Scînteia Tineretului, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7011-7037)
1971-12-01 / nr. 7011
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 TELEGRAMĂ Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a trimis generalului JEAN RODEL BOKASSA, preşedintele Republicii Africa Centrală, următoarea telegramă : Aniversarea zilei naţionale a Republicii Africa Centrală îmi oferă deosebita plăcere ca, in numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului centrafrican prieten. Subliniind bunele relaţii existente între ţările noastre, îmi exprim convingerea că acestea vor cunoaşte o dezvoltare continuă, spre binele ambelor popoare, al cauzei înţelegerii şi colaborării internaţionale. ANIVERSARE ŞCOLARĂ Şcoala generală din satul Aldea, comuna Mărtiniş, judeţul Harghita, a aniversat, recent, 150 de ani de existenţă. Exprimindu-şi recunoştinţa fierbinte pentru grija permanentă pe care partidul o poartă dezvoltării patriei socialiste, judeţului Harghita, comunei lor, participanţii la adunarea festivă, închinată acestui eveniment, au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în care se spune : Ne angajăm să lucrăm neabătut pentru realizarea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru traducerea în viaţă a hotărîrii Plenarei din 3—5 noiembrie 1971. Von desfăşura o activitate susţinută pentru Îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din prevederile actualului cincinal, vom Îmbunătăţi munca de educare marxist-feninistă, partinică, revoluţionară, a tineretului, a tuturor oamenilor muncii. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult iubite tovarăşe secretar general, că vom dovedi sentimentele noastre prin fapte. CRONICA U. T. C. Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Italia, o delegaţie a C.C. al U.T.C. formată din tovarăşii Mihail Stoica, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C., Gheorghe Prisăcaru, reprezentantul U.T.C. la F.M.T.C., şi Vasile ştefan, Eugen Patriche, ziarişti, care va participa la „Conferinţa internaţională a tineretului pentru securitatea europeană“ de la Florenţa. ★ Ieri, s-a înapoiat în Capitală, venind din R.D.G., delegaţia U.T.C. formată din tovarăşii Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetului Judeţean Sibiu al U.T.C., şi Nicolae Jurcă, secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al U.T.C., care la invitaţia Consiliului Central al Tineretului Liber German (F.D.J.) a participat la Tîrgul Central al Maiştrilor de Mîine de la Leipzig. La sosire pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, au fost prezenţi tovarăşul Corneliu pîrcălăbescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., activişti. SPRIJIN EFECTIV (Urmare din pag. 1) Fă cu prisosinţă oportunitatea unei intervenţii speciale în vederea dotării corespunzătoare a atelierelor, sunt solicitate cu precădere dălţi, chei, scule de trasat, perii de sîrmă, burghie, materiale din deşeuri pentru diferite utilizări. Am procedat în acest fel pe de o parte pentru a şti exact dimensiunea solicitărilor existente. Pe de altă parte însă, ţinînd cont de specificul diferit al activităţii în atelierele - şcoală, dorim ca noi, comitetul de sector, să coordonăm realizarea seturilor de scule respective cit mai repede folosind disponibilităţile din întreprinderi profilate, cu posibilităţi mai mari, chiar dacă sculele respective nu sunt destinate exclusiv şcolii pe care acestea le patronează. Cu două zile în urmă am organizat la comitetul U.T.C. al sectorului o întîlnire a secretarilor din întreprinderi şi din şcoli. Cu această ocazie au fost dezbătute diferitele aspecte pe care le îmbracă preluarea cu succes de către fiecare organizaţie a iniţiativei tinerilor de la „Timpuri noi“. Am fost solicitaţi să sprijinim intr-un fel sau altul acţiunile cu caracter organizatoric astfel ca în cut mai scurt timp lucrurile să