Scînteia Tineretului, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7038-7062)

1972-01-24 / nr. 7056

Cerinţe ale invâtâmintului agrozootehnic CURSURILE DE ACUM PREGĂTESC RECOLTA DE LA TOAMNĂ Chipul ţăranului aplecat asu­pra cărţii de specialitate nu mai constituie, desigur, pentru ni­meni o imagine nouă, ci, din contra, una cu totul obişnuită, care se încadrează firesc în or­dinea actuală a lucrurilor. Mai ales acum, iarna, după strîn­­gerea recoltei şi încheierea bilanţului anului trecut. Am spune că recolta de la vară nu se pregăteşte numai prin măsu­rile de reparare a maşinilor, de ameliorare a solului, de selecţio­nare a seminţelor şi cultivare a roşpdurilor, ci şi prin asimilarea de ttăi cunoştinţe de către ţăra­nii Cooperatori prin participarea acestora Li invăţămîntul agrozoo­tehnic. Cu atît mai mult cu cit acest invo­mint are (sau trebuie să aibă) un caracter strict apli­cativ, pentru însuşirea unor me­tode noi de lucru, pentru clari­ficarea problemelor care s-au ivit în campaniile agricole de anul trecut sau care se cer ivi, previzibil, în vara viitoare, iată de ce abordînd chestiunea învă­­țămîntului agrozootehnic, abor­dăm de fapt, pe un anumit plan, marea problemă a pregătirii re­coltelor viitoare. Şi din această perspectivă, e firesc să ne inte­resăm in primul rînd de asigu­rarea participării tuturor ţărani­lor cooperatori la cursurile agro­zootehnice, nu doar fiindcă aşa glăsuieşte o instrucţiune sau alta, ci fiindcă o asemenea participa­re,e dictată de însăşi necesitatea realizării practice a unoi perfec­­ţionări şi modernizări continue a lucrărilor din agricultură. Un prim popas îl facem la cooperativa agricolă de produc­ţie din comuna Barcea, judeţul Galaţi, unde discutăm cu tânărul inginer Toader Maxim. Aflăm că aici au fost înfiinţate 4 cercuri de profil (legumicultură, zooteh­nie, cultură mare şi viticultură), că în zilele următoare se va pre­da cea de a treia lecţie. După spusele interlocutorului, totul se desfăşoară normal şi am fi încli­naţi să ne însuşim acest punct de vedere dacă spre sfîrşitul con­vorbirii nu am afla un amă­nunt... esenţial.­­ La cursuri participă 240 de ţărani cooperatori dintr-un efec­tiv de 692, ne declară ing. Toa­der Maxim. Cu alte cuvinte, in cele patru cercuri pe profil sînt cuprinşi doar o treime din cooperatori, in afară rămînînd nu mai puţin de 452 de oameni care muncesc totuşi în aceeaşi cooperativă. Se mai poate vorbi in acest caz, aici, la Barcea, de o adevărată eficienţă a cursurilor agrozooteh­nice ? Bineînţeles, că nu. De ce unii sunt cuprinşi şi alţii sunt lă­saţi pe afară, nu am reuşit să înţelegem. Argumentul că au ION CHIRIC (Continuare în pag. a 11-a) PERSPECTIVA — ELEMENT AL PREZENTULUI D­ouă evenimente, din multele care apar pe traseul fapte­lor cotidiene, reţin cu deosebire atenţia pentru obser­vatorul săptăminii trecute. Ceea ce le scoate în relief este, totodată, şi elementul care le apropie, propunîndu-le analizei noastre sub unul şi acelaşi unghi de cercetare. A fost, mai intîi, şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al F.C.R. de marţi, 18 ianuarie, care a analizat şi a aprobat studiul d■ cadru privind amenajarea in perspectivă a rîului Olt, lucrare economică complexă, cu efecte favorabile în numeroase ramuri ale economiei naţionale. Ce anume în­seamnă, mai în amănunt această lucrare de mari proporţii am aflat imediat după aceea. Pe scurt, intr-un viitor apropiat Ol­tul nu va mai fi doar rîul care, aşezat între Piteşti şi Craiova, delimitează simbolic un ţinut de altul; nu va mai fi doar su­biectul unor vechi cântece populare, ci va deveni, în egală măsură sursa de inspiraţie a unor ritmuri contemporane, pe