Scînteia Tineretului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7011-7037)

1971-12-01 / nr. 7011

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 TELEGRAMĂ Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis gene­ralului JEAN RODEL BOKASSA, preşedintele Republicii Africa Centrală, următoarea telegramă : Aniversarea zilei naţionale a Republicii Africa Centrală îmi oferă deosebita plăcere ca, in numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului centrafrican prieten. Subliniind bunele relaţii existente între ţările noastre, îmi exprim convingerea că acestea vor cunoaşte o dezvoltare continuă, spre binele ambelor popoare, al cauzei înţelegerii şi colaborării internaţionale. ANIVERSARE ŞCOLARĂ Şcoala generală din satul Aldea, comuna Mărtiniş, judeţul Harghi­ta, a aniversat, recent, 150 de ani de existenţă. Exprimindu-şi re­cunoştinţa fierbinte pentru grija permanentă pe care partidul o poartă dezvoltării patriei socialis­te, judeţului Harghita, comunei lor, participanţii la adunarea fes­tivă, închinată acestui eveniment, au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în care se spune : Ne angajăm să lucrăm neabătut pentru realizarea măreţului pro­gram elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân, pentru traducerea în viaţă a hotărîrii Plenarei din 3—5 no­iembrie 1971. Von­ desfăşura o ac­tivitate susţinută pentru Îndepli­nirea sarcinilor ce ne revin din prevederile actualului cincinal, vom Îmbunătăţi munca de educa­re marxist-feninistă, partinică, re­voluţionară, a tineretului, a tu­turor oamenilor muncii. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult iubite to­varăşe secretar general, că vom dovedi sentimentele noastre prin fapte. CRONICA U. T. C. Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Italia, o delegaţie a C.C. al U.T.C. formată din tovarăşii Mihail Stoica, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Bra­şov al U.T.C., Gheorghe Prisă­­caru, reprezentantul U.T.C. la F.M.T.C., şi Vasile ştefan, Eugen Patriche, ziarişti, care va participa la „Conferinţa internaţională a tineretului pentru securitatea europeană“ de la Florenţa. ★ Ieri, s-a înapoiat în Capitală, venind din R.D.G., delegaţia U.T.C. formată din tovarăşii Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetului Judeţean Sibiu al U.T.C., şi Nicolae Jurcă, secretar al Comitetului jude­ţean Hunedoara al U.T.C., care la invitaţia Consiliului Central al Tineretului Liber German (F.D.J.) a participat la Tîrgul Central al Maiştrilor de Mîine de la Leipzig. La sosire pe aeroportul internaţional Bucu­­reşti-Otopeni, au fost prezenţi tovarăşul Corneliu pîrcălăbes­­cu, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., activişti. SPRIJIN EFECTIV (Urmare din pag. 1) Fă cu prisosinţă oportunita­tea unei intervenţii speciale în vederea dotării corespun­zătoare a atelierelor, sunt so­licitate cu precădere dălţi, chei, scule de trasat, perii de sîrmă, burghie, materiale din deşeuri pentru diferite utili­zări. Am procedat în acest fel pe de o parte pentru a şti exact dimensiunea solicitări­lor existente. Pe de altă par­te însă, ţinînd cont de speci­ficul diferit al activităţii în atelierele - şcoală, dorim ca noi, comitetul de sector, să coordonăm realizarea seturi­lor de scule respective cit mai repede folosind disponibilită­ţile din întreprinderi profila­te, cu posibilităţi mai mari, chiar dacă sculele respective nu sunt destinate exclusiv şcolii pe care acestea le pa­tronează. Cu două zile în urmă am organizat la comitetul U.T.C. al sectorului o întîlnire a se­cretarilor din întreprinderi şi din şcoli. Cu această ocazie au fost dezbătute diferitele as­pecte pe care le îmbracă pre­luarea cu succes de către fie­care organizaţie a iniţiativei tinerilor de la „Timpuri noi“. Am fost solicitaţi să spriji­nim intr-un fel sau altul ac­ţiunile cu caracter organiza­toric astfel ca în cut m­ai scurt timp lucrurile să evo­lueze pe