Scînteia Tineretului, martie 1974 (Anul 30, nr. 7706-7731)

1974-03-01 / nr. 7706

„SCвNTEIA TINERETULUI» pag. 2 LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE ŢARĂ DIN UNITĂŢILE AGRICOLE DE încerc un sentiment de mindrie pentru posibilitatea ce mi s-a dat de a lua cuvintul la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură, spunea tovarăşul ION SPATARELU. Convocarea acesteia, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, demonstrează încă o dată grija permanentă ce o acordă P.C.R. agriculturii, aflată intr-un continuu proces de modernizare şi dezvoltare. Cooperativa noastră a avut deosebita cinste de a fi vizitată în repetate rinduri de către secretarul general al partidului. Preţioasele indicaţii date cu această ocazie au constituit pentru noi un imboldin muncă, ne-au ajutat să ne organizăm mai bine activitatea, să obţinem rezultate prin care cooperatorii din comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, vor putea raporta îndeplinirea sarcinilor cincinalului în patru ani, atît la producţia vegetală, cit şi la cea animalieră. In anul 1973 am obţinut producţii bune la toate culturile : 4 600 kg griu la hectar, 6 790 kg porumb boabe, 45 900 kg sfeclă de zahăr, iar la cultura florii-soarelui 2 614 kg la hectar. Am vîndut statului aproape 23 000 tone produse agrozootehnice, cu 4 155 tone mai mult decit cantitatea contractată. Averea obştească a crescut la 40 143 000 lei, respectiv 1 567 000 lei la 100 de hectare, iar retribuţia cooperatorilor la 75 lei pe normă. Cuvântarea dumneavoastră, tovarăşe secretar general, jalonează in faţa Conferinţei noastre, a întregii ţărănimi, un vast şi mobilizator program de acţiune. Ne cereţi să invincim azi mai bine, să acţionăm, totdeauna, cu spirit de iniţiativă şi răspundere. Ţin să vă încredinţez că noi, cooperatorii din inima Bărăganului, vom face totul pentru a ne ridica la înălţimea acestor exigenţe. Ne preocupăm să asigurăm condiţii cit mai bune pentru realizarea unor producţii sporite in acest an. A fost arată incă din toamnă ultima palmă de pămint, am administrat îngrăşăminte organice pe 200 ha, am fertilizat suplimentar întreaga suprafaţă. Asigur Conferinţa, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ţăranii cooperatori din comuna Gheorghe Doja vor depune toate eforturile pentru a se ridica la înălţimea exigenţelor anului agricol record, pentru a intimpina cu rezultate tot mai bune aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-lea al partidului nostru. Unitatea noastră — a spus în cuvintul său directorul întreprinderii de stat pentru creşterea şi ingrăşarea porcilor — Beregsău, judeţul Timiş, tovarăşul FLORENTIN CIRPAN — constituie o expresie elocventa a acţiunii iniţiate de partid pe linia modernizării metodelor de creştere a animalelor. Raportez conferinţei, cu deosebită satisfacţie, că de la intrarea în producţie, in anul 1969, am depăşit an de an sarcinile tehnico-economice. In perioada 1969—1973, colectivul întreprinderii a produs cu 1 600 tone carne de porc peste prevederi, a livrat cooperativelor agricole de producţie şi complexelor nou înfiinţate peste 38 000 scrofiţe şi vieruşi. Ca urmare a depăşirii an de an a tuturor indicatorilor planului de producţie, investiţia totală a fost recuperată în proporţie de 82 la sută. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al XI-lea al partidului, lucrătorii întreprinderii noastre, în frunte cu comuniştii, sunt hotărîţi să folosească întreaga pricepere şi hărnicie de care dispun pentru a restitui statului , integral investiţia alocată acestui important obiectiv şi a realiza actualul cincinal Înainte de termen. După o prezentare a metodelor de muncă folosite in unitatea pe care o conduce. ing. Cirpan a spus in continuare : In lumina aprecierilor pozitive, precum şi a observaţiilor critice făcute in expunerea dumneavoastră, tovarăşe - secretar general, trebuie să arăt că in munca noastră au existat şi o serie de lipsuri. Mă refer in mod deosebit la indicii de producţie care încă nu sunt la nivelul potenţialului productiv al animalelor, la consumul specific de furaje incă ridicat. Vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru remedierea acestor deficienţe. Lucrez de aproape 25 de ani in agricultură, sublinia la tribuna Conferinţei tovarăşul MARIN NEDEA, iar in urmă cu doi ani, membrii cooperatori din comuna Purani m-au ales preşedinte al cooperativei agricole de producţie, fiind in acelaşi timp şi director al staţiunii pentru mecanizarea agriculturii. Cooperativa avea datorii, producţiile de porumb nu depăşeau 2.500 kg la hectar, iar la celelalte culturi rezultatele erau şi mai slabe. Conştient de răspunderea ce revine celor două unităţi, am unit intr-un colectiv puternic mecanizatorii şi cooperatorii. Am constituit formaţii mixte de lucru. Atitudinea nouă faţă de muncă, răspunderea pentru calitatea lucrărilor a făcut ca in anul 1973 cooperativa noastră să realizeze 5 400 kg porumb boabe la hectar pe teren neirigat. Conduşi de comitetul de partid, am iniţiat acţiuni pentru eliminarea excesului de umiditate pe mari suprafeţe. In legătură cu aceasta aş avea de făcut şi unele observaţii. Din discuţiile cu mecanizatorii, cu specialiştii şi ţăranii cooperatori, precum şi pe baza constatărilor proprii, am ajuns la concluzia că excesul de apă pe unele suprafeţe este şi consecinţa tasării terenului pe care le fac treceri repetate cu tractoarele. De aceea consider că este necesar să se introducă tractoare de mare putere, astfel echipate incit să permită executarea simultană a mai multor lucrări. Sistemul și formele de cooperare cuprinse în proiectele de statut pe care le-am studiat oferă multiple posibilităţi de întărire economică a unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. După ce s-a referit la citeva probleme privind pregătirea cadrelor de muncitori pentru agricultură, vorbitorul a spus în încheiere : suntem convinşi că îndeplinirea exemplară a programului amplu stabilit de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională depinde de noi, de felul cum vom şti să muncim mai bine pămîntul, să îngrijim cu răspundere animalele, să punem în valoare baza materială, creată prin grija deosebită a partidului şi statului nostru. Mă număr printre miile de specialişti care lucrează in producţie, acolo unde se hotărăşte soarta recoltelor, căutînd să aduc şi modesta-mi contribuţie la progresul general al agriculturii ţării noastre, sublinia cu mîndrie tovarăşa ELENA ORZAN, ingineră la C.A.P. Valea Măcrişului, judeţul Ilfov. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima din toată inima ataşamentul faţă de recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care dă o înaltă apreciere remarcabilei activităţi desfăşurate de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în fructuoasa vizită întreprinsă în unele ţări din Orientul Mijlociu. Suntem convinşi că vizitele ce urmează să le întreprindeţi în următoarele zile in alte ţări ale lumii vor constitui, de asemenea, noi momente in afirmarea politicii partidului şi statului nostru de pace şi colaborare intre popoare. Lucrez ca inginer agronom din anul 1962. Am participat zi de zi la toate transformările petrecute in comuna noastră, care au adus modificări esenţiale în bunăstarea celor ce muncesc pe ogoare. Lucrez ca şef de fermă specializată in producerea seminţelor alături de soţul meu care este inginerul şef al cooperativei. Locuim în comună, avind create cele mai bune condiţii de viaţă şi muncă, ceea ce ne ajută foarte mult să punem in slujba producţiei toată capacitatea noastră. Da, aceea sunt pe deplin de acord cu măsura preconizată ca toţi specialiştii din agricultură să se stabilească cu domiciliul în comuna unde lucrează. Ferma pe care o conduc produce şi înmulţeşte seminţe de cereale, leguminoase şi plante furajere. Aici lucrează 200 de cooperatori care s-au specializat în producerea seminţelor. 