evolueze pe un făgaş normal, în aceste zile pe baza consultărilor reciproce, comitetele U.T.C. din uzină şi cele din şcoli îşi fixează repere riguroase în spiritul chemării lansate de colegii lor. N-aş vrea să intru în amănunte şi pentru faptul că în fiecare caz în parte se va proceda în funcţie de situaţia concretă, specifică din întreprindere, din şcoală. Vreau să subliniez însă că se profilează de acum un program deosebit de amplu, cu rezonanţe educative deosebite. Astfel, la adunările generale ale organizaţiilor U.T.C. din şcoală vor fi invitaţi tineri din atelierele în care fac practică elevii. La rindul lor cadre din activul U.T.C. al şcolii vor fi invitate la adunările generale din ateliere sau secţii unde se analizează aspecte legate de practică, de modul cum uteciştii îşi onorează sarcinile primite din partea organizaţiei în această direcţie. Regăsim în aceste programe comune de activităţi o diversitate de acţiuni, de la prezenţa in colectiv pe şantierele muncii patriotice la expoziţiile şcolare în uzină inspirate din viaţa de fiecare zi a muncitorilor. Pentru a permite o măsurare foarte exactă a eficienţei, a măsurilor stabilite, considerăm necesar, şi noi aşa vom proceda, ca la sfîrşit de trimestru să se analizeze cu înalt simţ de răspundere felul în care prind viaţă hotărîrile, acţiunile, modalităţile concepute in sprijnul educaţiei prin şi pentru muncă a tineretului şcolar. . CU PRILEJUL sărbătorii naţionale a R.S.F. Iugoslavia, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Iso Njegovan, a oferit marţi la amiază o recepţie, în saloanele ambasadei. Au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat, Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Vasile Vlad, şeful Secţiei relaţii externe a C.C. al P.C.R., Octavian Groza, ministrul energiei electrice, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. • MARŢI SEARA, la Hotelul „Intercontinental“ din Bucureşti, a avut loc festivitatea conferirii „Premiului internaţional de promovare“ al Institutului internaţional de promovare şi prestigiu de la Geneva întreprinderii de stat pentru comerţ exterior „Tehnoforestexport“, pentru realizările deosebite obţinute de ţara noastră în producţia şi exportul de mobilă, în industria de prelucrare a lemnului. ALTA LUME (Urmare din pag. I) Cutile arheologice la Grădiştea Munceluluî... S-a adeverit că fragmentele ceramice erau dacice şi că ele fuseseră descoperite în interiorul unei fortificafii de pămînt, care face parte din sistemul de fortificafii dacice din Munţii Oraştiei... Muzeul de Istorie Cluj va planifica săpături arheologice în acel loc, începînd cu campania de cercetări din anul 1979". Semnează : H. Daicoviciu. Titlul materialului : „Expediţiile „Cutezătorii" — şcoală a educaţiei patriotice". Evident, dincolo de titluri, se ascund semnificaţiile majore care vorbesc, de la sine, despre cele două lumi, despre cele două tipuri — fundamental deosebite — de educaţie. Cu cită parcă înzecită plăcere vom citi, şi de acum încolo, ştirile care-i privesc pe copiii, pe adolescenţii noştri, tineretul în general, consemnînd fapte de muncă, strădanie la învăţătură, acţiuni ţîşnite dintr-o fierbinte devoţiune faţă de Patrie, faţa de socialism. Este destul sa parcurgem coloanele cu ştiri interne, ale oricărui ziar de-al nostru. Altă lume ! (Urmare din pag. I) I I P eforturi mari pentru a vă vedea visul împlinit ? I — Care eforturi ? Ce eforturi ? — m-au întrebat intr-un glas fetele de parcă n-ar fi auzit bine întrebarea. Prima îşi revine totI Elena : — Am muncit atunci... prima oară. Şi ce folos ? N-am avut noroc şi pace ! Acum materia ol ştiu. O ştie şi ea (mi-o indică pe Mihaela), doar am învăţat împreună. Aş putea da examen I şi mîine, dar ce să fac ? — bra- I vează fata — dacă sînt silită să aştept sesiunile ! Mihaela da i tină din cap aprobator. Luminiţa se simte şi ea vizată de