un făgaş normal, în aceste zile pe baza consul­tărilor reciproce, comitetele U.T.C. din uzină şi cele din şcoli îşi fixează repere rigu­roase în spiritul chemării lansate de colegii lor. N-aş vrea să intru în amănunte şi pentru faptul că în fiecare caz în parte se va proceda în funcţie de situaţia concretă, specifică din întreprindere, din şcoală. Vreau să subliniez însă că se profilează de acum un program deosebit de am­plu, cu rezonanţe educative deosebite. Astfel, la adunările generale ale organizaţiilor U.T.C. din şcoală vor fi in­vitaţi tineri din atelierele în care fac practică elevii. La rindul lor cadre din activul U.T.C. al şcolii vor fi invitate la adunările generale din a­­teliere sau secţii unde se a­­nalizează aspecte legate de practică, de modul cum ute­­ciştii îşi onorează sarcinile primite din partea organiza­ţiei în această direcţie. Regă­sim în aceste programe co­mune de activităţi o diversi­tate de acţiuni, de la prezenţa in colectiv pe şantierele mun­cii patriotice la expoziţiile şcolare în uzină inspirate din viaţa de fiecare zi a munci­torilor. Pentru a permite o măsura­re foarte exactă a eficienţei, a măsurilor stabilite, consi­derăm necesar, şi noi aşa vom proceda, ca la sfîrşit de tri­mestru să se analizeze cu înalt simţ de răspundere felul în care prind viaţă hotărîrile, acţiunile, modalităţile conce­pute in sprijnul educaţiei prin şi pentru muncă a tine­retului şcolar. . CU PRILEJUL sărbătorii na­ţionale a R.S.F. Iugoslavia, am­basadorul acestei ţări la Bucu­reşti, Iso Njegovan, a oferit marţi la amiază o recepţie, în saloanele ambasadei. Au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Stoica, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membru al Con­siliului de Stat, Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Vasile Vlad, şeful Sec­ţiei relaţii externe a C.C. al P.C.R., Octavian Groza, ministrul energiei electrice, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.R., conducători ai unor in­stituţii centrale. • MARŢI SEARA, la Hotelul „Intercontinental“ din Bucureşti, a avut loc festivitatea conferirii „Premiului internaţional de pro­movare“ al Institutului internaţio­nal de promovare şi prestigiu de la Geneva întreprinderii de stat pentru comerţ exterior „Tehno­­forestexport“, pentru realizările deosebite obţinute de ţara noastră în producţia şi exportul de mobi­lă, în industria de prelucrare a lemnului. ALTA LUME (Urmare din pag. I) Cutile arheologice la Grădiştea Munceluluî... S-a adeverit că fragmentele ceramice erau dacice şi că ele fuseseră desco­perite în interiorul unei fortificafii de pămîn­t, care face parte din sistemul de fortificafii dacice din Munţii Oraştiei... Muzeul de Istorie Cluj va planifica săpături arheologice în acel loc, începînd cu campania de cercetări din anul 1979". Semnează : H. Daicoviciu. Titlul materialului : „Expediţiile „Cutezătorii" — şcoală a educaţiei patriotice". Evident, dincolo de titluri, se ascund semnificaţiile majore care vorbesc, de la sine, despre cele două lumi, despre cele două tipuri — fundamental deosebite — de educaţie. Cu cită parcă înzecită plăcere vom citi, şi de acum încolo, şti­rile care-i privesc pe copiii, pe adolescenţii noştri, tineretul în general, consemnînd fapte de muncă, strădanie la învă­ţătură, acţiuni ţîşnite dintr-o fierbinte devoţiune faţă de Patrie, faţa de socialism. Este destul sa parcurgem coloa­nele cu ştiri interne, ale oricărui ziar de-al nostru. Altă lume ! (Urmare din pag. I) I I P eforturi mari pentru a vă vedea visul împlinit ? I — Care eforturi ? Ce eforturi ? — m-au întrebat intr-un glas fetele de parcă n-ar fi auzit bine întrebarea. Prima îşi revine totI Elena : — Am muncit atunci... prima oară. Şi ce folos ? N-am avut noroc şi pace ! Acum materia ol ştiu. O ştie şi ea (mi-o indică pe Mihaela), doar am învăţat împreună. Aş putea da examen I şi mîine, dar ce să fac ? — bra- I vează fata — dacă sînt silită să