Scînteia Tineretului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7011-7037)
1971-12-01 / nr. 7011
SPRIJIN EFECTIV PREGĂTIRII TEHNICOPRODUCTIVE A ELEVILOR Exact cu o saptamina în urmă publicam pe prima pagină a ziarului nostru chemarea comitetului U.T.C. al Uzinelor „Timpuri Noi" din Capitală adresate organizaţiilor U.T.C. din întreaga ţară. Desprinsă din dorinţa de a sprijini prin efort propriu procesul de instruire practică a elevilor din licee şi şcoli generale, iniţiativa tinerilor din întreprinderea bucureşteană a găsit un ecou larg în rîndul organizaţiilor U.T.C. din întreprinderi, de pe şantiere, din cooperaţia meşteşugărească. Zilele care s-au scurs de la publicarea chemării au fost folosite pentru a studia realitatea imediată, pentru a pregăti condiţiile de preluare a iniţiativei, începem astăzi să publicăm primele răspunsuri sosite la redacţie. Mă număr printre cei care au luat cunoştinţă de iniţiativa tinerilor de la uzinele „Timpuri noi“ înainte ca ea să se fi cristalizat definitiv. Pentru început comitetul U.T.C. din uzină era preocupat să sprijine într-o cît mai mare măsură activitatea din atelierul-şcoală patronat de fabrica lor. S-au gîndit, din capul locului, la confecţionarea de scule, de instrumente de măsură, de dispozitive. Cum putem ajuta pe elevii care fac practică chiar aici în uzină ? s-au întrebat ei. Aşa a luat naştere o acţiune mult mai complexă concepută astfel ca uteciştii din atelierele şi secţiile de producţie, din servicii, să participe nemijlocit la desfăşurarea corespunzătoare a practicii, la intensificarea educaţiei prin muncă şi pentru muncă a elevilor. Am fost de mai multe ori în uzina „Timpuri noi“ în aceste zile şi am avut prilejul să constat la faţa locului entuziasmul cu care tinerii acţionează în sensul înfăptuirii angajamentelor luate prin declanşarea iniţiativei. Apreciem în mod deosebit felul cum s-a trecut, în fiecare organizaţie U.T.C., la punerea în practică a programului de măsuri stabilit de comitetul U.T.C. al uzinei, sintetizat,de altfel, în textul chemării adresate organizaţiilor U.T.C. din întreaga ţară. Şi uzinele „Timpuri noi“ şiLiceul „Matei Basarab“ se află în raza sectorului nostru. Deaceea, noi, comitetul U.T.C. alsectorului IV considerăm că avem datoria de a fi primit în preluarea şi generalizarea iniţiativei consacrate desfăşurării în cele mai bune condiţii a activităţii de instruire practică a elevilor, prin contribuţia directă, cu participarea nemijlocită a uteciştilor din unităţile economice ale sectorului. Imediat după lansarea iniţiativei am început la nivelul sectorului, acţiunea de inventariere a necesarului de scule şi dispozitive în cadrul atelierelor şcolare existente. Avem la această oră, o listă destul de bogată care expun STELIAN ENE prim-secretar al Comitetului U.T.C. al sectorului IV Bucureşti (Continuare in pag. a 11-a) Chemarea lansată de comitetul U.T.C. de la Uzinele ,,Timpuri Noi“ din Bucureşti, document prin care se adresează tuturor organizaţiilor Uniunii Tineretului Comunist îndemnul de a participa nemijlocit la succesul acţiunii de mare însemnătate privind educaţia prin muncă şi pentru muncă a elevilor din licee şi şcoli de cultură generală a stîrnit în cadrul organizaţiei orăşeneşti Făgăraş a U.T.C. un deosebit interes. Studiind cu deosebită atenţie conţinutul chemării, organizaţia noastră orăşenească a hotărît să preia fără întîrziere iniţiativa tinerilor de la „Timpuri Noi“. Pe baza unei analize operative realizată la nivelul oraşului Făgăraş, în strînsă colaborare cu factori de răspundere, sub directa îndrumare a organizaţiei de partid, am întocmit propriul nostru program de activitate în baza căruia vom acţiona de azi înainte în vederea sprijinirii efective a procesului de pregătire tehnicoproductivă a elevilor. In acest sens am prevăzut : • Îndrumarea şi instruirea concretă la locul de muncă a elevilor în cadrul orelor de practică în uzină se va realiza cu sprijinul organizaţiei U.T.C. de către cei mai buni utecişti — muncitori, tehnicieni, ingineri. • Tinerii din organizaţiile U.T.C. de la Combinatul chimic Făgăraş, Uzina