80 la sută sunt femei. La cultura griului pe o suprafaţă de 400 ha am obţinut o producţie medie de peste 4 500 kg la hectar, depăşind cu mult prevederile planului. Cu toate acestea, personal, nu mă declar mulţumită. Pornind de la cerinţele agriculturii moderne, ne-am îndreptat atenţia către pregătirea profesională a ţăranilor cooperatori. Consider însă că este necesară urgentarea aplicării in practică a unei pregătiri mai sistematizate a membrilor cooperatori, acordarea chiar de diplome, de certificate de muncitori calificaţi, paralel cu studierea posibilităţii diferenţierii retribuţiei. Pentru realizarea sarcinilor mari ce revin agriculturii în acest an, cred că am asentimentul colegilor mei din toată ţara pentru a asigura conducerea noastră de stat şi de partid, personal pe tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu, că specialiştii agricoli din România socialistă işi vor pune in slujba producţiei întreaga lor putere şi capacitate profesională pentru sporirea producţiilor an de an. In cuvintul său, tovarăşul ALEXANDRU TOANA a evidenţiat faptul că in expunerea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au fost scoase in evidenţă marile rezerve de care dispune agricultura ţării, ca şi căile de punerea lor in valoare, de folosire cit mai eficientă a bazei tehnico-materiale, a intregii noastre capacităţi creatoare. Ne vom Întoarce acasă cu un adevărat tezaur de idei, cu un îndreptar preţios in munca noastră de viitor. Noi, cooperatorii, avem sarcina să producem recolte din an un an mai mari, ne stă in putere şi facem tot ce depinde de noi pentru a ne îndeplini planul şi angajamentele. Avem insă nevoie de mai mult sprijin din partea celor ce preiau produsele agricole. La bazele întreprinderii de valorificare a cerealelor, operaţiunile de prelucrare a produselor sunt prea puţin mecanizate. De asemenea, întreprinderea viei şi vinului trebuie să asigure prese şi spaţii de depozitare suficiente, deoarece in 1973 din această cauză am pierdut circa 20 la sută din producţia de struguri, creindu-se mari greutăţi in organizarea acordului global. Aceleaşi greutăţi le intimpinăm şi la bazele fabricii de zahăr, unde sintem obligaţi ca descărcare şi să o facem manual, timpul de staţionare mărindu-se exagerat. In continuare, vorbitorul a spus : eficienţa eforturilor tuturor lucrătorilor de pe ogoare, antrenaţi in marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, este condiţionată, aşa cum a subliniat, în cuvintarea sa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi de perfecţionarea stilului de muncă al cadrelor de conducere. De aceea vom face şi în viitor totul pentru respectarea cu stricteţe a democraţiei cooperatiste, vom întrona în fiecare sector de activitate o atmosferă de ordine şi disciplină, un control riguros, vom munci cu rîvnă şi cu spor, cu conştiinţa limpede că fiecare trebuie să-şi facă exemplar datoria. De 25 de ani, spunea tovarăşul VASILE VILCU, partidul şi statul nostru, aplicînd in mod creator la condiţiile specifice ale României învăţătura mar-exist-leninistă cu privire la politica agrară, a dovedit tuturor celor ce muncesc la sate, întregului popor, că numai o agricultură socialistă, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, poate asigura un belşug de