aştept sesiunile ! Mihaela d­a­ i tină din cap aprobator. Luminiţa se simte şi ea vizată de între­bare şi datoare cu explicaţii:I — Eu — mai ales — n-am ce învăţa. Ce poţi învăţa pentru teatru ? Ştiu poeziile pe care le-am pregătit să le spun şi de­ la început şi de la sfîrşit... Mi-am stilat înfăţişarea (Luminiţa tace o clipă dindu-mi posibilitatea să-i apreciez părul auriu, buzele sidefii şi genele false). Pe urmă, e şi greu să reuşeşti dacă n-ai „pile“. De data aceasta mi-a promis şi mie o vecină, că va vorbi verişoara ei cu un profesor­ pe care-l cunoaşte... Luminiţa mă priveşte ingenuu. Teatrul e pasiunea mea, am să dau exa-I men pină voi reuşi ! Idealurile fetelor sunt, nimic de zis, frumoase... Păcat de idealuri! —Iţi vine să exclami cind le vezi pierzind ceasuri preţioase în bar. N-aş vrea să le dezamă­gesc, dar părerea mea e că nici-­ odată nu vor ajunge să-şi vadă visul împlinit — atîta timp cit nu vor face alt efort, decit să-şi­ caute succesele în ceaşca de ca­fea. Doi ani s-au scurs in gol. Ciţi ani de viol vor mai urma ?...! Cit timp vor visa cele trei un halat alb, scrobit şi afişe multi­­­colore pe frontispiciile marilor­­ cinematografe ? „SA NU MAI SPUI NIMĂNUI CA AM AVUT UN IDEAL" Deunăzi, meseria m-a purtat prin încăperile Casei de cultură a studenţilor. Am revăzut cu emoţie sala de spectacole, holul expoziţiei şi student-clubul cu muzica lui zgomotoasă. Firul a­­mintirilor mi-a fost spulberat de apropierea unui cunoscut. Fuse­sem colegi de liceu. Era unul dintre acei băieţi deştepţi, buni la învăţătură dar şi la şoţii, nu­mit odată de diriginte „visăto­rul clasei“. Eram o clasă bine sudată şi reuşisem să fim mai mult decit colegi, reuşiseru­ să devenim prieteni. Aveam cu toţii idealuri pe care la acea dată le vedeam transpuse in viaţă, în meseria noastră viitoare. Colegul despre care vă vorbesc avea o pasiune a lui, mărturisită cu veneraţie : fizica atomică. Era un matema­tician de talent, avea sclipiri, dar incă de pe atunci începuse să sclicite la lucruri elementare. „Vreau să lucrez la I.F.A. — spunea tuturor, cu ochii sclipi­tori —. Ştiu că mă aşteaptă muncă nu glumă ! Am să mun­cesc, dar n-aş vrea nici să de­vin un încuiat. Voi încerca să fiu primul şi în cercetare, dar şi la dans şi la excursii“... Şi, după cite am auzit fostul meu coleg s-a ţinut de cuvint (în ceea ce priveşte distracţiile). Cum se întimplă cite o dată, vreo doi ani nu ne-am mai in­­tilnit . — Ce faci aici, l-am întrebat, ai venit să revezi vechile locuri de distracţie ? — Pentru mine nu sunt „ve­chile locuri“. Sunt încă student, în anul III la T.C.M. — Cum la T.C.M. ? Reuşiseşi la fizică... Era doar idealul tău să devii fizician... — „Era“, „a fost“... tot timpuri trecute ! Am reuşit cu medie mare, primele examene se bazau tot pe ce învăţasem în liceu, — le-am trecut cu nouă şi zece. Spectacolele, prietenii pe care mi-i făcusem, imi luau prea mult timp. Am zis că „ştiu“ şi n-am mai învăţat... Au fost cîteva examene cu note mici Apoi citeva examene pier­dute... Pînă la urmă m-au ex­matriculat. Ascultă, îmi spune fostul meu coleg cu sinceritate şi părere de rău — voi ştiaţi toţi că visul meu era fizica a­­­tomică. Mi-e ruşine de voi, nu­mai de voi. Cind am văzut cum visul se pierde, nu am mai vor­bit nimănui de el. Să nu mai spui nimănui că am avut un ideal. Am muncit la început, în liceu, dar mai tîrziu m­-a cu­prins lenea. Ştii că în primii doi ani de facultate am dormit ? Am dormit la propriu — în loc să mă duc la cursuri dormeam şi visam un laborator cu apara­tură modernă şi eu în halat alb. Voi aţi terminat facultatea, mulţi v-aţi văzut visul cu ochii... Eu — ce vis ?... Nu mai visez alt­ceva decît să mă menţin pe linia de plutire. I-am privit faţa. Ochii i se a­­dinciseră în orbite, colţurile gu­rii i se lăsaseră în jos. L-am re­văzut într-o străfulgerare „bă­iatul optimist“ , s­au „visător“ care era un liceu. Ne-am despăr­ţit cu o strîngere de mină şi am rămas să gust singură acea a­­mărăciune pe care ţi-o lasă orice întilnire cu cei care „s-au pierdut pe drum“. Şi s-a pier­dut in mod stupid. 