Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)

1973-03-01 / nr. 7397

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 7397­6 PAGINI —30 BANI JOI 1 MARTIE 1973 PAG. II • Accente — Explicaţia convingătoare • O scrisoare co­mentată de Nico­­lae Velea — La Trivale, la Piteşti • Colocviu despre maturitate PAG. IV • Cronica literară • Dialog între ge­neraţii — Universul mi­rific al poetului • Pro şi contra Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Miercuri, 28 februarie 1973, au început lu­crările Plenarei Comitetului Central al Par­­tidului Comunist Român. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1972, referitoare la pregătirea con­diţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii pla­nului pe 1973. Vor prezenta informări: Con­siliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi co­mitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiin­ţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Su­perioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru proble­mele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului loca­tiv şi reglementarea raporturilor dintre pro­prietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbu­nătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la ministere, cen­trale şi organizaţii economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dez­voltarea continuă a educaţiei fizice şi spor­tului ; informare cu privire la principalele concluzii asupra activităţii de educaţie fizi­că şi sport. 10. Informare cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Partidul Co­munist Român şi statul român în anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată şi de actuala plenară, la lucrări participă ca invitaţi , membrii guver­nului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid ; prim-vicepreşedinţii consiliilor populare ju­deţene ; directori ai centralelor economice ; directori şi secretari ai comitetelor de par­tid din mari întreprinderi industriale ; di­rectori ai institutelor de cercetări şi proiec­tări ; directori ai întreprinderilor de comerţ exterior ; redactori-şefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plena­rei au fost analizate şi de următoarele co­misii permanente ale Comitetului Central al P.C.R. : Comisia pentru problemele economi­ce ; Comisia pentru problemele muncii or­ganizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi formelor obşteşti de participare a maselor la conducerea societăţii ; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicul­tură şi industria alimentară , Comisia pentru relaţii internaţionale. În legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat şedinţa ple­nară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului în ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central îşi continuă lucrările joi, 1 martie. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la îm­plinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluţionare , realizarea unităţii organizatori­ce şi politice a clasei muncitoa­re şi crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Ţinînd seama de importanţa excepţională pe care a avut-o pentru lupta po­litică a proletariatului, a între­gului nostru popor, pentru transformarea revoluţionară a societăţii şi victoria socialismu­lui în România, consider potri­vit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, în cadrul ple­narei de astăzi. Crearea Partidulu­i Comunist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al par­ticularităţilor dezvoltării noas­tre sociale, al luptei revoluţio­nare a celor ce muncesc din România, al maturizării politi­­co-ideologice a clasei munci­toare şi al creşterii rolului ei în viaţa politică a ţării. Lichi­darea sciziunii din rîndurile mişcării muncitoreşti, realiza­rea unităţii politice şi organi­zatorice a proletariatului, crea­rea unui puternic partid poli­tic de avangardă in stare să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării şi asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanţilor revo­luţionari, al luptătorilor pentru progres social din România. In­­trînd în arena luptelor sociale împotriva regimului burghezo­­moşieresc, clasa muncitoare a simţit încă de la început ne­voia de a-şi stringe rîndurile şi de a acţiona unită pentru îm­plinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspiraţia spre unitate s-a afirmat cu de­osebită tărie în special în mo­mentele grele ale luptei revo­luţionare, în perioadele de în­fruntare deschisă cu clasele ex­ploatatoare, pentru salvgarda­rea libertăţilor şi drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele supreme ale naţiunii în numeroase acţiuni de cla­să, în marile lupte sociale şi politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moşieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă între comunişti şi so­cialişti, între