de prototipuri şi reparaţii utilaj chimic (U.P.R.U.C.), întreprinderea de industrie locală, Unitatea de exploatare şi industrializare a lemnului, cooperativa meşteşugărească „Viitorul“, prin muncă patriotică, vor contribui la dotarea atelierelor de producţie cu inventarul necesar, confecţionind din deşeuri sau materiale economisite , scule, dispozitive, verificatoare, alte ustensile necesare în procesul de instrucţie practică. • In mod deosebit vom acţiona in vederea recondiţionării de scule, dispozitive, aparate maşini şi în vederea dotării atelierelor şi laboratoarelor de pe lingă şcolile din oraş. • Pe baza unor grafice întocmite între şcoală şi uzină cadrele tehnice tinere de la U.P.R.U.C. şi de la Combinatul chimic Făgăraş, în afara orelor de program, vor participa efectiv la instruirea elevilor — tehnică şi în domeniul protecţiei muncii — îndrumînd în permanenţă activitatea atelierelor productive de pe lingă şcolile ce le patronează. • Vom crea, pe lingă atelierele şcolare, micro-ateliere de proiectare în scopul iniţierii elevilor în citirea şi execuţia desenului tehnic, pentru întocmirea proiectelor la piesele ce le confecţionează. Activitatea acestora se va desfăşura sub directa conducere şi îndrumare a membrilor cercurilor de creaţie tehnicoştiinţifică de la Combinatul chimic şi U.P.R.U.C. Făgăraş. • La sfirşitul anului şcolar va fi organizată, la nivelul oraşului, o expoziţie şcolară cuprinzînd cele mai reprezentative lucrări realizate de elevi la orele de practică în atelierele şcolare. BIROUL COMITETULUI ORĂŞENESC FĂGĂRAŞ AL U.T.C. Peisaj industrial în Lunca Sucevei (Combinatul de hîrtie şi celuloză) Foto : ION CUCU SCRISOARE DESCHISĂ DESPRE CE POATE ŞI, MAI ALES, CE NU POATE SĂ FACĂ O ŞEDINŢA CU PĂRINŢII „Vin conştiincios la şedinţele cu părinţii de zece ani. Alţi 12 ani am fost la fel de conştiincios la şedinţele cu părinţii din clasa fiicei mai mari. Am venit cu scepticism, dar am venit. Sunt 12 părinţi prezenţi din 38. Mai ales mame. Anul trecut, imi amintesc, ne întîlneam mai mulţi. Pînă cînd copiii ne vor ajunge în clasa a Xll-a, vom rămîne oare doar şase-şapte părinţi care vom răspunde dirigintei „prezent“ ? In clasele mici — pînă intr-a patra mai ales — nu lipseam la şedinţe mai nici unul dintre noi, părinţii, veneam chiar şi la consultaţiile învăţătoarei. Dar ne-am tot împuţinat iar cei care venim acum o facem pentru că aşa ne-am obişnuit noi, să fim la şcoală, cînd ne cheamă, poate şi din respect pentru dirigintă. Se face prezenţa. E penibil , cutare e absent, cutare absent. La un moment dat, diriginta, care-i nouă — de ce s-or fi schimbînd atît de des diriginţii? — închide catalogul şi ne trece numele prezenţilor pe o hîrtie — a fost mai simplu. Ce să discutăm ? De acum ne jenăm să întrebăm de note, ni se pare că nu se mai cade la clasa a X-a. Diriginta ne spune ceva despre noile exigenţe ale disciplinei şcolare, face apel ,la noi să-i trimitem pe copii într-o ţinută ordonată la şcoală. Şi trecem la alegerea comitetului de părinţi. Scena se repetă de cîţiva ani. Nimeni nu propune pe nimeni, mai ales după precizarea dirigintei că îndeplinim aşa, o formalitate, pentrucă ,trebuie ales un comitet, dar să nu ne speriem, comitetul n-are nimic de făcut. Totuşi, alegem, fără un criteriu anume, în cele din urmă pe baza ofertei din proprie iniţiativă. Asta a fost totul. N-am izbutit să ne cunoaştem mai bine între noi, s-o cunoaştem pe dirigintă, atmosfera nu s-a încălzit de fel ; vroiam să întreb cum va fi acum, în noul colectiv, căci s-a făcut despărţirea real-uman, să aflu amănunte despre programă, despre materiile pe care le fac anul acesta, să-mi limpezesc lucrurile cum e cu ziua aceea de practică, fiindcă i-am cumpărat băiatului halat de lucru, dar nu prea lucrează, şi-l văd că-şi ia cu el la practică cărţi şi caiete să-şi facă lecţiile, ori o carte să citească, că uneori vine acasă mai devreme. Dacă totul a fost atît de expeditiv, am renunţat. Şi acum, am în faţă o hîrtie cu vreo şapte-opt întrebări dictate de dirigintă. îmi dau seama că e vorba de o fişă personală a fiului. Nu ştiu cîţi părinţi vor