Scînteia Tineretului, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7349-7372)

1973-01-04 / nr. 7349

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVIII. SERIA II. Nr. 73494 PAGINI —30 BANI JOI 4 IANUARIE 1973 Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU fi rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute vom încheia anul 1972 cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România. Şi în acest an, oamenii muncii au obţinut suc­cese de seamă în toate domeniile de activitate, în industrie planul producţiei a fost depăşit, iar in agricultură am obţinut cea mai mare pro­ducţie din istoria ţării. A luat un putern­­c avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţă­­mîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a imbunătăţit ni­velul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. •în acest an, Conferinţa Naţională a partidu­lui a luat hotărîri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economico-so­­ciale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţio­nală a adoptat o serie de legi menite să per­fecţioneze în continuare relaţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez, in a­­ceastă clipă solemnă, cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi , clasei Amuncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionali­tate, întregului nostru popor liber şi stăpin pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în ve­derea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bună­stării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a rea­liza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria...vă do­­­resc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cit mai mari în activitatea consacrată prosperi­tăţii patriei, traducerii în viaţă a măreţului pro­gram elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului. Dragi tovarăşi, în anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba des­tinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dez­voltat relaţiile noastre de prietenie şi colabo­rare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legă­turile cu tinerele state independente, s a extins colaborarea multilaterală cu celelalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi con­firmări justeţei politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evo­luţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noas­tră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dez­voltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi in pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretu­tindeni acţionează pentru realizarea unor schim­bări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi do­minaţie, ele forţă şi ameninţarea cu forţa, pentru promovarea în relaţiile, inter-­tatali,­­ade-v'-i lor independenţei şi suveranităţii naţionale, ega­lităţii depline în drepturi, neamestecului în tre­burile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care con­fruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni. împreună cu toate popoarele iu­bitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam şi în întreaga Indochina, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii in­ternaţionale. , România intră in noul an hotărîtăr să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului in­ternaţional, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, a unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele mun­cii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socia­­-'r't.'st, a bunăstării şi jertfirii tuturor celor ce Mun­cesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese in lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare , înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste - muncitori, ţă­rani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrst­­nici, români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi - cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucu­rii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspi­raţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! O DEVIZĂ CARE SE EXPRIMĂ PRIN FAPTE „Tineretul, factor activ in îndeplinirea cincinalului înainte de termen!“ Primele secvenţe in întrecerea organizaţiilor U. T. C TINERII LA SĂRBĂTOAREA REVELIONULUI 1 Splendidă această des-I­­ășurare ^'■" tinerete poli­­^ ereme .