organizaţiile sin­dicale, pe o platformă politică comună. Această colaborare s-a accentuat în preajma celui de al doilea război mondial, în lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înro­birii ţării de către Germania nazistă şi a războiului antiso­­vietic. Lupta împotriva războiu­lui, rezistenţa împotriva politi­cii fasciste au impus dezvolta­rea tot mai largă a acţiunilor unite ale mişcării muncitoreşti, conlucrarea tot mai­ strînsă a Partidului Comunist cu Parti­dele Socialist şi Social-Democrat. In condiţiunile dezvoltării ac­tivităţii revoluţionare ale lup­tei patriotice, antifasciste din România, in momentul în care se punea problema unor schim­bări radicale, de importanţă is­torică în viaţa poporului nos­tru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea şi organizarea insu­recţiei armate naţionale antifas­ciste în vederea răsturnării dic­taturii militaro-fasciste, pentru ieşirea României din războiul antisovietic, întoarcerea arme­lor împotriva Germaniei fascis­te şi alăturarea ţării de forţele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringenţă realizarea mai fermă a unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Tocmai a­­ceastă necesitate imperioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul Unic Muncito­resc între Partidul Comunist Român şi Partidul Social-De­mocrat, în jurul căruia s-au coalizat apoi, într-un timp ex­trem de scurt, toate forţele de­mocratice, patriotice, antifascis­te ale întregului popor, în ve­derea asaltului decisiv împotri­va dictaturii militaro-fasciste şi a cotropitorilor germani, pen­tru salvarea naţională. Realiza­rea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa mun­citoare unită, a fost condiţia sine qua non a victoriei actu­lui istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării ţării în condi­ţiile­ favorabile ale victoriilor strălucite obţinute de Armata Sovietică, de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a continuat, să joace un rol esen­ţial şi în perioada care a urmat eliberării ţării, în unirea efor­turilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru parti­ciparea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a României şi zdrobirii definitive a Germaniei hitleriste, pentru desfăşurarea victorioasă a mari­lor bătălii politice in vederea democratizării ţării, înfrîngerii împotrivirii claselor exploata­toare şi izolării partidelor poli­tice reacţionare, pentru cuceri­rea puterii in stat şi transfor­marea pe cale revoluţionară a societăţii româneşti. In focul a­­cestor lupte aprige s-a întărit şi consolidat tot mai puternic u­­nitatea de acţiune a clasei mun­citoare, a comuniştilor şi social­­democraţilor. Această unitate se manifesta atît in marile acţiuni politice de masă care au avut loc în perioada respectivă, cit şi in cadrul guvernului demo­cratic instaurat la 6 Martie 1945, în care clasa muncitoare avea rolul conducător. Pe măsura adincirii procesu­lui revoluţionar, a cuceririi de noi poziţii de către masele popu­lare, de către forţele democra­tice, a devenit tot mai impe­rioasă necesitatea realizării u­­nităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare — forţa so­cială de bază a societăţii. A­­ceasta condiţiona însăşi îndepli­nirea de către clasa muncitoare a măreţului rol pe care era che­mată să-l joace in România, ro­lul de clasă conducătoare în lupta pentru lichidarea defini­tivă a exploatării omului de către om, In marea operă de e­­dificare a noii orlnduiri socia­le — orînduirea socialistă. Mer­sul ferm al poporului pe acest, drum făcea absolut necesară crearea unui partid unic al cla­sei muncitoare, ca detaşament de avangardă, revoluţionar, ca­pabil să unească în jurul său toate forţele naţiunii în noua perioadă istorică în care avea să intre România. După cum se cunoaşte, în procesul desfăşurării luptei re­voluţionare, al conlucrării din­tre partidele c­omunist şi so­cial-democrat, dintre reprezen­tanţii acestora, au avut loc largi contacte şi, în practică, s-a tre­cut la constituirea şi realizarea unor organizaţii politice unice ale clasei muncitoare, cu con­ducere unică. Aceasta s-a con­cretizat, pină la urmă, într-o hotărîre comună a conducerii celor două partide şi în ela­borarea unei platforme care a fost dezbătută şi adoptată în cadrul organizaţiilor partidelor respective, şi în procesul con­stituirii, jos, în organizaţiile u­­nice. In aceste condiţiuni a avut loc, la 21 februarie 1948, Con­gresul de unificare, care a (Continuare în pag. a lll-a) VASILE BARAC şi GHEORGHE CUCU Calafiul o experienţa şi va îndeamnă aţă de judeţele Prahova, Buzău şi Brăila, Galaţiul se situează cu un pas mai înainte în ceea ce priveşte organizarea întrecerii uteciste, pătrunderea şi însuşirea acestei idei de către organizaţiile de bază, de către tineri. De unde vine acest avans ? Vine de a­­colo că aici dezbaterea