măsură ce se va proiecta pe coordonatele viitorului. Amena­jarea complexă a rîului Olt, în zona dintre Făgăraş şi­ Dunăre, va presupune un efort de aceleaşi dimensiuni pentru înălţarea celor 31 de hidrocentrale ce-i vor insoţi cursul apei, făcîndu-l să salte, de-a lungul acestui traseu, din cascadă în cascadă. Localităţi cunoscute de noi şi pînă acum sub denumiri care păreau că le consacraseră definitiv profilul — Rîmnicu-Vîl­­cea, Govora, Drăgăşani, Slatina, Turnu-Măg­urele — vor trebui să-şi adauge în curind şi sensul de centre hidroener­getice. Lucrarea va avea, de asemenea, influenţe binefăcă­toare asupra sporirii considerabile a irigaţiilor, potenţialul tehnic irigabil al Oltului fiind de 820 000 hectare ; volumul total al lacurilor de acumulare prevăzute în sectorul Dăeşti— Dunăre va fi de 360 de milioane m­c; cascadele de pe Olt vor izbuti să îndepărteze pericolul inundaţiilor periodice de pe aproximativ 65 000 hectare. Şi aşa mai departe. Totul se va realiza, etapă cu etapă, stabilită deja de pe acum, pînă după anul 1980, când proiectele de astăzi vor fi rostite la timpul prezent. C­­el de al doilea moment în preajma căruia ne propunem să insistăm este şedinţa de lucru cu preşedinţii comi­siilor de elaborare a prognozelor de dezvoltare econo­­mico-socială a României, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cadrul dezbaterilor a fost prezentată o infor­mare asupra stadiului de pregătire, organizare şi desfăşurare a lucrărilor de prognoză, argument incontestabil al faptului că comisia centrală de partid şi de stat, constituită nu de mult, in urma hotăririi luate de Comitetul Central al parti­dului, a intrat in ritmul de lucru impus de obiectivele pe care Ie urmăreşte. „Aceste prognoze vor constitui programul dezvoltării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România“ — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expune­rea la Consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideo­­giei, iar acest adevăr se conturează de la o zi la alta din ce în ce­ mai convingător. Sarcinile majore care intră în preocu­pările fireşti ale economiei, ştiinţei şi tehnicii, însuşi pro­cesul lor de evoluţie obiectivă, sunt elementele care impun elaborarea unor direcţii de prospectivă, a unei metodologii adecvate de prospectare şi investigare a viitorului intr-un domeniu sau altul, iar aceste proiecte constituie de drept sfera de atribuţii a comisiilor recent înfiinţate. Se poate spune, deci, că pe masa de lucru a acestor organisme se operează cu întrebări şi răspunsuri ale anilor 2000 şi de mai D. MATALA (Continuare în pag. a 11-a) In întreaga ţară continuă să se desfăşoare acţiuni ale orga­nizaţiilor U.T.C., ale întregului ti­neret dedicate semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist. Ne-am propus ca în ca­drul acestei rubrici sâptămînale să vă informăm pe scurt asupra celor ce au loc de-a lungul fiecărei sâptâmîni. ■ LA CLUBUL UZINEI DE AUTOCAMIOANE din Bra­­şov, cîteva sute de tineri oţe­­lari l-au avut oaspete pe co­munistul Arion Crăciun, prim­­topitor la turnătoria de oţel, unul dintre cei mai vechi muncitori ai colectivului. Omul din mîna căruia au ieşit de-a lungul anilor mii de şarje primul utecist din ţară distins cu Medalia Muncii, le-a vorbit mai tinerilor săi colegi de breaslă despre activitatea celei dintîi brigăzi de tineret din uzină înfiinţată la Oţelărie în primăvara anului 1949, în fruntea căreia a fost atunci ales. ■ LA CLUBUL TINERE­TULUI din Agnita, judeţul Sibiu, a fost organizată o în­­tîlnire similară. Trei sute de elevi ai liceului teoretic l-au invitat în mijlocul lor pe to­varăşul Ioan Bichiş, vechi mi­litant al mişcării