11 ştiam plin de idealuri, avind calităţi reale şi îl descopăr deodată înfrînt de lene, de o viaţă searbădă pre­sărată cu „ceaiuri“, preocupat doar să se menţină pe linia de plutire... doar pe linia de plu­tire. Şi toate astea pentru ce ? Pentru că nu a vrut să renunţe la nimic, nu a vrut să facă nici un sacrificiu pentru a-şi realiza visul. TREPTELE IDEALULUI — TREPTELE MUNCII Ca să descopăr acest resort intim al vieţii — idealul — a trebuit să cunosc (şi să mă îm­prietenesc chiar) cu un număr destul de mare de tineri. Cu fle­rul pe care ţi-l dă meseria, am simţit că cei cu care am stat de vorbă la început constituie o mi­noritate jalnică a tineretului nostru, că marea masă a tineri­lor nu poate să gîndească aşa. Şi am avut bucuria să-mi verific presupunerea în practică, să ob­serv că tinerii — unii încă în perioada de formare, alţii au visul în parte împlinit — erau călăuziţi in viaţă de lumina a­­celui far — numit ideal — lu­mină fără de care te pierzi pe drumuri lăturalnice, devii „neîn­ţeles“. Şi am avut bucuria şi mai mare de a vedea pe „viu“ că singurul răspuns cu putinţă la întrebarea care constituie şi ti­tlul articolului de faţă este : „Eforturile ne sunt mari, cum ne sunt şi idealurile“­­. Frază rostită cu luciditate şi seriozitate. Pe elevii clasei a XI-a D a Li­ceului „Gh. Lazăr“ i-am găsit unii avind deja idealuri bine conturate, alţii oscilînd încă în­tre visurile copilăriei şi cele ale vieţii adevărate. Plini de entu­ziasm, în pragul primei mari confruntări cu idealul ales, aici confundat cel mai adesea cu meseria viitoare, elevii (dintre care amintesc doar pe : Berlins­chi Adrian, Covaci Silviu, Va­­siliu Cristian, Lungu Traian şi Coropciuc Viorel) mi-au vorbit despre necesitatea alegerii unui ideal în concordanţă cu cerinţele societăţii : — „Să fim folositori societăţii, am putea spune că a­­cesta e idealul nostru fie că vom deveni doctori, ingineri sau ar­tişti... Totul e să fim folositori... Să-ţi faci un ideal din „fac ce vreau“ sau să visezi numai că vei deveni nu-ştiu-ce fără să mişti un deget pentru asta, nu are nici un rost!“ — Dacă nu munceşti, nu faci altceva decît să te pierzi în vi­suri. Şi în cazul acesta visul în loc să devină un imbold în via­ţă, te ţine pe loc într-o stare de inerţie. Dacă nu vezi nimic îm­­plinindu-se îţi pierzi şi curajul şi cheful de-a merge mai de­parte. — Suntem­ conştienţi de efor­turile şi de sacrificiul care ne aşteaptă, căci am început de­­acum să le cunoaştem. Renun­ţăm la un meci de fotbal ca să rezolvăm cîteva probleme în plus... Stăm uneori duminica în­chişi în casă, înconjuraţi de cărţi ca să ne pregătim pentru facultate. Dar renunţarea nu e dureroasă, fiindcă ştim bine că acesta e singurul mod de a ne împlini visul. Despre aceleaşi eforturi bene­vole mi-au vorbit şi muncitorii secţiei IV matriţerie de la U­­zinele „Semănătoarea“ în dubla lor calitate de muncitori şi elevi la seral. — Este­­ greu — bineînţeles mi-a spus matriţerul Liviu Popa, ca după ce ai sfîrşit cele 8 ore de muncă, de-abia ajuns acasă să-ţi schimbi cămaşa şi să alergi la şcoală. Dar fac cu dra­gă inimă acest lucru, pentru singurul motiv că vreau să fiu în pas cu vremea. Vedeţi, pe mine liceul nu mă învaţă mai nimic în meserie. Pentru asta mi-ar fi fost de ajuns şcoala profesională. Insă am simţit că meseria nu e totul, îţi dă satis­facţii, ce e drept, insă societatea în care trăim iţi cere mult mai mult — îţi cere să fii un om­­ complex. Bun meseriaş, dar şi cunoscător al ştiinţei, al cultu­rii. Din aceste motive m-am ho­­tărit să urmez liceul. Dar, — zimbeşte matriţeiul — nu mă voi opri aici, idealul meu mai are încă multe trepte. — „Treptele idealului“ mur­mură ca pentru sine Vasile loan. Noi, aici împărţim idealul precum un plan de perspectivă — pe cincinale, pe ani, pe