întrebare şi datoare cu explicaţii:I — Eu — mai ales — n-am ce învăţa. Ce poţi învăţa pentru teatru ? Ştiu poeziile pe care le-am pregătit să le spun şi de la început şi de la sfîrşit... Mi-am stilat înfăţişarea (Luminiţa tace o clipă dindu-mi posibilitatea să-i apreciez părul auriu, buzele sidefii şi genele false). Pe urmă, e şi greu să reuşeşti dacă n-ai „pile“. De data aceasta mi-a promis şi mie o vecină, că va vorbi verişoara ei cu un profesor pe care-l cunoaşte... Luminiţa mă priveşte ingenuu. Teatrul e pasiunea mea, am să dau exa-I men pină voi reuşi ! Idealurile fetelor sunt, nimic de zis, frumoase... Păcat de idealuri! —Iţi vine să exclami cind le vezi pierzind ceasuri preţioase în bar. N-aş vrea să le dezamăgesc, dar părerea mea e că nici- odată nu vor ajunge să-şi vadă visul împlinit — atîta timp cit nu vor face alt efort, decit să-şi caute succesele în ceaşca de cafea. Doi ani s-au scurs in gol. Ciţi ani de viol vor mai urma ?...! Cit timp vor visa cele trei un halat alb, scrobit şi afişe multicolore pe frontispiciile marilor cinematografe ? „SA NU MAI SPUI NIMĂNUI CA AM AVUT UN IDEAL" Deunăzi, meseria m-a purtat prin încăperile Casei de cultură a studenţilor. Am revăzut cu emoţie sala de spectacole, holul expoziţiei şi student-clubul cu muzica lui zgomotoasă. Firul amintirilor mi-a fost spulberat de apropierea unui cunoscut. Fusesem colegi de liceu. Era unul dintre acei băieţi deştepţi, buni la învăţătură dar şi la şoţii, numit odată de diriginte „visătorul clasei“. Eram o clasă bine sudată şi reuşisem să fim mai mult decit colegi, reuşiseru să devenim prieteni. Aveam cu toţii idealuri pe care la acea dată le vedeam transpuse in viaţă, în meseria noastră viitoare. Colegul despre care vă vorbesc avea o pasiune a lui, mărturisită cu veneraţie : fizica atomică. Era un matematician de talent, avea sclipiri, dar incă de pe atunci începuse să sclicite la lucruri elementare. „Vreau să lucrez la I.F.A. — spunea tuturor, cu ochii sclipitori —. Ştiu că mă aşteaptă muncă nu glumă ! Am să muncesc, dar n-aş vrea nici să devin un încuiat. Voi încerca să fiu primul şi în cercetare, dar şi la dans şi la excursii“... Şi, după cite am auzit fostul meu coleg s-a ţinut de cuvint (în ceea ce priveşte distracţiile). Cum se întimplă cite o dată, vreo doi ani nu ne-am mai intilnit . — Ce faci aici, l-am întrebat, ai venit să revezi vechile locuri de distracţie ? — Pentru mine nu sunt „vechile locuri“. Sunt încă student, în anul III la T.C.M. — Cum la T.C.M. ? Reuşiseşi la fizică... Era doar idealul tău să devii fizician... — „Era“, „a fost“... tot timpuri trecute ! Am reuşit cu medie mare, primele examene se bazau tot pe ce învăţasem în liceu, — le-am trecut cu nouă şi zece. Spectacolele, prietenii pe care mi-i făcusem, imi luau prea mult timp. Am zis că „ştiu“ şi n-am mai învăţat... Au fost cîteva examene cu note mici Apoi citeva examene pierdute... Pînă la urmă m-au exmatriculat. Ascultă, îmi spune fostul meu coleg cu sinceritate şi părere de rău — voi ştiaţi toţi că visul meu era fizica atomică. Mi-e ruşine de voi, numai de voi. Cind am văzut cum visul se pierde, nu am mai vorbit nimănui de el. Să nu mai spui nimănui că am avut un ideal. Am muncit la început, în liceu, dar mai tîrziu m-a cuprins lenea. Ştii că în primii doi ani de facultate am dormit ? Am dormit la propriu — în loc să mă duc la cursuri dormeam şi visam un laborator cu aparatură modernă şi eu în halat alb. Voi aţi terminat facultatea, mulţi v-aţi văzut visul cu ochii... Eu — ce vis ?... Nu mai visez altceva decît să mă menţin pe linia de plutire. I-am privit faţa. Ochii i se adinciseră în orbite, colţurile gurii i se lăsaseră în jos. L-am revăzut într-o străfulgerare „băiatul optimist“ , sau „visător“ care era un liceu. Ne-am despărţit cu o strîngere de mină şi am rămas să gust singură acea amărăciune pe care ţi-o lasă orice întilnire cu cei care „s-au pierdut pe drum“. Şi s-a pierdut in mod stupid. 