muncitoreşti, care le-a vorbit tinerilor des­pre lupta uteciştilor în anii ilegalităţii după care partici­panţii au urmărit un film ilus­­trînd momente din activitatea revoluţionară a U.T.C. ■ ÎNTILNIRI ALE TINERI­LOR cu ilegalişti, cu acti­vişti ai comitetelor judeţene de partid şi ale U.T.C., cu membri ai Biroului C.C. al LT.T.C. au mai avut loc la întreprinderea „Mioriţa", la Clubul tineretului şi la clubul „Solidaritatea” din Ora­dea la Casa de cultură din Ti­mişoara, la Tîrgul Bujor — judeţul Galaţi, Mărăşeşti — ju­deţul Vrancea, Topliţa — ju­deţul Harghita, Orşova şi Tur­­nu-Severin — judeţul Me­hedinţi, precum şi în comune­le Lopătari, Puieşti, Ruşeţu, Cislău, Pietroasele, din jude­ţul Buzău. ■ LA CRAIOVA, primul secretar al comitetului ju­deţean de partid le-a vorbit tinerilor despre perspectiva Doljului, în actualul cincinal, precum şi contribuţia pe care sunt datori să şi-o aducă ute­­ciştii la înfăptuirea obiective­lor economice prevăzute. ■ LA GALAŢI ŞI TECUCI s-a declanşat faza pe orga­nizaţii a concursului „Eroi utecişti”. In acelaşi timp, în satele judeţului, colaborarea Comitetului­­judeţean Galaţi al U.T.C. cu întreprinderea ju­deţeană cinematografică a îm­bogăţit conţinutul unui con­­­curs pe aceeaşi ferm­ă definin­­du-l astfel : „Eroi comunişti oglindiţi în cinematografie“.­­­IN BUCUREŞTI, secretarii comitetelor şi responsabilii comisiilor cu problemele edu­caţiei politice-ideologice din cadrul organizaţiilor U.T.C. de la Vulcan, Electromagnetica, Tehnomecanica, Fabrica de ventilatoare, Inox, pe de o parte şi reprezentanţii tineri­lor de la întreprinderile Trico­­dava, Aurora, Stofe de mobilă, Tînăra gardă, Tricotajul roşu, Iuta, pe de altă parte, s-au în­­tîlnit în cadrul unui schimb de experienţă cu tema : „Care sunt formele şi metodele cele mai eficiente în desfăşurarea activităţii de educaţie patrioti­­­­că a tinerilor ?**. IN JUDEŢUL ARAD se află în plină desfăşurare ştafeta „Pe coordonatele tine­reţii” pornită simultan din şase localităţi diferite. ■ CUNOAŞTEŢI LEGILE STATULUI ? Ştiţi care vă sînt libertăţile şi obligaţiile constituţionale ? Iată întrebă­rile la care Nicolae Popovici, adjunct al ministrului justiţiei a fost solicitat să răspundă cu ocazia întîlnirii sale cu tinerii de la cooperativa Igiena din Bucureşti. ■ Tn Turneul de la Londra NASTASE PE LOCUL III! • PROBA de simplu băr­baţi din cadrul turneului In­ternational de tenis de la Londra a fost cîștigată de a­­mericanul Cliff Richey, care l-a învins In finală cu 7—5, 8—7, 7—5, 6—0 pe compatriotul său Clark Graebner. In parti­da pentru locul trei, jucătorul român Iiie Năstase l-a învins cu 8—1, 8—1 pe australianul Lewis Heod. DIN AGENDA INIŢIATIVELOR EXEMPLARE Cum „se nasc“ bazele sportive • O invitaţie la meditaţie ţi... acţiune adresată secretarilor U.T.C. şi preşedinţilor de asociaţii sportive. • Într-un an de zile, prin munca patriotică a tinerilor — 125 de baze sportive , 30 terenuri de fotbal, 29 de handbal etc... C­am în perioada desprimă­­vărării, mă aflam cu tre­buri gazetăreşti în judeţul Galaţi. Cu acel prilej am aflat, la comitetul judeţean U.T.C., despre acţiunea-concurs — de fapt, o întrecere în toată regu­la — pentru „Cea mai frumoa­să bază sportivă de la sate“. La a­ceastă interesantă întrecere — ce urma să se desfăşoare în ca­drul unui regulament — au fost provocate toate organizaţiile U.T.C. din judeţ, cele 56 de aso­ciaţii şi cele 125 de cercuri spor­tive săteşti. Concursul era do­tat cu premii. Fireşte, mai mult simbolice, pentru că, s-a consi­derat, ciştig­­l mare este în­zestrarea aşezărilor rurale cu minimum de baze sportive unde tinerii să poată practica diferi­te­ sporturi. Pe