produse care să satisfacă in măsură tot mai mare nevoile economiei şi ridicarea continuă a nivelului de trai. Dobrogea, primul teritoriu al ţării complet cooperativizat, a simţit din plin efectul politicii agrare profund ştiinţifice şi realiste a partidului nostru. Producţiile realizate în 1973 in agricultura judeţului Constanţa, în comparaţie cu 1957, anul încheierii cooperativizării în Dobrogea, înregistrează creşteri de 3,4 ori la griu, de 4,3 ori la porumb, de 3 ori la floarea-soarelui, iar efectivele de animale de aproximativ 10 ori. In prezent, în judeţul Constanţa dispunem de 6 500 tractoare fizice, 4.000 combine şi o gamă variată de alte maşini agricole, 33 la sută din suprafaţa arabilă este irigată, iar pentru minuirea şi exploatarea tehnicii din dotare avem aproape 12 000 cadre de mecanizatori, motopompişti, tehnicieni şi ingineri agricoli. Aşa se explică faptul că în 1973 producţia globală a agriculturii din judeţul Constanţa a ajuns la 5,3 miliarde lei şi odată cu aceasta a crescut nivelul de trai şi viaţa spirituală a ţărănimii noastre, care astăzi simte din plin binefacerile socialismului Iată de ce îndeplinesc cu multă bucurie sarcina încredinţată de lucrătorii de pe ogoarele judeţului nostru de a mulţumi şi cu acest prilej conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului secretar general, Nicolae Ceauşescu, pentru tot sprijinul şi ajutorul acordat, pentru grija tovărăşească cu care am fost îndrumaţi in întreaga noastră activitate. Noi, suntem conştienţi că, deşi am obţinut unele rezultate bune îndeosebi în acest cincinal, faţă de condiţiile de care dispunem, de ajutorul efectiv pe care-l primim, nivelul producţiilor obţinute nu ne mulţumesc. Subliniind, în continuare măsurile adoptate de organele şi organizaţiile de partid din unităţile agricole, în lumina recentei scrisori a Secretariatului C.C. al P.C.R., preţioasele învăţăminte desprinse din Expunerea la Conferinţă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vorbitorul a spus : In încheiere, doresc să asigur conducerea partidului, pe dumneavoastră stimate tovarăşe secretar general, că oamenii muncii din agricultura judeţului Constanţa, vor depune toate eforturile pentru a întimpina cel de-al XI-lea Congres şi a XXX-a aniversare a eliberării ţării noastre, cu producţii mari în toate sectoarele din agricultura noastră. înainte de a înfăţişa, citeva rezultate obţinute de noi, cooperatorii din Bucov, judeţul Prahova, arăta tovarăşul COSTICA MIŞCA, vreau să subliniez atenţia deosebită pe care o acordăm pămîntului. La Bucov nu există practic teren care să nu producă, iar recoltele medii sunt într-o permanentă creştere. Am introdus in circuitul agricol şi prundul de grilă din valea riului Teleajen unde am plantat cu viţă de vie 60 de hectare. De pe 30 hectare de vie intrată pe rod, am recoltat deja anul trecut cite 15 000 kg struguri de vin la hectar. Pe baza acestor rezultate continuăm amenajarea văii Teleajenului. In sectorul vegetal ponderea e deţinută de cultura legumelor, iar în domeniul zootehnic, cooperativa noastră este profilată pe creşterea vacilor de lapte şi a păsărilor pentru ouă. Mulţi ne întreabă cum se face că deşi este situată intr-o puternică zonă industrială, la numai 4 km de municipiul Ploieşti, cooperativa din Bucov are totuşi forţă de muncă suficientă. Lucrăm cu aproximativ 800 de braţe de muncă, din care 700 sunt femei. Participarea la muncă este determinată de măsurile de cointeresare materială pe care le aplicăm, de, creşterea an de an a nivelului de retribuire. Ciştigurile lunare ale membrilor cooperatori sunt de 1 500— 1 700 de lei in producţia, vegetală şi de 2 200—3 000 de lei la creşterea animalelor. In prezent, realizăm venituri băneşti