răspunde la acesteîntrebări. Trăsături esenţiale de caracter, cum se manifestă ele, mijloace pe care le socotiţi propice pentru a-i atrage in diferite activităţi , aptitudini pe care le consideraţi necesar a-i fi cultivate... Nu că nu ne-ar cunoaşte copiii, dar noi, în general, îi cunoaştem, altfel, folosind simţul acela de părinte, care ne ţine uneori, ori deseori, prizonieri LUCREŢIA LUSTIG (Continuare in pag. a V-a) dinţii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 11 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotâriri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie, în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. Înalta responsabilitate socială Avem la îndemână un program de acţiune, un instrument izvorit din practică şi conceput pentru practică. Este Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. ■ întrevăd in semnificaţiile fiecărui pasaj pe care il cuprinde: prezenţa comunistului, ca premisă şi finalitate a acţiunii. Dacă perioada pe care o parcurgem este — pe planul întregii vieţi a societăţii noastre — încadrabilă in atributul multilateralităţii, în aceeaşi măsură individul, cetăţeanul este solicitat să se exprime plenar în tot ceea ce face,in toate împrejurările vieţii sale. Şi — mai mult — condiţiile de care dispune şi creează posibilitatea nemijlocită a autoperfecţionării, a ridicării nivelului său de cunoaştere şi de conştiinţă militantă. în aceste articulaţii, atît de profund dialectice, ale raportului dintre individual şi social rezidă, cred, exerciţiul fecund al responsabilităţii comuniste. Mai clar şi mai concret , viaţa înlector univ. ADULIN CAZACU Iaşi, mersul obiectiv al societăţii noastre ridică la nivele superioare cerinţele efortului de creaţie. In focul producţiei, în laborator şi în şcoală, peste tot, Se dezvăluie cimpul larg, al prefacerilor ce trebuie să , configureze chipul mereu mai convingător al realităţii socialismului. Dacă — de pildă — prezenţa muncitorului in întreprindere tinde să fie completă, adică nu doar lucrativă, producătoare de valori materiale, ci şi decisivă, modelatoare în raport, cu stările de spirit şi caracterele, implicată in toate sferele mecanismelor vieţii comunitare, aceasta înseamnă o afirmare a intensificării gradului său de participare la desfăşurarea tuturor proceselor din întreprindere. Există, in această extensiune de planuri, de altfel expresie a democratismului socialist, o verigă principală, un moment de acărei plenaritate depinde în mare măsură atingerea indicilor unei participări de conţinut, nu formale : veriga sau momentul responsabilităţii comuniste. Dacă, mai departe,-în laboratoare şi institute de cercetare se impune tot mai mult calculul de eficienţă a cunoaşterii ştiinţifice şi, dacă aceasta înseamnă unitate între cercetare şi producţie, comenzi şi redimensionări reciproce între cei (Continuare în pag. a V-a) Ocupantul locului IV la concursul pe meserii disputat la Arad, strungarul piteștean Ion Buşea. IDEALURILE VÄ SINT MARI CUM VÄ SINI EFORTURILE ‘ • „CARE EFORTURI?!" M-AU ÎNTREBAT ELE, CLIPIND MIRATE • „AM AVUT UN IDEAL, AM MUNCIT LA ÎNCEPUT PENTRU TRANSPUNEREA LUI IN VIATA, DAR MAI TIRZIU M-A CUPRINS LENEA!" • „EFORTURILE NE SINT MARI CUM NE SINT SI IDEALURILE", AU RĂSPUNS, CU SERIOZITATE, MAJORITATEA TINERILOR INTEROGAŢI GHICEŞTE-MI, TE ROG, ANUL ACESTA VOI REUŞI LA FACULTATE ? Ora 10,30. Intr-un bar de zi, la o masă, cu vedere la stradă, trei capete s-au unit deasupra unei ceşti, ornate cu arabescuri ciudate de cafea, întoarse cu gura în jos, alte două ceşti, îşi aşteaptă cuminţi, pe masă, ringul ia ghicit. Cu tot regretul a trebuit să le întrerup pe cele trei fete din plăcuta lor îndeletnicire, propunîndu-le... o discuţie despre idealuri. Spre surpriza mea conversaţia s-a legat uşor cu cele trei absolvente de liceu (căci erau trei absolvente de liceu !) care, rămase de doi ani fără ocupaţie îşi făcuseră din visurile nobile o pavăză pentru trîndăvia evidentă. De aceea întrebarea mea indiscretă nu a necesitat nici o clipă de gîndire. „Idealul meu ? — îmi răspunde energic Vişu Elena ‘— vreau să fiu doctoriţă“, „şi