luni, pe zile de muncă, apoi 11 punem în practică. Treaptă cu treaptă, progresiv. Idealul meu a fost încă din copilărie să construiesc maşini — pentru oameni. Am urmat mai intîi şcoala profesio­nală — o treaptă. Apoi liceul — a doua... Acum sînt în clasa a X-a la Liceul „Tudor Vladimi­­rescu“. Dar nu mă opresc aici. Am numai 22 de ani şi multe I trepte de urcat. Societatea­­ ne creează condiţii pentru a da viaţă idealului cel mai­­ avîntat. In rest totul depin­de de noi. De curajul şi în spe-­­ cial de voinţa noastră. Şi de ca­pacitatea fiecăruia de efort. Pen- , tru că nu are importanţă fru­museţea in sine a idealului, ci transpunerea lui practică, pal- | pabilă. Iar dacă cineva te iîn- | treabă cum poţi reda în viaţa’ de toate zilele o idee, un vis ? — răspunsul nu poate fi decît unul I singur, vechi de cind lumea­­ , prin muncă 1 I ★ Campionatul diviziei naţionale A de fotbal programează as­tăzi, pe 7 stadioane din ţară, meciurile etapei a XlI-a. Par­tida U.T.A.-Univ. Craiova a fost amînată pentru mîine, la cere­rea echipei arădene. ASTAZI, MECIURILE ETAPEI A XlI-A DERBIUL­ PE STADIONUL DINAMO Derby-ul etapei se va juca la Bucureşti, pe stadionul din Şo­seaua Ştefan cel Mare, între Dinamo şi Steaua. Referindu-se la acest meci de tradiţie,­ antre­norul militarilor, Valentin Stă­­nescu, ne-a declarat: „In ulti­mii ani, Dinamo a învins aproa­pe cu regularitate in partidele de campionat , în schimb, Steaua a cîştigat meciurile din finala Cupei. De aceea, mă gîndesc ca miercuri, înaintea jocului, să le spun băieţilor mei că întîlnim pe Dinamo intr-un meci de... cupă“. Al doilea meci al zilei, în or­dinea importanţei, se va dis­puta la Oradea intre două echipe decise să se detaşeze de zona periferică a clasamentului : Cri­­şul-Politehnica Iaşi. Iată şi celelalte meciuri ale e­­tapei : Farul­ Rapid (partida se va disputa în nocturnă, de la ora 16,45), Jiul­„U" Cluj, Steagul roşu-S. C. Bacău, C.F.R. Cluj- Petrolul şi A.S.A. Tg. Mureş- F. C. Argeş. Toate partidele, cu excepția celei de la Constanța, vor începe la ora 14. RON DAVIES... IORDANESCU Ştiţi, meciurile acestea de m­ară tensiune, pregătite cu ati­­tea zile înainte, calculate cu zeci de ore anticipaţie, comentate, apoi trăite prin efortul celor 22 de atleţi, se termină — de cele mai multe ori — printr-o strîn­­gere de mină şi, hai să zicem, şi printr-un schimb de tricouri. Poate abia ai avut timp să-ţi vezi ca lumea adversarul şi... totul s-a şi terminat. Un avion îl duce sau te duce la sute, la mii de kilo­metri şi cine ştie dacă vreodată îl vei mai revedea pe adversarul de astăzi... Dar sunt gesturi care prelun­gesc d­in ambele sensuri ale­­cuvintului — dura dar frumoasa luptă de pe gazon, iată unul dintre ele, relie­fat la unul din­tre ultimii în­vinşi ai naţio­nalei noastre, de căpitanul galezi­­lor, de Ron Davies. Întors acasă, în insulă, el dă un lung interviu ziarului „SUN“. Vorbeşte mult despre meciul de la Bucureşti, despre jucătorii noştri, despre colegii lui, despre stadion etc., etc. Încheierea convorbirii o de­dică însă unui fapt de după meci: „Am jucat în multe tari, spune Ron Davies, am întîlnit tot felul de oameni. La termina­rea reprezentaţiei ne-au strîns mina. Dacă era şi o masă ofi­cială, ne vedeam cu adversarii de la distanţă, fiecare era la masa lui, se rosteau mici toas­turi şi asta era totul. Ei bine, la Bucureşti, românii au constituit o mare şi caldă excepţie. Masa oferită de ei mi s-a părut o mică petrecere de familie. Răducanu, Radu Nunweiller, Deleanu şi cei­lalţi băieţi cu care ne bătuserăm pentru victorie, au stat tot timpul cu noi, atenţi şi preveni­tori. Am rîs, am glumit, am cîn­­tat, ei, da, era o atmosferă de directă amiciţie. N-am să uit, din pricina asta, călătoria noastră la Bucureşti. N-a fost doar un meci ca multe altele, am găsit acolo atîta căldură şi directă amiciţie cum n-am mai aflat din partea altor adversari“. Sensuri ale disputei sportive, poate mai importante şi mai semnificative decit cifrele reci ale tabelei de marcaj. Acum, despre un învins de că­tre el însuşi. Despre Iordănescu. Jucătorul model din zilele de pregătire ale naţionalei devine un recalcitrant la club. Deşi o mie de oameni văd că pe extre­ma stingă nu are în momentul de faţă, contra­candidat, el re­fuză să joace cu tricoul nr. 11 la Steaua şi anunţă că nici la naţională n-o să mai joace. Mă miră ca tocmai de la Iom­­­ănescu avem un prost exemplu de ceea ce înseamnă necunoaşte­rea propriului interes. Şi de in­disciplină. 