« optimistă, intim­^ Iw^central^al^ ^ conomtei nationale. Avem ^ sn^^chii^iostr^imagine^ ^ circular^^^panom­a frumuseții si prospețimii V defilînd de-a luneul vlan-i «-«—^" ' ■ t seelor d- belem cu fires­­f cui plimbărilor d■, dumi- J nică seara, tineri ţinîn- J du-se de mină, plecaţi in / lunea călătorie a nopţii de­­ revelion. Personaje din 1 Piese de teatru şi operete, I e-oi ai unor peripeţii ro­­t mantice^jcarw ^ vadsm^jeisaM ^ imens^^sini^l^mTi^^in i b­rață^^u^imens^ t hrmţînţ^le^ ^ r­h’^mmcate vecarese y tipăriseră cifrele anilor a­­­­flati la intersecţie. „Azi \ silit îndrăgostit / E-un \ curcubeu pe cerul sufle­­\ tuică meu /“ exclamă yoe­­\ tul și fără îndoială aceste \ versuri au caracterizat fie­( ... " ........... ' caw chip, fiecare sest ex­­­pus, dacă vreţi, în Pavi­­l Honul central al Expozi­­• Intîlnire la cea dintâi eră exactă a anului » Pentru majoritatea din noi, 1972 s-a împlinit mai devreme! « Urarea pe care ne-o adresăm: să fim tot mai folositori ţării! • Speranţe aflate încă de pe acum pe drumul sigur al împlinirilor «Tradiţii studenţeşti • Noapte de An Nou lîngă drapelul unităţii. ^­tiei Economiei naţionale. Pe pragul dintre ani înfloresc buchetele de lumini pentru generaţia tînără a ţării. Este şi acesta un simbol al căilor lumi­noase pe care fiecare dintre noi păşim către viitor Foto: gh. cucu • HUNEDOARA : La cuptorul tineretului prim topitorul Adrian Drăgulescu a elaborat prima şarjă record ★ • GALAŢI : Schimbul I 1973 — 300 tone fontă peste plan ★ • TG. MUREŞ : Brigăzile de producţie şi educa­ţie ale tineretului au demarat cu importante depăşiri de normă ★ „împlinirea fiecărui angajament depinde în pri­mul rînd de fiecare şi de noi toţi" ★ IERI IN DOUA ÎNTREPRINDERI DIN CAPITALA • Uzinele „REPUBLICA" şi Uzina „23 AUGUST"­ Strungarul Ion Cojocaru­, unul din cei trei mii de tineri de la Uzina „23 August“ participanţi activi, din prima zi, din prima oră a noului an, la întrecerea pentru depăşirea sarcinilor de pro­ducție. Obiectivele constructorilor clujeni Prima zi de lu­cru a anului a în­ceput pe toate şan­tierele Trustului de construcţii indus­triale Cluj sub sem­nul unui nou avînt în întrecere. Con­structorii acestei unităţi au hotărît să realizeze în cel dinţii trimestru peste 24 la sută din volumul de lucrări planificat pe între­gul an, procent su­perior perioadei corespunzătoare a anilor precedenţi. In lunile de iarnă, ei vor pune în funcţiune un nu­măr de zece obiec­tive importante în­tre care trăgătoria de oţel tare nr. 2 de la Uzinele din Cîmpia Turzii, Combinatul avicol Cluj, noi capacităţi la fabricile „Flacă­ra" — Cluj, „Ar­mătura" — Zalău, la Fabrica de tex­tile Oradea şi alte­le. „Colectivele şantierelor noastre, a declarat directo­rul general al trustului, ingine­rul Mircea Po­­povici, îşi cunosc precis sarcinile pe luna ianuarie şi pe fiecare zi în parte şi au asigurat toate condiţiile pentru respectarea întoc­mai a graficelor. In prezent se toar­nă betonul şi se execută lucrări de exterior ca în ori­care lună a anu­lui". ■ CUVÎNTUL PATRIE de GRIGORE ARBORE Iată, anul a început şi deja se derulează în mare viteză ! Ce gînd, ce idee, ce împlinire ar trebui să elogiez ? Ca la fiecare început de an îmi fac conturile cu propria mea existenţă pentru perioada cosmică revolută, imi răsfoiesc volumele apărute în anul trecut, revăd articolele din ziare şi reviste. Caut acel cuvînt magic, pe care îl pronunţ rar şi des­pre care scriu rar datorită elementarei pudori congenitale ce ne obligă, pe fiecare dintre noi, să vorbim mai puţin despre ceea ce iubim mai mult. Cu acest cuvint aflat în inimă doresc să îmi încep primul articol din anul acesta. Despre cuvîntul patrie scriu aceste rînduri. Nu despre cuvint ca no­ţiune abstractă, ca entitate a trei silabe accentuate neutru. Ci despre cuvînt ca oglindă fidelă a unei realităţi. Reali­tatea mea şi a altora, realitatea în care încercăm să des­cifrăm, cu mai mari sau mai puţine şanse de reuşită, sensul propriei existenţe în mijlocul oamenilor ce populează pă­­mîntul subsumat duioasei, năvalnicei, exultantei melancoliei, electrizantei noţiuni de patrie, in patria aceasta trăiesc de la naştere. Numele meu ca şi trupul meu sunt smulse din numele şi din trupul ei. Tatăl meu se numeşte Grigore, stră­bunicul meu tot Grigore, străstrăbunicul meu aşişderea Gri­(Continuare în pag. a lll-a)

Next