11 ştiam plin de idealuri, avind calităţi reale şi îl descopăr deodată înfrînt de lene, de o viaţă searbădă presărată cu „ceaiuri“, preocupat doar să se menţină pe linia de plutire... doar pe linia de plutire. Şi toate astea pentru ce ? Pentru că nu a vrut să renunţe la nimic, nu a vrut să facă nici un sacrificiu pentru a-şi realiza visul. TREPTELE IDEALULUI — TREPTELE MUNCII Ca să descopăr acest resort intim al vieţii — idealul — a trebuit să cunosc (şi să mă împrietenesc chiar) cu un număr destul de mare de tineri. Cu flerul pe care ţi-l dă meseria, am simţit că cei cu care am stat de vorbă la început constituie o minoritate jalnică a tineretului nostru, că marea masă a tinerilor nu poate să gîndească aşa. Şi am avut bucuria să-mi verific presupunerea în practică, să observ că tinerii — unii încă în perioada de formare, alţii au visul în parte împlinit — erau călăuziţi in viaţă de lumina acelui far — numit ideal — lumină fără de care te pierzi pe drumuri lăturalnice, devii „neînţeles“. Şi am avut bucuria şi mai mare de a vedea pe „viu“ că singurul răspuns cu putinţă la întrebarea care constituie şi titlul articolului de faţă este : „Eforturile ne sunt mari, cum ne sunt şi idealurile“. Frază rostită cu luciditate şi seriozitate. Pe elevii clasei a XI-a D a Liceului „Gh. Lazăr“ i-am găsit unii avind deja idealuri bine conturate, alţii oscilînd încă între visurile copilăriei şi cele ale vieţii adevărate. Plini de entuziasm, în pragul primei mari confruntări cu idealul ales, aici confundat cel mai adesea cu meseria viitoare, elevii (dintre care amintesc doar pe : Berlinschi Adrian, Covaci Silviu, Vasiliu Cristian, Lungu Traian şi Coropciuc Viorel) mi-au vorbit despre necesitatea alegerii unui ideal în concordanţă cu cerinţele societăţii : — „Să fim folositori societăţii, am putea spune că acesta e idealul nostru fie că vom deveni doctori, ingineri sau artişti... Totul e să fim folositori... Să-ţi faci un ideal din „fac ce vreau“ sau să visezi numai că vei deveni nu-ştiu-ce fără să mişti un deget pentru asta, nu are nici un rost!“ — Dacă nu munceşti, nu faci altceva decît să te pierzi în visuri. Şi în cazul acesta visul în loc să devină un imbold în viaţă, te ţine pe loc într-o stare de inerţie. Dacă nu vezi nimic împlinindu-se îţi pierzi şi curajul şi cheful de-a merge mai departe. — Suntem conştienţi de eforturile şi de sacrificiul care ne aşteaptă, căci am început deacum să le cunoaştem. Renunţăm la un meci de fotbal ca să rezolvăm cîteva probleme în plus... Stăm uneori duminica închişi în casă, înconjuraţi de cărţi ca să ne pregătim pentru facultate. Dar renunţarea nu e dureroasă, fiindcă ştim bine că acesta e singurul mod de a ne împlini visul. Despre aceleaşi eforturi benevole mi-au vorbit şi muncitorii secţiei IV matriţerie de la Uzinele „Semănătoarea“ în dubla lor calitate de muncitori şi elevi la seral. — Este greu — bineînţeles mi-a spus matriţerul Liviu Popa, ca după ce ai sfîrşit cele 8 ore de muncă, de-abia ajuns acasă să-ţi schimbi cămaşa şi să alergi la şcoală. Dar fac cu dragă inimă acest lucru, pentru singurul motiv că vreau să fiu în pas cu vremea. Vedeţi, pe mine liceul nu mă învaţă mai nimic în meserie. Pentru asta mi-ar fi fost de ajuns şcoala profesională. Insă am simţit că meseria nu e totul, îţi dă satisfacţii, ce e drept, insă societatea în care trăim iţi cere mult mai mult — îţi cere să fii un om complex. Bun meseriaş, dar şi cunoscător al ştiinţei, al culturii. Din aceste motive m-am hotărit să urmez liceul. Dar, — zimbeşte matriţeiul — nu mă voi opri aici, idealul meu mai are încă multe trepte. — „Treptele idealului“ murmură ca pentru sine Vasile loan. Noi, aici împărţim idealul precum un plan de perspectivă — pe cincinale, pe ani, pe luni, pe zile de muncă, apoi 11 punem în practică. Treaptă cu