11 sfătuiesc să mai re­flecteze asupra acestei curioase decizii, total nejustificată de evo­luţiile recente din naţională. Cred că, mai degrabă, Iordă­­nescu­ nnu îşi cunoaşte propriul interes. In loc să rămînă acolo unde străluceşte, ţine morţiş să intre într-o zonă unde concu­renţa şi chir şi înclinaţiile con­tracandidaţilor sînt mai mari. Ai grijă, dragul meu Iordănescu, cum faci acest pas, intr-un mo­ment foarte important al ascen­siunii spre consacrare I P . E. IONESCU AFIŞE DIN R.D. GERMANĂ în cadrul colaborării dintre Uniunea artiştilor plastici din R. S. România şi forul cores­punzător din R. D. Germană s-a organizat la galeriile, de artă „Orizont“ o expoziţie de afişe. Selecţia inspirată, cuprinzînd te­matici diverse (afiş politic, afiş pe teme economice şi de protecţia muncii, de re­clamă comercială, ca şi pe teme culturale) oferă pu­blicului n­ostru o imagine su­gestivă a preocupărilor, impli­cit şi a realizărilor graficieni­lor germani in acest domeniu. Nota dominantă am găsit-o in lipsa lor de „agresivitate“, în eludarea „şocului vizual“ pe care mizează multe şcoli de afiş şi grafică publicitară în ultimul timp. Ele se disting deci prin firesc, printr-un aer de natura­leţe impunîndu-se privitorului persuasiv. La aceasta contribuie fără îndoială modul în care se cultivă „poanta“ grafică, adec­varea ei în primul rînd la con­ţinutul exprimat, echilibrul dintre discursul plastic şi text, ponderea cu care este utilizată o „stilistică“ tradiţională (influ­enţe ale şcolii de la Bauhaus şi ale mişcării Secession). Afişul, în concepţia graficie­nilor germani, are menirea de a informa, de a celebra, dar deopotrivă de a educa gustul artistic, de a crea deci o ima­gine capabilă să reţină îndelung atenţia privitorului ce revine la ea cu plăcere şi interes, de a conferi acestei forme grafice realizată în zeci de mii de exemplare, nobleţea unicatului. Afişul nu este o artă de labo­rator, de „atelier“. Reuşita sa priveşte în primul rund func­ţionalitatea sa, modul cum ser­­veşte şi influenţează mase mari de oameni. Deci, utilitatea sa socială. Această expoziţie cu­prinde, fapt relevabil, numai a­­fişe de circulaţie, afişe difu­zate deja. In fiecare an în R. D. Germană se organizează un concurs de afişe cu premii, în care din circa cele 300 de participări se premiază 20 de lucrări (exclusiv menţiunile). Dar, fapt relevabil, premiile se „împart“ între artist, întreprin­derea poligrafică care a execu­tat lucrarea şi beneficiar. Am vrea să subliniem remarcabila realizare grafică a afişelor (deci implicit interesul Între­prinderilor poligrafice edi­toare), realizarea fără de care întreaga concepţie plastică poate fi compromisă, nu poate atinge chiar aici, în domeniul repro­ducerii industriale, calificativul de artă. Expoziţia prilejuieşte, in consecinţă, un schimb de expe­rienţă fructuos între artiştii celor două ţări prietene, între insti­tuţiile de care depinde în cea mai mare m­ăsură soarta afişu­lui, mijloc inestimabil de edu­care a celui mai larg public. D. R. CONSTANTINESCU KLAUS WITTKUGEL — „Co­munismul­­■ puterea sovietică + electrificarea“ WILFRIED LUMPE — „Înainte de toate, securitate“ (afiş de pro­tecţia muncii) OTTO KÜMMERT — „Gioco­da fără surîs“ (afiş la filmul româ­nesc al Malvinei Urşianu) # Colectivul Combinatului Siderurgic Hunedoara şi-a îndeplinit planul pe 11 luni la producţia globală şi producţia