Scînteia Tineretului, martie 1973 (Anul 29, nr. 7397-7423)
1973-03-01 / nr. 7397
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIX, SERIA II, Nr. 73976 PAGINI —30 BANI JOI 1 MARTIE 1973 PAG. II • Accente — Explicaţia convingătoare • O scrisoare comentată de Nicolae Velea — La Trivale, la Piteşti • Colocviu despre maturitate PAG. IV • Cronica literară • Dialog între generaţii — Universul mirific al poetului • Pro şi contra Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări: Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la ministere, centrale şi organizaţii economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului ; informare cu privire la principalele concluzii asupra activităţii de educaţie fizică şi sport. 10. Informare cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Partidul Comunist Român şi statul român în anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată şi de actuala plenară, la lucrări participă ca invitaţi , membrii guvernului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid ; prim-vicepreşedinţii consiliilor populare judeţene ; directori ai centralelor economice ; directori şi secretari ai comitetelor de partid din mari întreprinderi industriale ; directori ai institutelor de cercetări şi proiectări ; directori ai întreprinderilor de comerţ exterior ; redactori-şefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost analizate şi de următoarele comisii permanente ale Comitetului Central al P.C.R. : Comisia pentru problemele economice ; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi formelor obşteşti de participare a maselor la conducerea societăţii ; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură şi industria alimentară , Comisia pentru relaţii internaţionale. În legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului în ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central îşi continuă lucrările joi, 1 martie. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluţionare , realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare şi crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Ţinînd seama de importanţa excepţională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nostru popor, pentru transformarea revoluţionară a societăţii şi victoria socialismului în România, consider potrivit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, în cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al particularităţilor dezvoltării noastre sociale, al luptei revoluţionare a celor ce muncesc din România, al maturizării politico-ideologice a clasei muncitoare şi al creşterii rolului ei în viaţa politică a ţării. Lichidarea sciziunii din rîndurile mişcării muncitoreşti, realizarea unităţii politice şi organizatorice a proletariatului, crearea unui puternic partid politic de avangardă in stare să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării şi asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanţilor revoluţionari, al luptătorilor pentru progres social din România. Intrînd în arena luptelor sociale împotriva regimului burghezomoşieresc, clasa muncitoare a simţit încă de la început nevoia de a-şi stringe rîndurile şi de a acţiona unită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspiraţia spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie în special în momentele grele ale luptei revoluţionare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăţilor şi drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele supreme ale naţiunii în numeroase acţiuni de clasă, în marile lupte sociale şi politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moşieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă între comunişti şi socialişti, între organizaţiile sindicale, pe o platformă politică comună. Această colaborare s-a accentuat în preajma celui de al doilea război mondial, în lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înrobirii ţării de către Germania nazistă şi a războiului antisovietic. Lupta împotriva războiului, rezistenţa împotriva politicii fasciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acţiunilor unite ale mişcării muncitoreşti, conlucrarea tot mai strînsă a Partidului Comunist cu Partidele Socialist şi Social-Democrat. In condiţiunile dezvoltării activităţii revoluţionare ale luptei patriotice, antifasciste din România, in momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanţă istorică în viaţa poporului nostru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea şi organizarea insurecţiei armate naţionale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii militaro-fasciste, pentru ieşirea României din războiul antisovietic, întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste şi alăturarea ţării de forţele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebită stringenţă realizarea mai fermă a unităţii de acţiune a clasei muncitoare. Tocmai această necesitate imperioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul Unic Muncitoresc între Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Democrat, în jurul căruia s-au coalizat apoi, într-un timp extrem de scurt, toate forţele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului popor, în vederea asaltului decisiv împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a cotropitorilor germani, pentru salvarea naţională. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare unită, a fost condiţia sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării ţării în condiţiile favorabile ale victoriilor strălucite obţinute de Armata Sovietică, de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a continuat, să joace un rol esenţial şi în perioada care a urmat eliberării ţării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru participarea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a României şi zdrobirii definitive a Germaniei hitleriste, pentru desfăşurarea victorioasă a marilor bătălii politice in vederea democratizării ţării, înfrîngerii împotrivirii claselor exploatatoare şi izolării partidelor politice reacţionare, pentru cucerirea puterii in stat şi transformarea pe cale revoluţionară a societăţii româneşti. In focul acestor lupte aprige s-a întărit şi consolidat tot mai puternic unitatea de acţiune a clasei muncitoare, a comuniştilor şi socialdemocraţilor. Această unitate se manifesta atît in marile acţiuni politice de masă care au avut loc în perioada respectivă, cit şi in cadrul guvernului democratic instaurat la 6 Martie 1945, în care clasa muncitoare avea rolul conducător. Pe măsura adincirii procesului revoluţionar, a cuceririi de noi poziţii de către masele populare, de către forţele democratice, a devenit tot mai imperioasă necesitatea realizării unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare — forţa socială de bază a societăţii. Aceasta condiţiona însăşi îndeplinirea de către clasa muncitoare a măreţului rol pe care era chemată să-l joace in România, rolul de clasă conducătoare în lupta pentru lichidarea definitivă a exploatării omului de către om, In marea operă de edificare a noii orlnduiri sociale — orînduirea socialistă. Mersul ferm al poporului pe acest, drum făcea absolut necesară crearea unui partid unic al clasei muncitoare, ca detaşament de avangardă, revoluţionar, capabil să unească în jurul său toate forţele naţiunii în noua perioadă istorică în care avea să intre România. După cum se cunoaşte, în procesul desfăşurării luptei revoluţionare, al conlucrării dintre partidele comunist şi social-democrat, dintre reprezentanţii acestora, au avut loc largi contacte şi, în practică, s-a trecut la constituirea şi realizarea unor organizaţii politice unice ale clasei muncitoare, cu conducere unică. Aceasta s-a concretizat, pină la urmă, într-o hotărîre comună a conducerii celor două partide şi în elaborarea unei platforme care a fost dezbătută şi adoptată în cadrul organizaţiilor partidelor respective, şi în procesul constituirii, jos, în organizaţiile unice. In aceste condiţiuni a avut loc, la 21 februarie 1948, Congresul de unificare, care a (Continuare în pag. a lll-a) VASILE BARAC şi GHEORGHE CUCU Calafiul o experienţa şi va îndeamnă aţă de judeţele Prahova, Buzău şi Brăila, Galaţiul se situează cu un pas mai înainte în ceea ce priveşte organizarea întrecerii uteciste, pătrunderea şi însuşirea acestei idei de către organizaţiile de bază, de către tineri. De unde vine acest avans ? Vine de acolo că aici dezbaterea in organizaţiile de bază, adaptarea şi concretizarea regulamentului cadru la condiţiile specifice ale fiecărui loc de muncă, atelier, secţie sau întreprindere s-a făcut mult mai devreme , încă în ianuarie. Or, în celelalte judeţe această acţiune se află un stadiu de desfăşurare în destul de multe organizaţii sau, ceea ce e şi mai rău, dezbaterea cu uteciştii a fost pur şi simplu ocolită. La Galaţi, ni se spune, acestei etape a dezbaterii cu uteciştii i s-a acordat o atenţie deosebită. Discuţiile au fost furtunoase. Uteciştii au adus multe corective atit la obiective cît şi la proiectele de angajamente. Aşa se face că încă înainte de sfirşitul lunii ianuarie toate organizaţiile U.T.C. din judeţ aveau stabilite obiective şi angajamente proprii în întrecere. „Lucru foarte important — ţine să sublinieze acum tovarăşul (Continuare in pag. a lll-a) s- a preluat. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărirea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului consiliilor Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social-economică a ţării. Hotărirea adoptată va fi dată publicităţii. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unităţii Socialiste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv : „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii tovarăşi : Dumitru Bălan, preşedintele Consiliului judeţean Brăila al Frontului Unităţii Socialiste, Ştefan Mocuţa, preşedintele Consiliului judeţean Cluj al Frontului Unităţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, Aldea Militariu, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare. — Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Hie Alexe, Dan Marţian, Gheorghe Petrescu şi Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. — Tovarăşul Mihai . Dalea a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în urma alegerii sale ca preşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Plenara a ales în Biroul Executiv pe următorii tovarăşi : Florian Dănălache, preşedintele UCECOM, Oliviu Rusu, preşedintele Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, Aurel Duca, şeful Secţiei propagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu şi Aldea Militaru. — Avind in vedere aderarea la Frontul Unităţii Socialiste a Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine, plenara a hotărit ca reprezentanţii acestor organizaţii — tovarăşii Sanda Rangheţ, secretar al C.N.A.P., Tiţă Florea, preşedintele A.G.V.P.S., şi Viaceslav Harnaj, preşedintele A.C.A., să fie cooptaţi în Consiliul Naţional şi aleşi în Biroul Executiv. Tovarăşul Corneliu Mănescu a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La discuţii, în cadrul Plenarei, au participat tovarăşii Ion Ichim, preşedintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Eleonora Mărculescu, membră a Biroului Executiv al Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S., preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Marin Fănache, preşedintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din municipiul Bucureşti, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului judeţean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Unităţii Socialiste au fost luate un şir de măsuri în vederea lărgirii atribuţiilor organismelor