treaptă, progresiv. Idealul meu a fost încă din copilărie să construiesc maşini — pentru oameni. Am urmat mai intîi şcoala profesională — o treaptă. Apoi liceul — a doua... Acum sînt în clasa a X-a la Liceul „Tudor Vladimirescu“. Dar nu mă opresc aici. Am numai 22 de ani şi multe I trepte de urcat. Societatea ne creează condiţii pentru a da viaţă idealului cel mai avîntat. In rest totul depinde de noi. De curajul şi în spe- cial de voinţa noastră. Şi de capacitatea fiecăruia de efort. Pen- , tru că nu are importanţă frumuseţea in sine a idealului, ci transpunerea lui practică, pal- | pabilă. Iar dacă cineva te iîn- | treabă cum poţi reda în viaţa’ de toate zilele o idee, un vis ? — răspunsul nu poate fi decît unul I singur, vechi de cind lumea , prin muncă 1 I ★ Campionatul diviziei naţionale A de fotbal programează astăzi, pe 7 stadioane din ţară, meciurile etapei a XlI-a. Partida U.T.A.-Univ. Craiova a fost amînată pentru mîine, la cererea echipei arădene. ASTAZI, MECIURILE ETAPEI A XlI-A DERBIUL PE STADIONUL DINAMO Derby-ul etapei se va juca la Bucureşti, pe stadionul din Şoseaua Ştefan cel Mare, între Dinamo şi Steaua. Referindu-se la acest meci de tradiţie, antrenorul militarilor, Valentin Stănescu, ne-a declarat: „In ultimii ani, Dinamo a învins aproape cu regularitate in partidele de campionat , în schimb, Steaua a cîştigat meciurile din finala Cupei. De aceea, mă gîndesc ca miercuri, înaintea jocului, să le spun băieţilor mei că întîlnim pe Dinamo intr-un meci de... cupă“. Al doilea meci al zilei, în ordinea importanţei, se va disputa la Oradea intre două echipe decise să se detaşeze de zona periferică a clasamentului : Crişul-Politehnica Iaşi. Iată şi celelalte meciuri ale etapei : Farul Rapid (partida se va disputa în nocturnă, de la ora 16,45), Jiul„U" Cluj, Steagul roşu-S. C. Bacău, C.F.R. Cluj- Petrolul şi A.S.A. Tg. Mureş- F. C. Argeş. Toate partidele, cu excepția celei de la Constanța, vor începe la ora 14. RON DAVIES... IORDANESCU Ştiţi, meciurile acestea de mară tensiune, pregătite cu atitea zile înainte, calculate cu zeci de ore anticipaţie, comentate, apoi trăite prin efortul celor 22 de atleţi, se termină — de cele mai multe ori — printr-o strîngere de mină şi, hai să zicem, şi printr-un schimb de tricouri. Poate abia ai avut timp să-ţi vezi ca lumea adversarul şi... totul s-a şi terminat. Un avion îl duce sau te duce la sute, la mii de kilometri şi cine ştie dacă vreodată îl vei mai revedea pe adversarul de astăzi... Dar sunt gesturi care prelungesc din ambele sensuri alecuvintului — dura dar frumoasa luptă de pe gazon, iată unul dintre ele, reliefat la unul dintre ultimii învinşi ai naţionalei noastre, de căpitanul galezilor, de Ron Davies. Întors acasă, în insulă, el dă un lung interviu ziarului „SUN“. Vorbeşte mult despre meciul de la Bucureşti, despre jucătorii noştri, despre colegii lui, despre stadion etc., etc. Încheierea convorbirii o dedică însă unui fapt de după meci: „Am jucat în multe tari, spune Ron Davies, am întîlnit tot felul de oameni. La terminarea reprezentaţiei ne-au strîns mina. Dacă era şi o masă oficială, ne vedeam cu adversarii de la distanţă, fiecare era la masa lui, se rosteau mici toasturi şi asta era totul. Ei bine, la Bucureşti, românii au constituit o mare şi caldă excepţie. Masa oferită de ei mi s-a părut o mică petrecere de familie. Răducanu, Radu Nunweiller, Deleanu şi ceilalţi băieţi cu care ne bătuserăm pentru victorie, au stat tot timpul cu noi, atenţi şi prevenitori. Am rîs, am glumit, am cîntat, ei, da, era o atmosferă de directă amiciţie. N-am să uit, din pricina asta, călătoria noastră la Bucureşti. N-a fost doar un meci ca multe altele, am găsit acolo atîta căldură şi directă amiciţie cum n-am mai aflat din partea altor adversari“. Sensuri ale disputei sportive, poate mai importante şi mai semnificative decit cifrele reci ale tabelei de marcaj. Acum, despre un învins de către el însuşi. Despre Iordănescu. Jucătorul model din zilele de pregătire ale naţionalei devine un recalcitrant la club. Deşi o mie de oameni văd că pe extrema stingă nu are în momentul de faţă, contracandidat, el refuză să joace cu tricoul nr. 11 la Steaua şi anunţă că nici la naţională n-o să mai joace. Mă miră ca tocmai de la Iomănescu avem un prost exemplu de ceea ce înseamnă necunoaşterea propriului interes. Şi de indisciplină. 