in or­ganizaţiile de bază, adaptarea şi concretizarea regulamentu­lui cadru la condiţiile specifice ale fiecărui loc de muncă, ate­lier, secţie sau întreprindere s-a făcut mult mai devreme , încă în ianuarie. Or, în cele­lalte judeţe această acţiune se află un stadiu de desfăşurare în destul de multe organizaţii sau, ceea ce e şi mai rău, dezbate­rea cu uteciştii a fost pur şi simplu ocolită. La Galaţi, ni se spune, acestei etape a dezbate­rii cu uteciştii i s-a acordat o atenţie deosebită. Discuţiile au fost furtunoase. Uteciştii au a­­dus multe corective atit la obiective cît şi la proiectele de angajamente. Aşa se face că încă înainte de sfirşitul lunii ianuarie toate organizaţiile U.T.C. din judeţ aveau stabili­te obiective şi angajamente proprii în întrecere. „Lucru foarte important — ţine să sublinieze acum tovarăşul (Continuare in pag. a lll-a) s- a preluat. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste­, prezidată de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărirea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social-eco­­nomică a ţării. Hotărirea adop­tată va fi dată publicităţii. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unităţii So­cialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asocia­ţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, pe baza recomandă­rilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în com­ponenţa Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv : „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Na­ţional următorii tovarăşi : Dumitru Bălan, preşedinte­le Consiliului judeţean Brăi­la al Frontului Unităţii Socia­liste, Ştefan Mocuţa, preşedin­tele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, Aldea Militariu, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperati­velor Agricole de Producţie, Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român al Uniu­nii Interparlamentare. — Plenara a hotărît elibe­rarea tovarăşilor Hie Alexe, Dan Marţian, Gheorghe Petres­­cu şi Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. — Tovarăşul Mihai . Dalea a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în urma alegerii sale ca pre­şedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindica­telor din România.­­ Plenara a ales în Biroul E­xecutiv pe următorii tovarăşi : Florian Dănălache, preşedintele UCECOM, Oliviu Rusu, pre­şedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, Aurel Duca, şeful Secţiei pro­pagandă a C.C. al P.C.R., Cor­neliu Mănescu şi Aldea Mili­­taru. — Avind in vedere aderarea la Frontul Unităţii Socialiste a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei ge­nerale a vînătorilor şi pescari­lor sportivi şi Asociaţiei cres­cătorilor de albine, plenara a h­otărit ca reprezentanţii aces­tor organizaţii — tovarăşii San­da Rangheţ, secretar al C.N.A.P., Tiţă Florea, preşedintele A.G.V.P.S., şi Viaceslav Harnaj, preşedintele A.C.A., să fie cooptaţi în Consiliul Naţional şi aleşi în Biroul Executiv.­­ Tovarăşul Corneliu Mănes­­cu a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La discuţii, în cadrul Plena­rei, au participat tovarăşii Ion Ichim, preşedintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Lu­dovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Eleonora Mărculescu, membră a Biroului Executiv al Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S., preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Marin Fănache, preşedintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din mu­nicipiul Bucureşti, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului jude­ţean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Uni­tăţii Socialiste au fost luate un şir de măsuri în vederea lărgirii atribuţiilor organisme­lor sale, astfel incit consiliile Frontului să-şi poată îndeplini în condiţiuni cit mai bune rolul şi sarcinile ce­­le revin în viaţa noastră socială şi poli­tică. S-au obţinut, desigur, o serie de rezultate bune în ac­tivitatea desfăşurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem des­chis că acest­e rezultate nu sunt încă pe măsura aşteptă­rilor şi a posibilităţilor pe care le au consiliile Frontului Unităţii Socialiste. Consiliile reuşesc încă în insuficientă măsură să coordoneze şi să unească eforturile tuturor or­ganizaţiilor componente. Din această cauză există încă mul­te paralelisme, se desfăşoară aceleaşi activităţi­ pe diferite linii, în timp ce unele pro­bleme rămîn nesoluţionate. De aceea, în proiectul de hotărî­re prezentat Plenarei Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste se are în vedere lărgirea în continuare a atribuţiilor şi creşterea ro­lului Consiliului Naţional, al consiliilor Frontului Unităţii Socialiste de la toate nivelele, în primul rînd, se are în ve­dere creşterea acestui rol în direcţia coordonării, pe dife­rite domenii, a activităţii