de 12 800 lei la hectar şi vom face eforturi ca la sfirşitul actualului cincinal să ajungem la circa 15 000 lei venituri băneşti la fiecare hectar de teren agricol. Succesele obţinute de cooperativa noastră sunt rodul muncii membrilor cooperatori, care sub îndrumarea organizaţiei de partid şi a consiliului de conducere, au aplicat consecvent politica clarvăzătoare a partidului. Permiteţi-mi să transmit de la tribuna acestei conferinţe cele mai calde mulţumiri conducerii de partid şi de stat, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija acordată dezvoltării agriculturii noastre socialiste, creşterii nivelului de trai al ţărănimii cooperatiste. De la terminarea facultăţii, în anul 1963, spunea tovarăşul ION DAVIDOIU, locuiesc, împreună cu soţia, care e şi dinsa agronom, in casa construită de către cooperativa noastră, care ne-a asigurat condiţii excelente de muncă şi viaţă. Pentru a cimenta şi mai mult legăturile cu oamenii in mijlocul cărora am trăit şi lucrat, primii 10 ani de activitate din viaţa mea de inginer agronom, au hotărît ca încă din acest an să-mi construiesc locuinţă în Timboieşti. Aici m-am împlinit ca om, ca specialist, perfecţionindu-mi pregătirea inginerească pentru a fi cit mai de folos societăţii, oamenilor în mijlocul cărora trăiesc şi muncesc. Cooperativa noastră şi-a sporit an de an patrimoniul viticol. Dispunem astăzi de 770 hectare de vie. Priceperea viticultorilor noştri, îmbogăţită de cunoştinţele însuşite la cursurile agrozootehnice, a sporit an de an şi producţia ; ca atare, veniturile cooperativei au crescut de la 1.417.000 lei în 1959, la aproape 30 milioane de lei în 1973. După ce a trecut în revistă succesele deosebite obţinute prin mai buna organizare a muncii, prin îmbunătăţirea structurii culturilor, vorbitorul a spus : De curînd am dezbătut cifrele de plan pe 1974, care, fireşte, sunt mai mari faţă de anul precedent. In anul 1974 şi în perspectivă suntem preocupaţi să extindem plantaţiile de vii şi pomi. Vom continua să plantăm un ritm de 40—50 hectare anual, astfel incit în următorii 3 ani să înlocuim toate viile bătrine, cu potenţial productiv scăzut, şi să acoperim toate golurile din vii. Deoarece unitatea noastră a acumulat o bogată experienţă în producerea materialului săditor vom studia posibilitatea realizării unei asociaţii pentru producerea viţei altoi şi a puieţilor de pomi fructiferi, îndeosebi pentru nuci şi cireşi. In anii 1971 şi 1972 I.A.S. Miroslava a fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa I pentru cea mai mare producţie de lapte şi soia, iar pentru rezultatele obţinute, pe ansamblul activităţii economice, în întrecerea socialistă dintre unităţile agricole de stat, a primit Ordinul Muncii clasa a II-a şi Steagul de întreprindere fruntaşă pe ţară, întreprinderea noastră — a menţionat tovarăşul CORNELIU MARDARE — este unitate-etalon în producţia de lapte, un sistem gospodăresc. In 1973 am realizat fie la cele 1710 vaci o producţie medie de 3 813 litri lapte, pe fiecare vacă furajată, reuşind să livrăm la fondul de stat, peste plan, 3 500 hectolitri de lapte. Ca urmare a creşterii producţiei de lapte, a măsurii de raţionalizare a furajelor, am obţinut numai din producţia de lapte un beneficiu de peste 1 000 000 lei. Urmărind cu atenţie expunerea tovarăşului , Nicolae Ceauşescu mi-am dat seama că nici noi nu ne-am preocupat în suficientă măsură de întărirea ordinii şi disciplinei, de întronarea unei noi atitudini faţă de muncă în toate cele trei ferme specializate. întreprinderea noastră a întărit şi extins în permanenţă relaţiile de colaborare şi întrajutorare cu cooperativele agricole învecinate. Trebuie să spunem însă că am făcut foarte puţin în ceea ce priveşte întărirea