marfă; s-au realizat peste plan 18 900 t. fontă, 32 000 t. oţel, 11 000 t. laminate finite a săptămînal în secţiile întreprinderii Marmura din Sime­­ria brigada artistică de agitaţie a tinerilor prezintă cite o nouă „ediţie specială“ . Pînă în prezent, aproape 190 de kilometri de drumuri forestiere au fost date circulaţiei de către colectivul în­treprinderii de construcţii forestiere din Deva. * Circa 5 000 de tineri din judeţul Teleorman, în decurs de o săptămînă, prin ac­ţiuni de muncă patriotică, au colectat şi predat la I.C.M. şi uni­tăţilor cooperaţiei de consum peste 150 de tone de metale vechi, au efectuat lucrări de întreţinere a arboretului pe o suprafaţă de 60 de ha., au săpat 5 mii de gropi în vederea executării plantări­lor de pomi şi au plantat în aliniament 2 000 de plopi # Bazinul carbonifer al Văii Jiului se află în fața unui important examen : pregătirea trecerii la generalizarea experimentării programului de lucru de 6 ore in subteran # Oamenii muncii din judeţul Braşov raportează îndeplinirea planului pe 11 luni, cu cinci zile înainte de termen. S-au creat condiţii pentru obţinerea, pina la finele anului, a unei producţii suplimentare în valoare de 425 de mili­oane de lei. O contribuţie însemnată au adus-o colectivele de salariaţi de la U.P.R.U.C. Făgăraş, Rulmentul, Fabrica de stofe, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, întreprin­derea de industrie locală Făgăraş — Rupea. „Clubul actualită­ţilor“ de la Casa de cultură a studenţilor din Capitală a găzduit recent o masă rotundă pe tema : „Literatură şi critică“, în pre­­nţa criticilor şi scriitorilor Al. Piru, Ion Dodu Bălan, Ov. Crohmălni­­ceanu, Ana Blandiana, Al. Ivasiuc, Nicolae Manolescu # La Puţul nr. 2 al minei Livezeni s-a pus în funcţiune o nouă instalaţie de haldare cu curbator de deversare laterală # Fabrica Chimică din Orăştie şi-a depăşit planul pe 11 luni, dînd suplimentar o produc­ţie industrială de peste 7 300 000 lei .Micii meşteri din munici­piul Constanţa şi-au expus spre valorificare rodul muncii realizate în decursul unui an în cadrul atelierelor-şcoală. Magazinul cres­ei expoziţii a fost amenajat anume pentru ei # O „Societate de chimie“, înfiinţată în cadrul Clubului tineretului întruneşte elevi din toate şcolile municipiului Mediaş # Pînă în prezent Trustul de construcţii din Deva a terminat şi dat beneficiarilor peste 1800 de apartamente, depăşind planul valoric cu peste 8 300 000 Iei. (De la corespondenţii noştri : Iiie Varză, Ioan Vlad, Angela Dragom­ir, Doina Aldea, Jean Xonescu, Viorel Ciobanu). MIERCURI, 1 DECEMBRIE 1971 AVINT: rulează la Capitol (o­­rele 10, 12; 14,30- 16,30; 18,30; 20,30). FRAȚII : rulează la Lumina (orele 9,30;—19,30 în continuare). AȘTEPTAREA rulează la Crîn­­gaşi (orele 15,30; 18; 20,15). NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 16,45; 18; 20,15), Lira (orele 15,30; 18; 20,15) . 12 OAMENI FURIOȘI : rulează la Luceafărul (orele 9,30; 11,45; 13,45; 15,45; 38,15; 20,30), București (orele 8,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15) . SALTUL rulează la Doina te­rei( 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). ANNA CELOR O MIE DE ZILE: rulează la Scala (orele 9,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 9,30; 12,45; 16; 19,30), Feroviar (orele 9,30; 13; 16,30; 20), SPARTACUS (ambele serii — e­­cran panoramic) : rulează la Pa­tria (orele 10; 16, 20). MIHAIL STROGOFF: rulează la Melodia (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Glo­ria (orele 9,30; 12; 14,30; 17; 19,30), Modern (orele 1. 11,15- 13,30; 16; 18,15; 20,30). POVEȘTILE PITICULUI BIM­BO : rulează la Timpuri Noi (o­­rele 9—17 în continuare), Program de filme documentare (orele 18,45 —20,15 în continuare), OLIVER rulează la Excelsior (orele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Fla­mura (orele 1. 