate florii-soarelui, sfeclei de zahăr aproape au fost realizate (unele rămîneri în urmă semnalîndu-se doar în judeţele din centrul Transil­vaniei). Din cele peste 7 milioane de hectare planificate a se însămînţa în această primăvară pe­ circa 2 600 000 hec­tare seminţele au fost aşezate într-un pat germinativ bine pregătit. Unităţile agricole din judeţele Tulcea şi Brăila, practic au semănat porumbul pe suprafeţele planificate, iar cele din Constanţa, Ialomiţa şi Teleorman sunt foarte mult avansate. În mod cu totul inexplicabil se semnalează ră­mîneri în urmă în judeţele Timiş, Bihor, Arad, Botoşani, Sibiu, Mehedinţi, Harghita şi Suceava, unde nu numai po­rumbul, dar şi culturi din prima epocă sunt încă nesemănate. În numărul nostru de azi prezentăm mai pe larg situaţia din judeţul Timiş. Dacă cifrele furnizate de Di­recţia generală a agriculturii judeţului atestă un ritm mai bun decit în anul trecut, el rămîne totuşi nesatisfăcător cînd rapor­tăm aceste realizări la condi­ţiile specifice ale acestei pri­măveri. Intilnim şi aici unităţi agricole care, pornind de la cercetarea atentă a posibilităţi­lor, au organizat în mod exem­plar munca şi, ca urmare, re­zultatele sunt foarte bune. Nici ele n-au fost ferite de o seamă de greutăţi. Dacă în alte­ părţi discuirile, grăpările şi tăvălu­­gurile repetate urmăreau men­ţinerea apei în sol, la Recaş, de exemplu, o ploaie neaşteptat de abundentă căzută în urmă cu citeva zile ar fi putut însemna, datorită excesului de umiditate, o serioasă rămînere în urmă şi bineînţeles efectuarea lucrărilor cu rabat de calitate. Coopera­torii, insă, nu au stat cu mâinile în sin. Au săpat rigole, canale, de pe fiecare sală apa a fost rapid evacuată, iar pînă în ziua raidului nostru tinerii trac­torişti Iosif Wagner, Gheorghe Radu, Ion Traiser, Andrei Fe­­her semănaseră deja 350 hec­tare din cele 704 rezervate po­rumbului. Tot datorită unor intervenţii oportune, la cooperativa agrico­lă din Cheglevici insămînţarea decurge normal. Şi aici pentru evacuarea apelor de la supra­faţa solului au fost organizate sub directa conducere a tînăru­­lui inginer-şef al unităţii, Deian Alexandrescu, două echipe de intervenţie, formate în­ bună parte din tineri, echipe care în ultimele 6 zile au săpat 3 km de rigole pentru evacuarea ape­lor. In ziua raidului nostru toc­mai se încheiase semănatul flo­­rii-soarelui şi primele suprafeţe erau însămînţate cu porumb. „Sunt foarte mulţumit de cali- EUSEI TARŢA (Continuare în pag. a V-a) Pe ogoarele I.A.S. Sighișoara în aceste zile, într-o unitate militară Nevoia acută de perfecţiune • O ecuaţie cunoscută : mă­iestrie *= voinţă + antrenamen­te • Examen la înălţime • Ini­ţiative purtînd semnătura orga­nizaţiei U.T.C. • Ostaşii utecişti îşi respectă cuvîntul. Organism tînăr, fiindcă ma­joritatea covîrşitoare a celor care il compun sunt de virstă utecistă, puternic şi echilibrat, pentru că e guvernat de legi precise, bărbăteşti, unitatea mi­litară în care am poposit tră­ieşte în aceste zile elanurile primăverii jubiliare. Doi locotenenţi s-au oferit să ne însoţească în­­ încercarea noastră de a consemna repor­­tericeste eforturile oamenilor de aici cheltuite generos pentru împlinirea angajamentelor asu- Maior CRISTIAN LEON (Continuare în pag. a V-a) O REALITATE PUTERNIC ILUSTRATĂ DE ACTIVITATEA PARTIDULUI: CONDUCEREA SOCIETĂȚII A DEVENIT O STIINŢĂ 9 9­ in cadrul vastului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pe care l-a iniţiat şi îl conduce cu clarviziunea ştiinţifică şi consecvenţă unanim recunoscute, Partidul Comunist Român atri­buie pregătirii profesionale a cadrelor