11 sfătuiesc să mai reflecteze asupra acestei curioase decizii, total nejustificată de evoluţiile recente din naţională. Cred că, mai degrabă, Iordănescu nnu îşi cunoaşte propriul interes. In loc să rămînă acolo unde străluceşte, ţine morţiş să intre într-o zonă unde concurenţa şi chir şi înclinaţiile contracandidaţilor sînt mai mari. Ai grijă, dragul meu Iordănescu, cum faci acest pas, intr-un moment foarte important al ascensiunii spre consacrare I P . E. IONESCU AFIŞE DIN R.D. GERMANĂ în cadrul colaborării dintre Uniunea artiştilor plastici din R. S. România şi forul corespunzător din R. D. Germană s-a organizat la galeriile, de artă „Orizont“ o expoziţie de afişe. Selecţia inspirată, cuprinzînd tematici diverse (afiş politic, afiş pe teme economice şi de protecţia muncii, de reclamă comercială, ca şi pe teme culturale) oferă publicului nostru o imagine sugestivă a preocupărilor, implicit şi a realizărilor graficienilor germani in acest domeniu. Nota dominantă am găsit-o in lipsa lor de „agresivitate“, în eludarea „şocului vizual“ pe care mizează multe şcoli de afiş şi grafică publicitară în ultimul timp. Ele se disting deci prin firesc, printr-un aer de naturaleţe impunîndu-se privitorului persuasiv. La aceasta contribuie fără îndoială modul în care se cultivă „poanta“ grafică, adecvarea ei în primul rînd la conţinutul exprimat, echilibrul dintre discursul plastic şi text, ponderea cu care este utilizată o „stilistică“ tradiţională (influenţe ale şcolii de la Bauhaus şi ale mişcării Secession). Afişul, în concepţia graficienilor germani, are menirea de a informa, de a celebra, dar deopotrivă de a educa gustul artistic, de a crea deci o imagine capabilă să reţină îndelung atenţia privitorului ce revine la ea cu plăcere şi interes, de a conferi acestei forme grafice realizată în zeci de mii de exemplare, nobleţea unicatului. Afişul nu este o artă de laborator, de „atelier“. Reuşita sa priveşte în primul rund funcţionalitatea sa, modul cum serveşte şi influenţează mase mari de oameni. Deci, utilitatea sa socială. Această expoziţie cuprinde, fapt relevabil, numai afişe de circulaţie, afişe difuzate deja. In fiecare an în R. D. Germană se organizează un concurs de afişe cu premii, în care din circa cele 300 de participări se premiază 20 de lucrări (exclusiv menţiunile). Dar, fapt relevabil, premiile se „împart“ între artist, întreprinderea poligrafică care a executat lucrarea şi beneficiar. Am vrea să subliniem remarcabila realizare grafică a afişelor (deci implicit interesul Întreprinderilor poligrafice editoare), realizarea fără de care întreaga concepţie plastică poate fi compromisă, nu poate atinge chiar aici, în domeniul reproducerii industriale, calificativul de artă. Expoziţia prilejuieşte, in consecinţă, un schimb de experienţă fructuos între artiştii celor două ţări prietene, între instituţiile de care depinde în cea mai mare măsură soarta afişului, mijloc inestimabil de educare a celui mai larg public. D. R. CONSTANTINESCU KLAUS WITTKUGEL — „Comunismul■ puterea sovietică + electrificarea“ WILFRIED LUMPE — „Înainte de toate, securitate“ (afiş de protecţia muncii) OTTO KÜMMERT — „Giocoda fără surîs“ (afiş la filmul românesc al Malvinei Urşianu) # Colectivul Combinatului Siderurgic Hunedoara şi-a îndeplinit planul pe 11 luni la producţia globală şi producţia marfă; s-au realizat peste plan 18 900 t. fontă, 32 000 t. oţel, 11 000 