relaţiilor dintre noi şi cooperative. Există, posibilităţi pentru extinderea metodelor avansate privind organizarea muncii în zootehnie, stabilirea unor raţii echilibrate şi economicoase, creşterea procentului de natalitate. De asemenea, putem să livrăm acestor unităţi, eventual un schimb, mai mult material de prăsilă, în scopul îmbunătăţirii raselor. Cercetarea ştiinţifică în domeniul cerealelor şi plantelor tehnice, pe care o desfăşoară Institutul de la Fundulea şi staţiunile experimentale agricole de pe întinsul ţării, sublinia tovarăşul NICHIFOR CEAPOIU, are la bază valoroasele indicaţii date de tovarăşul secretar general Nicolae Ceauşescu de a lega cit mai strins cercetarea ştiinţifică de învăţămint şi de producţie, precum şi hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale privind asigurarea unor seminţe de înaltă productivitate la griu, porumb, floarea-soarelui şi alte plante agricole şi aplicarea cit mai largă in practică a cuceririlor ştiinţei. In acest scop, cercetătorii s-au străduit şi se străduiesc să-şi perfecţioneze metodele de investigaţie, să obţină rezultate la nivelul celor mai bune realizări din ţările cu o bogată tradiţie de cercetare, să introducă şi să extindă cit mai rapid in unităţile de producţie aceste rezultate. La porumb au fost obţinuţi şi extinşi in producţie, în ultimii ani, o serie de hibrizi de mare randament ca HD 225, HS 330, HS 400, HD 410 şi HS 415, care în unităţile fruntaşe dau peste 10 000 kg boabe la ha, împreună cu ministerul nostru s-a elaborat un plan de înmulţire rapidă a acestui hibrid, astfel ca în 1977 el să fie cultivat pe circa 330 000 hectare. Deşi Institutul de la Fundulea produce in fiecare an peste 23 000 tone săminţă elită şi săminţă hibridă, depăşind planul cu 20—40 la sută, totuşi la unele culturi, cum sunt cinepa şi inul, lucerna, trifoiul, ghizdeiul, măzărichea şi ierburile perene, nu a reuşit să asigure necesarul de săminţă planificat, urmînd ca această situaţie să fie cit mai repede lichidată. Totodată, actuala structură a soiurilor de griu de toamnă, in care predomină încă soiurile străine, urmează să fie îmbunătăţită prin extinderea pe suprafeţe mari a soiurilor create de staţiunile din ţară ca Lovrin 10, Lovrin 13, Dacia, Excelsior, Favorit, Olt, Turda şi altele care, în prezent ocupă doar o jumătate milion hectare, precum şi prin introducerea în producţie a noilor soiuri de griu Iulia şiCeres, omologate în acest an. Ne străduim ca în timp scurt să dăm producţiei soiuri de griu de 10 000—12 000 kg boabe hibrizi de porumb care să producă peste 20 000—22 000 kg lfectil, precum şi soiuri şi hibrizi de mare productivitate la celelalte culturi. La un sfert de veac de la Istorica Plenară a C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, spunea tovarăşa MARIA CUCUTA noi, cei care lucrăm pe ogoare, exprimăm recunoştinţă fierbinte Partidului Comunist Român, secretarului nostru general — tovarăşului Nicolae Ceauşescu — pentru grija deosebită, permanentă, pe care o acordă dezvoltării agriculturii, pentru viaţa tot mai luminoasă pe care o trăieşte ţărănimea, toţi lucrătorii satelor. Vă mulţumim, de asemenea, tovarăşe Ceauşescu pentru călduroasele aprecieri făcute nouă, femeilor, şi vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru înfăptuirea politicii partidului de înflorire a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Lucrez de 12 ani în cooperativa agricolă de producţie din satul Traian, judeţul Tulcea, iar ca ingineră, apreciez în mod deosebit măsurile preconizate menite să facă deplină ordine în activitatea specialiştilor din agricultură. Propria experienţă m-a convins că nu poţi realiza sarcinile ca specialist, nu poţi obţine rezultatele dorite, dacă nu te