sale, astfel incit consiliile Frontului să-şi poată îndeplini în condiţiuni cit mai bune rolul şi sarcinile cele revin în viaţa noastră socială şi politică. S-au obţinut, desigur, o serie de rezultate bune în activitatea desfăşurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem deschis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura aşteptărilor şi a posibilităţilor pe care le au consiliile Frontului Unităţii Socialiste. Consiliile reuşesc încă în insuficientă măsură să coordoneze şi să unească eforturile tuturor organizaţiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelisme, se desfăşoară aceleaşi activităţi pe diferite linii, în timp ce unele probleme rămîn nesoluţionate. De aceea, în proiectul de hotărîre prezentat Plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste se are în vedere lărgirea în continuare a atribuţiilor şi creşterea rolului Consiliului Naţional, al consiliilor Frontului Unităţii Socialiste de la toate nivelele, în primul rînd, se are în vedere creşterea acestui rol în direcţia coordonării, pe diferite domenii, a activităţii desfăşurate de organizaţiile componente ale Frontului. In momentul de faţă trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluţionarea unor probleme obşteşti, a unor probleme edilitare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forţelor organizaţiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferinţa Naţională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei şi ridicării bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. În al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordonare a controlului obştesc. Există acum, în această privinţă, o hotărîre, s-au constituit şi comisii care şi-au început activitatea. Probabil, în cursul acestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obţinute în această privinţă, stabilind ce trebuie făcut în continuare pentru ca organismele din domeniul controlului obştesc să-şi îndeplinească în mai bune condiţiuni rolul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activităţii educative şi culturale de masă, ţinînd seama că, practic, toate organismele şi organizaţiile din cadrul Frontului Unităţii Socialiste au astfel de preocupări, desfăşoară, într-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înţeles că pentru a ridica eficienţa activităţii educative, în concordanţă cu hotărîrile Plenarei Comitetului Central din noiembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine şi să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor factorilor care concură la formarea omului nou, la lărgirea orizontului general de cunoaştere al poporului nostru. Consider că aceasta trebuie să constituie o preocupare mult mai accentuată decit pină acum a consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliului Naţional. De altfel, există şi o comisie în această privinţă — comisia pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii — şi va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic acestei activităţi de primă importanţă pentru Frontul Unităţii Socialiste. în această privinţă aş dori să menţionez necesitatea ca Consiliul Naţional, organizaţiile Frontului Unităţii Socialiste să coordoneze efectiv activitatea educativă care se desfăşoară pe teritoriul lor, indiferent de cei care o organizează. Frontul Unităţii Socialiste trebuie să iniţieze cu mai multe asemenea acţiuni, întîlniri şi dezbateri, care să se desfăşoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc în fabrică, sub conducerea organizaţiilor de partid, a sindicatelor. în acest sens aş ruga să se aducă completări şi hotărîrii plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în coordonareaşi conducerea acestor activităţi. De asemenea, în hotărîre se prevede trecerea la constituirea în sate a organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare şi unire a eforturilor ţărănimii noastre în activitatea de dezvoltare a agriculturii, în activitatea politică, în ridicarea nivelului de cunoştinţe agricole, politice şi ştiinţifice ale ţărănimii noastre. Am pornit de la ideea ca aceste organizaţii să-şi aleagă (Continuare in pag. a lll-a) Returul Campionatului diviziei A de fotbal De primăvară de SÂNZIANA POP Cred că era primăvară cînd am observat prima oară că într-o cooperativă agricolă din Dobrogea, acolo unde era locul femeilor, la vaci, la găini şi la nişte lucrau bărbaţi. N-aş putea spune că n-am văzut picior de femeie, dar mult mai des lingă şi starul de lapte se ivea cîte un bocanc de bărbat, în schimb, afară, pe cîmp, de „problema numărul unu — a griului şi de problema numărul doi a porumbului" se ocupau femei. Se ocupau cu sapa şi cu prăşitul, de dimineaţa şi pină seara, pe toată întinderea aceea acoperită de verde, între mare şi cer. Cred că era şi la Reşiţa primăvară, aşa se vedea prin fereastra atelierului, cînd am constatat cu uimire că matahala cumplită, formată din sute de roţi, de pîrghii şi de cuţite, şi care ocupa ea singură urlînd şi troznind o încăpere întreagă, era supravegheată de o fată în vîrstă de 27 de ani. N-aş putea spune că n-am văzut şi bărbaţi la uzinele U.D.M.R , dar pe porţiunea aceea de cer foarte curat şi albastru, in dimineaţa aceea de primăvară, se contura profilul unei femei. La Tăbăcăriile minerale „Jilava" am fost iarna. Ce-i drept, prin ferestrele foarte înalte ale vopsitoriei nu se vedeau nici iarbă verde, nici cer albastru, ci culori indecise de ploaie cu zioată, dar profilurile conturate pe lumina aceea difuză erau tot de tinere între 20—30 de ani. Iar la uscătorie, acolo unde bucata de piele udă trage 10—17 kilograme și se ridică de destule ori pe zi-muncă pentru a fi lipită cu amidon pe o fereastră de sticlă incasabilă, muncea voiniceşte o fată veselă şi guralivă şi care avea fix 20 de ani. Dar pe Calea Victoriei am fost tot primăvara. Se vedea asta (Continuare in pag. a V-a) vă propune