t. laminate finite a săptămînal în secţiile întreprinderii Marmura din Simeria brigada artistică de agitaţie a tinerilor prezintă cite o nouă „ediţie specială“ . Pînă în prezent, aproape 190 de kilometri de drumuri forestiere au fost date circulaţiei de către colectivul întreprinderii de construcţii forestiere din Deva. * Circa 5 000 de tineri din judeţul Teleorman, în decurs de o săptămînă, prin acţiuni de muncă patriotică, au colectat şi predat la I.C.M. şi unităţilor cooperaţiei de consum peste 150 de tone de metale vechi, au efectuat lucrări de întreţinere a arboretului pe o suprafaţă de 60 de ha., au săpat 5 mii de gropi în vederea executării plantărilor de pomi şi au plantat în aliniament 2 000 de plopi # Bazinul carbonifer al Văii Jiului se află în fața unui important examen : pregătirea trecerii la generalizarea experimentării programului de lucru de 6 ore in subteran # Oamenii muncii din judeţul Braşov raportează îndeplinirea planului pe 11 luni, cu cinci zile înainte de termen. S-au creat condiţii pentru obţinerea, pina la finele anului, a unei producţii suplimentare în valoare de 425 de milioane de lei. O contribuţie însemnată au adus-o colectivele de salariaţi de la U.P.R.U.C. Făgăraş, Rulmentul, Fabrica de stofe, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, întreprinderea de industrie locală Făgăraş — Rupea. „Clubul actualităţilor“ de la Casa de cultură a studenţilor din Capitală a găzduit recent o masă rotundă pe tema : „Literatură şi critică“, în prenţa criticilor şi scriitorilor Al. Piru, Ion Dodu Bălan, Ov. Crohmălniceanu, Ana Blandiana, Al. Ivasiuc, Nicolae Manolescu # La Puţul nr. 2 al minei Livezeni s-a pus în funcţiune o nouă instalaţie de haldare cu curbator de deversare laterală # Fabrica Chimică din Orăştie şi-a depăşit planul pe 11 luni, dînd suplimentar o producţie industrială de peste 7 300 000 lei .Micii meşteri din municipiul Constanţa şi-au expus spre valorificare rodul muncii realizate în decursul unui an în cadrul atelierelor-şcoală. Magazinul cresei expoziţii a fost amenajat anume pentru ei # O „Societate de chimie“, înfiinţată în cadrul Clubului tineretului întruneşte elevi din toate şcolile municipiului Mediaş # Pînă în prezent Trustul de construcţii din Deva a terminat şi dat beneficiarilor peste 1800 de apartamente, depăşind planul valoric cu peste 8 300 000 Iei. (De la corespondenţii noştri : Iiie Varză, Ioan Vlad, Angela Dragomir, Doina Aldea, Jean Xonescu, Viorel Ciobanu). MIERCURI, 1 DECEMBRIE 1971 AVINT: rulează la Capitol (orele 10, 12; 14,30- 16,30; 18,30; 20,30). FRAȚII : rulează la Lumina (orele 9,30;—19,30 în continuare). AȘTEPTAREA rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15). NU TE ÎNTOARCE : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,30; 16,45; 18; 20,15), Lira (orele 15,30; 18; 20,15) . 12 OAMENI FURIOȘI : rulează la Luceafărul (orele 9,30; 11,45; 13,45; 15,45; 38,15; 20,30), București (orele 8,30; 12,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15) . SALTUL rulează la Doina terei( 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). ANNA CELOR O MIE DE ZILE: rulează la Scala (orele 9,30; 13; 16,30; 20) Festival (orele 9,30; 12,45; 16; 19,30), Feroviar (orele 9,30; 13; 16,30; 20), SPARTACUS (ambele serii — ecran panoramic) : rulează la Patria (orele 10; 16, 20). MIHAIL STROGOFF: rulează la Melodia (orele 8,45; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Gloria (orele 9,30; 12; 14,30; 17; 19,30), Modern (orele 1. 11,15- 13,30; 16; 18,15; 20,30). POVEȘTILE PITICULUI BIMBO : rulează la Timpuri Noi (orele 9—17 în continuare), Program de filme documentare (orele 18,45 —20,15 în continuare), OLIVER rulează la Excelsior (orele 9,30; 12,30; 16,30; 19,30), Flamura (orele 1. 