legi organic, cu toate firele vieţii tale, de viaţa satului, a oamenilor în mijlocul cărora trăieşti şi munceşti. Agricultura modernă, intensivă, nu se face pe asfalt şi nici între două sosiri ale trenului în gară. Conferinţa actuală, hotărîrile care vor fi adoptate, vor constitui un program concret pentru activitatea noastră, in aşa fel incit în acest an să realizăm producţii superioare. Voi munci cu toată pasiunea şi priceperea mea pentru a avea satisfacţia că, alături de întregul popor, îmi aduc şi eu contribuţia mea modestă la măreaţa operă de edificare a socialismului in scumpa noastră patrie. Indicaţiile preţioase reieşite din ampla expunere a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor constitui un program concret pentru activitatea noastră, în aşa fel incit să realizăm producţii superioare şi să contribuim într-o măsură mai mare la consolidarea agriculturii, ramură de bază a economiei naţionale. In cuvintul său, tovarăşul IOSIF MOLNÁR spunea : Sunt venit de pe meleagurile judeţului Covasna unde, înfrăţiţi in muncă şi idealuri, români şi secui, depun eforturi susţinute pentru înfăptuirea politicii partidului, a preţioaselor indicaţii date de iubitul nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cooperativa agricolă de producţie din comuna Sinzieni, al cărui reprezentant sunt, in lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului, cu sprijinul permanent şi multilateral al conducerii de partid şi de stat, şi-a adus modesta contribuţie la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. In acest context, doresc să subliniez faptul că în anul 1973 am reuşit să realizăm planul la producţia globală in proporţie de 106 la sută, iar la veniturile, băneşti a fost depăşit cu 22 la sută. In acelaşi timp, am livrat la fondul centralizat al statului 5 670 tone de cartofi, 4 952 tone de sfeclă de zahăr, 164 tone carne, 7 729 hl de lapte de vacă şi alte produse agroalimentare.. Aceste rezultate nu ne mulţumesc. Criticile drepte făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu sunt valabile şi pentru cooperativa din Sinzieni, unde mai trebuie să muncim cu oamenii pentru întărirea disciplinei in muncă, pentru a determina pe toţi mecanizatorii să acorde mai multă atenţie calităţii lucrărilor, aplicării tuturor regulilor agrotehnice, şi pentru că nu am făcut totul in vederea folosirii cu mai multă chibzuinţă a fiecărei palme de pămint. După ce s-a referit concret la măsurile tehnice şi organizatorice adoptate, şi a înfăţişat pe larg angajamentele de a spori continuu producţiile, vorbitorul a spus in încheiere . Nu aş putea să închei cuvintul meu, fără să exprim din toată inima adeziunea şi aprobarea deplină a oamenilor muncii din judeţul Covasna faţă de politica generală, internă şi externa a partidului, preţuirea şi înalta recunoştinţă faţă de înţelepciunea şi consecvenţa cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu acţionează neobosit pentru traducerea in viaţă a acestei politici. Ştiind că vin la această Conferinţă, s-a adresat participanţilor tovarăşa MARIA RAŢA, ţăranii din Ardusat, judeţul Maramureş, m-au împuternicit, să spun cum muncim noi pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională privind dezvoltarea agriculturii. Am muncit cu hărnicie şi dăruire pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate pe 1973, avind rezultate bune în sporirea producţiilor. La porumb am realizat o producţie de 3 836 kg boabe la hectar, la griu 2 380 kg, depăşind prevederile de plan. La ceapa uscată, ardei şi morcovi s-au realizat producţii de 10 pină la 15 mii kg la hectar. Ne dăm seama că, deşi am avut o serie de realizări bune în producţie, ele nu sunt pe măsura posibilităţilor noastre şi nu