12; 16; 19,30). BRIGADA DIVERSE IN ALER­TA rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30) CASTANELE SUNT BUNE : ru­lează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16- 18 30; 20,45), Volga (ore­le 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). VIS DE DRAGOSTE : rulează la Griviţa (orele 9; 12;15; 16; 19,30). MARELE PREMIU : rulează la Aurora (orele 9; 12; 16; 19,15), To­mis (orele 9; 12,30- 16; 19,30). AEROPORTUL : rulează la Giu­­leşti (orele 15,30; 19). SCOATE-ŢI PĂLĂRIA CÂND SĂRUŢI : rulează la Floreasca (orele 15,30- 18; 20,15). ROMANTICII : rulează la Viito­rul (orele 16; 18; 20). N-AM CIITAT NICIODATĂ PENTRU TATA : rulează la Bu­­cegi (orele 15,45; 18; 20,15). FLOAREA DE CACTUS : rulea­ză la Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20). MOTODRAMA rulează la Mo­şilor (orele 15,30 17,45; 20). STEAUA DE TINICHEA . ru­lează la Buzeşti (orele 15,30, 18, 20,15) . Arta (orele 15,30, 18; 20,15). TIMPUL BERZELOR rulează la Rahova (orele 15,30, 18, 20,15). RITMURI SPANIOLE rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20), în­­frăţirea (orele 15,30; 17,45, 20). VINOVATUL ESTE IN CASA : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDI­NARI . rulează la Unirea (orele 11; 15,30- 19). DUPĂ VULPE rulează la Fe­rentari (orele 15,30; 17.45, 20). UN AMANET CIUDAT . rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,15) . SOARELE ALB AL PUSTIU­LUI . rulează la Vitan (orele 16; 18, 20). VAGABONDUL . rulează La Drumul Sării (orele 16, 19). ARTICOLUL 420 rulează la Munca (orele 10; 15 30; 19). HELLO DOLLY . rulează la Cosmos (orele 15,30; 19). SUNETUL MUZICII . rulează la Flacăra (orele 15,30—19). JUCĂTORUL (orele 10, 12; 14,15), IDIOTUL (orele 16,30; 18,45). SCURT METRAJ CU MALEK (ora 21), rulează la Cinemateca­­ „Union“ Formaţia „Savoy“ din Ansamblul Uniunii Tineretului Comunist se bucură pe zi ce trece de o deosebită popularitate şi apreciere din partea publicului spectator, prin interpretarea valoroasă a prelucrărilor muzicii populare, cit şi a muzicii uşoare româneşti MIERCURI 1 DECEMBRIE 1971 Opera Română : DECEBAL — ora 19,30; Teatrul de Operetă: SECRETUL LUI MARCO POLO — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale (Sala Comedia) : TAKE IANKE ŞI CADIR — ora 20; (Sala Studio) : MOARTEA ULTIMULUI GOLAN — ora 20; Teatrul de Co­medie : INTERESUL GENERAL — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : LEONCE ŞI LENA — ora 20; (Sala Studio) : IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20; Teatrul „C­ I. Nottara“ (B-dul Magheru) : OMUL CARE... — ora 19,30; (Sala Stu­dio) : GAIŢELE — ora 20; Teatrul Mic: ANTIGONA — ora 19,30; Teatrul Giuleşti : COMEDIE CU OLTENI — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : BIMBIRI­­CA — ora 19,30; (Calea Victoriei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : SICILIANA — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“: CARAGIALE, O SOACRA ŞI AL­ŢII — ora 9,30; Teatrul „Ţăndări­că“ (Calea Victoriei) : O POVES­TE CU CINTEC — orele 15 și 17; Ansamblul „Rapsodia Română" : CONCERT DE MUZICA POPU­LARA ROMANEASCA — ora 19,30; Circul Globus : PARADA RISULUI — ora 19,30. 14,00—15,45 Fotbal : Dinamo — Steaua (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. Crainic comentator • Cristian Ţo­­pescu; 18,00 „Danubius ’71“. Repor­taj de la cea de-a IV-a ediţie a acestui festival folcloric: 13,15 „Mult e dulce şi frumoasă...“; 18,30 Confruntări Faţă în faţă cu propriile angajamente (anchetă în întreprinderi constructoare de maşini); 18,50 Luminile rampei; întîlnire cu opereta la Braşov. 19,10 Tragere pronoexpres; 19,20 1001 de scri­e emisiune pentru cei mici. Lélek şi Bolek în vacanţă. Cantonamentul: 19,30 Telejurnalul de seară; 20,10 Dragoste supremă. România. Emisiune de versuri şi cîntece patriotice; 20,30 Telecine­­mateca. In numele legii. Regia Pietro Germi ; 22,15 Avanpremie­ră; 22,20 Teleglob. Republica Afri­ca Centrală; 22,40 Canţonete cu Ion Fălculete şi Ştefan Pirjol; 22,55 Telejurnalul de noapte.

Next