eu tot doctoriţă“ — vorbeşte mai blind Mihaela Năstase. ..Eu — se îmbujorează toată — blonda, Luminiţa Ioroveanu, am un ideal mai... deosebit, poate o să-l consideraţi neserios, dar eu visez să devin actriţă de film“. Nu ştiu ce anume din felul degajat de a se comporta a fetelor mă face să bănuiesc că îşi petrec aici multe ore din zi, ore destinate de obicei muncii. — Veniţi des aici ?. — Da, dar numai dimineaţa — îmi răspunde cu durere in glas Mihaela. După amiaza şi in special seara, cînd este mai multă mişcare, nu mă lasă părinţii să ies din casă. Spun că dacă nu m-au băgat în servici, măcar să stau să învăţ. Le-am explicat de nenumărate ori că nu se poate „toci“ aşa de dimineaţă pînă seara, darnu vor să mă înţeleagă ! — Eu le-am spus clar— vorbeşte „energica“ Elena Visu. Vă interesază să intru la facultate. Cum ? — treaba mea ! Ne-am înţeles să încerc de patru ori? Binee...Mai am încă două încercări de făcut. Dacă nu reuşesc — îmi găsesc servici. Dar, pină atunci, cinstit, mă lăsaţi să mă pregătesc cum vreau... Intrigată de „pregătirea“ misterioasă a Elenei, lansez întrebarea : — Şi cum vă pregătiţi ? Faceţi MONICA ZVIRJINSCHI (Continuare în pag. a 11-a) Oţelarii Proletari din toate ţărfile, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II ,Nr. 7011 6 PAGINI —30 BANI MIERCURI 1 DECEMBRIE 1971 publicăm răspunsurile criticului DAN ZAMFIRESCU la ancheta noastră SARCINA MAJORĂ A LITERATURII REALISTE DE AZI ESTE DE A CONTRIBUI LA CREAREA OMULUI NOU ALTĂ LUME de MIHAI STOLAN întîmplarea a făcut să-mi cadă în mină, aproape simultan, două texte : a) un cercetătorfrancez analizează „popularizarea", abuzivă, în presa capitalistă, a actelor de violenţă făptuite de unii tineri ; b) un om de ştiinţă român ţine să comunice presei noastre de copii, sub semnătură, descoperirea de către pionieri a unei fortificaţii dacice ne fi necunoscute... Dar iată, mai amănunţit, faptele : cercetătorul francez întocmeşte o listă de titluri culese din ziarele respective, cum ar fi „28 de tineri atacă oamenii de culoare arestaţi", „înarmaţi cu bîte şi drugi de fier, cu centiroane, cu lanţuri, chiar măciuci şi cravaşe...", „Banda de la St. Lambert o aştepta , pe cea de la Pernety, 28 de arestări. Supăraţi că n-au întrînit banda de la Pernety, Bluzele Negre ocupă o cafenea", „O bjilda de trişori din Toulon atacă oameni în vacanţă, 18 răniţi dintre care 3 grav". „încăierarea, noi iubim asta, face parte din noi". „Un articol care răspunde angoasei a 300 000 de părinţi : ce-i de făcut dacă fiul dvs. cumpără o bluză neagră? Aveţi dreptate să vă neliniştiţi, sunt 300 000 de adolescenţi în pericol moral în Franţa, după datele Ministeruluide Justiţiei, etc. Cercetătorul combate „suprainformarea" de această factură, absolut nocivă, aducînd în plus un „argument" : dacă într-un cotidian, sub titlul foarte vizibil „La Nisipurile din Olonne tineri delincvenţi aflaţi în plimbare supravegheată fac K.O. cinci oameni " aflaţi" în vacanţă", ştirea ocupă 58,8 cm2, plus un desen mare,o altă ştire din acelaşi număr, care arată cum un băiat de 13 ani se aruncă într-un rîu şi salvează o femeie şi o fată, gata să se înece, n-are... dreptul decît la a zecea parte din spaţiul acordat celeilalte. Aşadar, un evident „cult al violenţei", încercarea de a transforma agresivitatea într-un fel de... mit. In revista noastră pentru copii, textul sună extrem de simplu : „Stimaţi tovarăşi, vă scriem pentru a vă informa despre unul dintre aspectele activităţii echipajului de pionieri „Sargedava" de la Orăştioara de Sus, judeţul Hunedoara, condus de profesorul Viorel Manolescu, care şi-a adus şi anul acesta contribuţia la descoperirea de noi puncte arheologice în zona Munţilor Orăştiei. în una din excursiile sale, echipajul menţionat a aflat pe baza informaţiilor localnicilor, despre descoperirea de fragmente ceramice în hotarul satului Cucuiş din valea Sibişelului. Deplasîndu-se la faţa locului, împreună cu pionierii, profesorul V. Manolescu a recunoscut fragmentele ceramice ca fiind dacice şi a anunţat imediat cercetătorii clujeni care conduceau supă(Continuare în pag. a II-a)