din toate com­partimentele construcţiei socialiste un rol dintre cele mai importante. În simbioză organică cu pregătirea profesională, partidul situează în preocupările de mare actualitate perfecţionarea în problemele activităţii de conducere, însuşirea şi promovarea în toate sferele vieţii economice şi sociale, la toate nivelele, a ceea ce înseamnă şi trebuie să însemne ŞTIINŢA CONDUCERII SOCIETĂŢII. Pentru că în condiţiile de astăzi, aşa cum sublinia secretarul general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, condu­cerea societăţii a devenit o ştiinţă, o specia­litate, construirea cu succes a societăţii comu­niste impunînd ca o necesitate stringentă unirea elanului revoluţionar al întregului popor cu însuşirea, de asemenea de către întregul popor, a cuceririlor celor mai noi ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Căilor de afirmare a acestei noi ştiinţe, modului în care este promovată consecvent, în întreaga activitate a partidului, ştiinţa conducerii societăţii, le sunt consacrate, în numărul de azi, opiniile consemnate la o „masă rotundă“ la care au participat: ing. ION NICULESCU, directorul CEPECA, prof. dr. docent JEAN LIVESCU, rectorul Universi­tăţii Bucureşti, ing. NICOLAE NICULAE, prim adjunct al ministrului comerţului exterior, BU­­ZOIANU PETRACHE, director general al Di­recţiei centrale de statistică, ing. N. COSTARE, directorul Centrului de calcul al D.C.S., şi PETRE MUSTAŢA, consilier în Direcţia organiză­rii din Ministerul Comerţului Exterior. • Ce ne spun FILMELE STUDEN­ȚILOR CARE NU MAI SUNT STU­DENȚI • ZILELE DRAMA­TURGIEI ORIGI­NALE Din Stat (II) Sce­nografi • Telecinemateca — REÎNTOARCEREA LA CANDOARE — Primul Festival naţional al studen­­ţilor din Institutele de artă Interviu cu ANA MARIA MĂNĂILĂ secretar al Consiliului U.A.S.R. — Ziarul nostru a in­format cititorul cu pri­vire la iniţierea festiva­lului. Vă rugăm, acum, să ne prezentaţi şi cî­teva amănunte referi­toare la desfăşurarea lui. — Trebuie să vă spun că, o dată cu debutul acestei manifes­tări artistice năzuim ca în viața L. L. (Continuare în pag. a IV-a) Cum a fost pregătit debutul profesional al absolvenţilor liceelor industriale? Bacalaureatul în liceele in­dustriale va însemna, implicit, şi un prilej pentru a cunoaşte şi evalua în mod just nivelul de cunoştinţe teoretice şi de­prinderi practice ale absolven­ţilor. Aceasta cu atît mai mult cu cît pregătirea teoretică şi practică din anii de liceu se răsfrî­nge în mod direct asupra locului pe care aceştia îl vor ocupa în unităţile productive. Acum, cînd prima promoţie se află deja în faza finală de pre­gătire, e necesar să ştim cum a fost îndrumată intrarea în producţie a acestei promoţii ca, de altfel, şi stabilirea cît mai exactă a răspunderii ce revine şcolii şi unităţilor pro­ductive în instruirea teoretică şi practică. Argumente şi fapte concrete din timpul pregătirii absolvenţilor sunt oferite de un sondaj întreprins în liceele in­dustriale din judeţul Dolj. Mai întîi, am desprins faptul că viitorii bacalaureaţi ai liceelor industriale au suficiente cu­noştinţe teoretice pentru a face faţă cerinţelor producţiei. To­tuşi,­ un număr apreciabil de răspunsuri au scos în evidenţă faptul că unele obiecte de spe­cialitate nu reflectă îndeajuns schimbările prin care trece as­tăzi tehnologia proceselor de producţie. Să dăm numai cîte­va exemple. La Liceul, indus­trial pentru construcţii de ma­şini din Craiova, manualele elaborate pentru elevii secţiei T.C.M. sunt prea generale. A­­ceasta şi pentru că există ten­dinţa ca absolvenţii să cunoas­că în mod practic — ceea ce e