parcursul luni­lor am aflat că întrecerea pen­tru amenajarea celei mai­ fru­moase baze sportive săteşti a fost deosebit de animată, în nu­meroase comune organizaţiile U.T.C. deschizînd adevărate şantiere ale muncii patriotice in folosul dezvoltării patrimoniu­lui sportiv. O întrecere sporti­vă din care toţi participanţii au ieşit, pînă la urmă, câştigători. Nici o comună n-a rămas în a­­fara acţiunii. Chiar acolo unde erau construite, amenajate deja terenuri sportive, acestea au su­ferit modificări cerute de pro­cesul modernizării, înfrumuse­ţării lor. Nu de alta, dar să se vadă că pe acolo au trecut mîini de gospodari. Comitetul jude­ţean U.T.C. a pus la dispoziţia tinerilor proiecte-model, execu­tate — tot voluntar — de alţi tineri, de data aceasta de la In­stitutul de proiectări al judeţu­lui. C.J.E.F.S. Galaţi a asigurat pliante cu o largă varietate de baze sportive. Lupta pentru în­frumuseţarea comunelor şi din acest punct de vedere a stîrnit orgolii şi rivalităţi locale, a mo­bilizat energii tinereşti care, la VASILE CABULEA (Continuare în pag. a lll-a) CONDIŢIA antre­norului de fotbal în dezbaterea Co­mitetului F.R.F. în judeţul Harghi­ta sporturile de iarnă sunt la ele a­­casă. Atleţii universitari s-au întâlnit, în sală, la Cluj. Pele şi Matt Busby despre şansele e­­chipei României în Campionatul European. Meridian sportiv. DUMITRU CHIRIŢA este unul din tinerii cunoscuţi In Uzinele constructoare de ma­şini din Reşiţa pentru încre­derea ce i se acordă In execu­tarea unor lucrări complexe. Iată-1, surprins de obiectivul aparatului fotografic In timp ce lucra la bobinarea statorului motorului electric de 6 MW. Foto : GH. CUCU Publicăm în pagina II-a un reportaj despre DUMITRU PRICEPUTU Studenţii la doi paşi de examene Despre aceste zile, la Com­plexul „Regie" nu se pot consta­ta lucruri inedite. Mai domneşte încă o atmosferă de linişte ţinînd de viaţa de fiecare zi a studen­ţilor înainte de încheierea se­mestrului. Peisajul se compune din aceiaşi studenţi grăbiţi di­mineaţa la cantină şi la cursuri şi... aglomeraţiile la tramvaiul 14. Ziua decurge normal: biblio­tecă sau cursuri, masa la cantină, siesta. Seara începe cu întîlniri­­le din hol, un film la televizor... Totul pare obişnuit. Totuşi, se simte în aer sesiunea. Avind în vedere acest lucru, mi-am propus să surprind în stop-cadru cîteva din ipostazele viitorilor profesori şi specialişti în matematică şi filozofie, vizi­­tindu-i la domiciliul lor din blo­cul N, Complexul ,.Regie11 în­­tîlnesc pe unul din componenţii camerei S28. Nu-mi trebuie prea mult timp să fac cunoştinţă şi cu ceilalţi: Popescu Ion, Crăciun Ion, Marinică Ion — toţi în anul III la „Matematică". Este seară, cei trei au venit de la masă. I. Popescu studiază la „Astrono­mie", Marinică lucrează la „Ma­tematică", iar celălalt Ion citeşte „Fotbalul". Zice că după-masă este bine să mai citeşti şi alt­ceva. Venind vorba despre examene, îmi răspund că sesiunea nu pare deosebită, totuşi nu lipsesc emo­ţiile, mai ales la „Astronomie" „unde cine n-a citit pînă acum, n-are de ce să se prezinte la examen" — zice I. Popescu. Ei mă asigură că au învăţat fiecare curs, t­im­pul rămas pînă la se­siune îl vor folosi pentru siste­matizarea materialului iar în se­siune pentru clarificarea unor lucruri care necesită consultaţii cu profesorul. Buna pregătire din timpul a­nului, activitatea la seminarii îl scuteşte de emoţii pe Cirecu Ion. Toţi trei doresc să obţină re­zultate mai bune ca oricînd iar Marinică să treacă cu bine peste parţialul de la „Ecuaţii“ care este „teribil“. Tot ei spun că n-ar fi rău dacă o sală de televizor (fiindcă sunt două) ar fi transformată în sală de lectură, căci este greu pentru Proletari din toate ţările, uniţi-văf iiVm ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII, SERIA II Nr. 7056 4 PAGINI — 30 BANI LUNI 24 IANUARIE 1972 p ' <:\r„v.. ; -- I - ,:.