des­făşurate de organizaţiile com­ponente ale Frontului. In mo­mentul de faţă trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluţionarea unor probleme obşteşti, a unor probleme edi­litare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forţelor organizaţiilor compo­nente pentru înfăptuirea pro­gramului trasat de Conferinţa Naţională a partidului în ve­derea dezvoltării generale a economiei şi ridicării bunăstă­rii materiale şi spirituale a oamenilor muncii. În al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a controlului obştesc. Există acum, în această privinţă, o hotărîre, s-au constituit şi comisii care şi-au început ac­tivitatea. Probabil, în cursul acestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obţi­nute în această privinţă, sta­bilind ce trebuie făcut în con­tinuare pentru ca organismele din domeniul controlului ob­ştesc să-şi îndeplinească în mai bune condiţiuni rolul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activităţii e­­ducative şi culturale de masă, ţinînd seama că, practic, toate organismele şi organizaţiile din cadrul Frontului Unităţii So­cialiste au astfel de preocu­pări, desfăşoară, într-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înţeles că pentru a ridica eficienţa acti­vităţii educative, în concor­danţă cu hotărîrile Plenarei Comitetului Central din no­iembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine şi să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor fac­torilor care concură la for­marea omului nou, la lărgirea orizontului general de cunoaş­tere al poporului nostru. Con­sider că aceasta trebuie să constituie o preocupare mult mai accentuată decit pină acum a consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliu­lui Naţional. De altfel, există şi o comisie în această pri­vinţă — comisia pentru răs­­pîndirea ştiinţei şi culturii — şi va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic aces­tei activităţi de primă impor­tanţă pentru Frontul Unităţii Socialiste. în această privinţă aş dori să menţionez necesi­tatea ca Consiliul Naţional, organizaţiile Frontului Unităţii Socialiste să coordoneze efec­tiv activitatea educativă care se desfăşoară pe teritoriul lor, indiferent de cei care o orga­nizează. Frontul Unităţii Socialiste trebuie să iniţieze cu­ mai multe asemenea acţiuni, în­­tîlniri şi dezbateri, care să se desfăşoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc în fabrică,­­ sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, a sindi­catelor. în acest sens aş ruga să se aducă completări şi ho­­tărîrii plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în coordonarea­­şi conducerea a­­cestor activităţi. De asemenea, în hotărîre se prevede trecerea la constitui­rea în sate a organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare şi unire a efortu­rilor ţărănimii noastre în ac­tivitatea de dezvoltare a agri­culturii, în activitatea politică, în ridicarea nivelului de cu­noştinţe agricole, politice şi ştiinţifice ale ţărănimii noa­stre. Am pornit de la ideea ca a­­ceste organizaţii să-şi aleagă (Continuare in pag. a lll-a) Returul Campionatului diviziei A de fotbal De primăvară de SÂNZIANA POP Cred că era primăvară cînd am observat prima oară că într-o cooperativă agricolă din Dobrogea, acolo unde era lo­cul femeilor, la vaci, la găini şi la nişte lucrau bărbaţi. N-aş putea spune că n-am văzut picior de femeie, dar mult mai des lingă şi starul de lapte se ivea cîte un bocanc de bărbat, în schimb, afară, pe cîm­p, de „problema numărul unu — a griului şi de problema numărul doi­­ a porumbului" se ocupau femei. Se ocupau cu sapa şi cu prăşitul, de dimineaţa şi pină seara, pe toată întinderea aceea acoperită de verde, între mare şi cer. Cred că era şi­ la Reşiţa primăvară, aşa se vedea prin fe­reastra atelierului, cînd am constatat cu uimire că matahala cumplită, formată din sute de roţi, de pîrghii şi de cuţite, şi care ocupa ea singură urlînd şi troznind o încăpere întreagă, era supravegheată de o fată în vîrstă de 27 de ani. N-aş putea spune că n-am văzut şi bărbaţi la uzinele U.D.M.R , dar pe porţiunea aceea de cer foarte curat şi albastru, in dimi­neaţa aceea de primăvară, se contura profilul unei femei. La Tăbăcăriile minerale „Jilava" am fost iarna. Ce-i drept, prin ferestrele foarte înalte ale vopsitoriei nu se vedeau nici iarbă verde, nici cer albastru, ci culori indecise de ploaie cu zioată, dar profilurile conturate pe lumina aceea difuză erau tot de tinere între 20—30 de ani. Iar la uscătorie, acolo unde bucata de piele udă trage 10—17 kilograme și se ridică de destule ori pe zi-muncă pentru a fi lipită cu amidon pe o fereastră de sticlă incasabilă, muncea voiniceşte o fată veselă şi guralivă şi care avea fix 20 de ani. Dar pe Calea Victoriei am fost tot primăvara. Se vedea asta (Continuare in pag. a V-a) vă propune

Next