12; 16; 19,30). BRIGADA DIVERSE IN ALERTA rulează la Laromet (orele 15,30; 17,30; 19,30) CASTANELE SUNT BUNE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16- 18 30; 20,45), Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). VIS DE DRAGOSTE : rulează la Griviţa (orele 9; 12;15; 16; 19,30). MARELE PREMIU : rulează la Aurora (orele 9; 12; 16; 19,15), Tomis (orele 9; 12,30- 16; 19,30). AEROPORTUL : rulează la Giuleşti (orele 15,30; 19). SCOATE-ŢI PĂLĂRIA CÂND SĂRUŢI : rulează la Floreasca (orele 15,30- 18; 20,15). ROMANTICII : rulează la Viitorul (orele 16; 18; 20). N-AM CIITAT NICIODATĂ PENTRU TATA : rulează la Bucegi (orele 15,45; 18; 20,15). FLOAREA DE CACTUS : rulează la Mioriţa (orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20). MOTODRAMA rulează la Moşilor (orele 15,30 17,45; 20). STEAUA DE TINICHEA . rulează la Buzeşti (orele 15,30, 18, 20,15) . Arta (orele 15,30, 18; 20,15). TIMPUL BERZELOR rulează la Rahova (orele 15,30, 18, 20,15). RITMURI SPANIOLE rulează la Pacea (orele 15,45; 18, 20), înfrăţirea (orele 15,30; 17,45, 20). VINOVATUL ESTE IN CASA : rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15). O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI . rulează la Unirea (orele 11; 15,30- 19). DUPĂ VULPE rulează la Ferentari (orele 15,30; 17.45, 20). UN AMANET CIUDAT . rulează la Progresul (orele 15,30; 18; 20,15) . SOARELE ALB AL PUSTIULUI . rulează la Vitan (orele 16; 18, 20). VAGABONDUL . rulează La Drumul Sării (orele 16, 19). ARTICOLUL 420 rulează la Munca (orele 10; 15 30; 19). HELLO DOLLY . rulează la Cosmos (orele 15,30; 19). SUNETUL MUZICII . rulează la Flacăra (orele 15,30—19). JUCĂTORUL (orele 10, 12; 14,15), IDIOTUL (orele 16,30; 18,45). SCURT METRAJ CU MALEK (ora 21), rulează la Cinemateca „Union“ Formaţia „Savoy“ din Ansamblul Uniunii Tineretului Comunist se bucură pe zi ce trece de o deosebită popularitate şi apreciere din partea publicului spectator, prin interpretarea valoroasă a prelucrărilor muzicii populare, cit şi a muzicii uşoare româneşti MIERCURI 1 DECEMBRIE 1971 Opera Română : DECEBAL — ora 19,30; Teatrul de Operetă: SECRETUL LUI MARCO POLO — ora 19,30; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale (Sala Comedia) : TAKE IANKE ŞI CADIR — ora 20; (Sala Studio) : MOARTEA ULTIMULUI GOLAN — ora 20; Teatrul de Comedie : INTERESUL GENERAL — ora 20; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) : LEONCE ŞI LENA — ora 20; (Sala Studio) : IUBIRE PENTRU IUBIRE — ora 20; Teatrul „C I. Nottara“ (B-dul Magheru) : OMUL CARE... — ora 19,30; (Sala Studio) : GAIŢELE — ora 20; Teatrul Mic: ANTIGONA — ora 19,30; Teatrul Giuleşti : COMEDIE CU OLTENI — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase" (Sala Savoy) : BIMBIRICA — ora 19,30; (Calea Victoriei) : VOX BOEMA — ora 19,30; Teatrul „Ion Vasilescu“ : SICILIANA — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă“: CARAGIALE, O SOACRA ŞI ALŢII — ora 9,30; Teatrul „Ţăndărică“ (Calea Victoriei) : O POVESTE CU CINTEC — orele 15 și 17; Ansamblul „Rapsodia Română" : CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMANEASCA — ora 19,30; Circul Globus : PARADA RISULUI — ora 19,30. 14,00—15,45 Fotbal : Dinamo — Steaua (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. Crainic comentator • Cristian Ţopescu; 18,00 „Danubius ’71“. Reportaj de la cea de-a IV-a ediţie a acestui festival folcloric: 13,15 „Mult e dulce şi frumoasă...“; 18,30 Confruntări Faţă în faţă cu propriile angajamente (anchetă în întreprinderi constructoare de maşini); 18,50 Luminile rampei; întîlnire cu opereta la Braşov. 19,10 Tragere pronoexpres; 19,20 1001 de scrie emisiune pentru cei mici. Lélek şi Bolek în vacanţă. Cantonamentul: 19,30 Telejurnalul de seară; 20,10 Dragoste supremă. România. Emisiune de versuri şi cîntece patriotice; 20,30 Telecinemateca. In numele legii. Regia Pietro Germi ; 22,15 Avanpremieră; 22,20 Teleglob. Republica Africa Centrală; 22,40 Canţonete cu Ion Fălculete şi Ştefan Pirjol; 22,55 Telejurnalul de noapte.