^y />V" ^ ^ .y*?y ---^-»asgft LUMINILE ARD BINĂ NOAPTEA TIRZIII-------­ trei studenţi la matematică să lucreze la două mese. La camera 328 anticipăm examene luate. In camera 315 atmosfera este deosebită; cărţile ocupă şi per­vazul ferestrei — predomină titluri din literatura universală şi eseurile din colecţia „Univers". Aici am nimerit într-un moment de relaxare. Facem cunoştinţă : Bădiţa Ion şi Ghiţă Mirel, anul II, Facultatea de limba şi litera­tura română. — Cum întîmpinaţi sesiunea ? — Timpul a trecut şi-n cel ce ne-a mai rămas trebuie să con­densăm foarte multă muncă. Mulţi se plîng de timpul „pier-ION DRAGOMIR student (Continuare in pag. a II-a) Noul teatru de stat din Tîrgu Mureș spre cotele finale. • MUNCIM, DAR TREBUIE SA NE ÎNTREBAM ŞI CE ECOU ARE ÎN CONŞTIINŢA OAMENI­LOR MUNCA NOASTRĂ Scrisoarea unui actor din Pe­troşani, prin care se deplîngea atitudinea refractară faţă de cul­tură a unor intelectuali domici­liaţi în localitate, scrisoare pu­blicată de noi în decembrie, n-a rămas, desigur, fără ecouri. Din­tre ele le-am ales însă pe ace­lea care privesc lucrurile într-un chip mai larg, avind astfel cali­tatea de a face evidentă o anu­mită gravitate a problemei. Căci nu este vorba de un „caz“ spe­cial, cu totul şi cu totul particu­lar şi izolat. La Petroşani (şi nu numai acolo) există teatru, dar nu cu o activitate fructuoasă, deci adevărată, după cum există concerte fără spectatori ş.a.m.d. Cauzele sînt, fireşte, multe şi ele trebuie căutate nu în ultimul rînd şi in calitatea manifestări­lor artistice şi în rolul pe care-l au sau nu-l au intelectualii aces­tui oraş, cadrele didactice în special. Ştim, bineînţeles, că ori­­cine poate fi contrapusă unor astfel de afirmaţii o listă întrea­gă de acţiuni culturale care, prin numărul lor, să arate că acei răspunzători, la Petroşani, de acest important domeniu nu stau degeaba. Nu ne îndoim. Sensul discuţiei noastre este însă atlul : cum se face că diriguitorii şi organizatorii, animatori autori­zaţi şi responsabili ai acestui domeniu merg „înainte“ fără a observa, sesiza dificultăţile, ră­­mineriie în urmă, sau, sesizîn­­du-le, trec prea uşor peste ele ? De ce nu-şi pun mai direct pro­blema LIPSEI DE ECOU a stră­daniilor lor (pe care, repetăm, nici nu ne gîndim să le punem la îndoială) ? Pentru că, iată, şi scrisoarea publicată mai înainte şi cele de mai jos, vorbesc toc­mai de acest lucru, de slaba re­zonanţă a activităţii lor. Mun­cim, fără îndoială, dar trebuie să ne întrebăm şi ce ecou are în conştiinţa oamenilor munca noastră ! Tot prin acele părţi, dacă nu cumva chiar şi la Pe­troşani, există situaţii para­doxale, ciudate, după noi inad­misibile : din lipsa acestei rezo­nanţe, unele teatre apelează din plin la serviciile orchestrelor de muzică uşoară, introducîndu-le în stagiune ca pe „puncte de a­­tracţie“. Decit o piesă proastă sau prost jucată — mai bine o orchestră de muzică uşoară ! Să fie normal aşa ? Să fi ajuns ast­fel de teatre în situaţia de a-şi recunoaşte neputinţa in acest mod, care nu le face nici o o­­noare ? Iată, deci, citeva din conside­rentele pentru care, cu riscul unor exagerări, noi stăruim să se abordeze cu mai multă seriozi­tate problemele activităţii artis­tice din Petroşani şi din alte locuri unde situaţia nu este deo­sebită. Şi, tot de aceea, publi­căm şi vom publica în continua­re ecouri, opinii, în jurul acestor chestiuni. PENTRU ÎNCEPUT, CITITI ÎN PAGINA A ll-A DOUA DIN ECOURILE SOSITE LA REDACȚIE.

Next