imposibil — toate profesiile legate de specialitatea lor . MIRCEA CRISTEA (Continuare în pag. a 11-a) Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorului Republicii Peru In ziua de 21 aprilie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Maria­no Pagador Puente, care şi-a prezentat scrisorile de acredi­tare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Peru în ţara noastră. Cu acest prilej, ambasado­rul Peruvian şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu au rostit cuvîntări. După prezentarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cu ambasadorul Mariano Pagador Puente, des­făşurată într-o atmosferă cal­dă, prietenească. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au luat parte Constantin Stătes­­cu, secretarul Consiliului de Stat, şi Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe. Au fost prezenţi, de aseme­nea, membri ai ambasadei Republicii Peru la Bucureşti. V Tovarăşul Nicolae Ceauşescu •S­­ a acordat un interviu ziarului italian „Unita“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 21 aprilie pe ziariştii ita­lieni Giuseppe Boffa, comen­tator de politică externă, şi Gianfranco Berardi, şef de ru­brică, de la ziarul „L’Unità“. La primire a luat parte Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziariştilor italieni. SOLUŢII GEORGE MACOVESCU M-am aflat în ultima vreme, în repetate rînduri, în faţa multor tineri. Privirile lor îndreptate spre mine — ce formi­dabilă întreprindere este să te uiţi în ochii oamenilor şi să le citeşti gîndurile — mi-au arătat că sînt dornici să afle totul. Cu calm şi judecată, cu iscusinţă sau cu naivitate, cu pătrundere în miezul lucrurilor sau cu uşoară trecere pe lingă ele, cu puritate şi niciodată cu răutate, m-au întrebat despre multe şi felurite. Dacă ar fi să fac o sumă a celor auzite, dacă ar fi să construiesc o judecată despre cei ce m-au chestionat, despre gîndurile, sentimentele, chinurile, bucuriile, certitudinile şi îndoielile lor, nu aş ajunge decît la concluzia­­că acei ce vin din urmă, cei ce se apropie de scena vieţii se pregă­tesc cu îndîrjire pentru a primi ştafeta şi a o duce spre omul două mii. La o facultate de ştiinţe foarte concrete, un tînăr student, fiinid în aparenţă şi îndrăzneţ în gîndire, m-a întrebat dacă nu cred că tineretul se dezinteresează de viaţa politică şi socială, retrăgîndu-se în preocupări şi atitudini diferite de acelea ale generaţiilor mai vîrstnice. Ploaia de întrebări­­— m-am despărţit de acei studenţi cînd timpul se apropia de miezul nopţii — dovedea tocmai contrariul şi a constituit răspunsul cel mai categoric. M-am oprit, însă, asupra celei de a doua părţi a interogării şi am afirmat că nu trebuie să ne îngrozim că tineretul manifestă şi alte preocupări decît cel ce se află înaintea lui. O generaţie nu o repetă pe cea precedentă. Nu poate şi nici nu ar fi bine. Legea progresului ar fi împiedicată să se manifeste. O nouă ge­neraţie preia ce a realizat înaintaşa şi adaugă ceva nou, în conformitate cu noua realitate, cu noile condiţii, cu noile posibilităţi, cu noile preocupări. Interlocutorul meu, studentul timid în aparenţă şi îndrăz­neţ în gîndire, se referea la eventuale preocupări străine spiritului vremii, străine societăţii noastre, l-am atras aten­ţia că asemenea preocupări, dacă ele există, trebuie combă­tute cu mijloacele potrivite pentru fiecare împrejurare. En­tuziasmul şi forţa tineretului nu pot fi lăsate la voia în­­tîmplării şi nu pot fi risipite inutil în cele patru vînturi. Am mai adăugat, însă, că vorbind despre preocupări, este mare (Continuare în pag. a II-a)

Next