reprezintă totul din ceea ce putem face. In activita ■ tea cooperativei au existat şi unele lipsuri în organizareamuncii, în folosirea cu chibzuinţă a pămîntului, precum şi în alte sectoare de activitate. De aceea, aşa cum a rezultat din interesanta cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, reîntorşi acasă ne vom strădui să gospodărim cu mare grijă pămîfttul nostru, să cultivăm fiecare palmă de pămîrtt, şi să-l gospodărim ci putem noi mai bine, ferindu-1 de băltirea apelor sau de inundaţii. In organizaţia de partid şi In adunările generale ale cooperatorilor, ne-am analizat de curind lipsurile noastre şi a reieşit că nu am folosit cum trebuie suprafeţele amenajate la irigat, n-am întreţinut destul de bine culturile, pentru sectorul zootehnic, n-am asigurat furaja de cea mai bună calitate şi altele. Din aceste greşeli am tras cu toţii învăţăminte, am stabilit măsuri bune. Muncesc în cooperativă de aproape 24 de ani şi cunosc foarte bine tot ceea ce gîndesc şi Înfăptuiesc femeile din Ardusat. Din totalul de 745 braţe de muncă active, peste 550 sunt femei şi ele sunt harnice nu numai la munca cimpului, ele sunt prezente la toate acţiunile de interes obştesc pentru înfrumuseţarea comunei. Am fost profund impresionată de aprecierea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la adresa aportului femeilor la muncile agricole. Vă mulţumim din inimă, tovarăşe secretar general, pentru această apreciere care ne dă nouă energie pentru aplicarea politicii partidului şi vă asigurăm că femeile vor munci şi de aici înainte cu migală şi cu stăruinţa care le caracterizează pentru a da producţii şi mai mari. Consfătuirea la care participăm astăzi, arăta in cuvintul său tovarăşul VASILE BARBULESCU, este o dovadă in plus a grijii pe care o acordă partidul şi guvernul dezvoltării şi modernizării agriculturii noastre socialiste. Noi, cei din Scorniceşti, păstrăm vie în memoria noastră acele zile de neuitat de acum 15 ani cînd, in anul 1959, cel mai iubit fiu al comunei şi al poporului nostru, pe atunci secretar al Comitetului Central, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a venit în mijlocul nostru şi ne-a arătat cu răbdare şi putere de convingere adevărul, care să fie drumul nostru, care să fie destinul nostru. Ştim că dinsul a venit atunci intr-un moment de mare răscruce în viaţa noastră, a comunei, înfiinţasem încă de la apariţia documentelor Plenarei din 3—5 martie o cooperativă în care au intrat 52 de familii, unindu-şi nu numai pămîntul, ci şi mintea şi braţele şi hărnicia, însă acest germene al socialismului în comuna noastră trebuia să se dezvolte, trebuia, intr-adevăr, să demonstreze tuturor că drumul cooperativizării este drumul cel mai bun. Dinsul a venit nu numai in calitatea de trimis al conducerii de partid, ci şi în calitatea de fiu al comunei noastre pe care dorea s-o vadă cit mai rapid cooperativizată. Incepînd încă din 1959, am început lupta şi munca cu dealurile, care altădată nu produceau nimic. Am reuşit să plantăm 190 ha cu vie și pomi. Am dezvoltat sectorul zootehnic, care la ora actuală are 800 taurine, 5 000 porci, peste 1 200 000 pui. Toate acestea le-am făcut ca urmare a acordării unei atenții deosebite dezvoltării fondului de acumulare. Considerăm că am mers pe o cale justă, întrucît aceasta a dat posibilitateacooperativei să-şi dezvolte toate ramurile de activitate, a dat posibilitatea ca noi, de trei ani, să avem banii noştri proprii, să facem investiţii. De la o producţie globală de 9 210 000 lei în anul 1966 am ajuns la finele lui 1973 la 62 milioane. De la 14 milioane venituri băneşti în 1970 am ajuns la 48 milioane în 1973 ; averea obştească a crescut de la 6 milioane, la 103 milioane. Vă rog să-mi permiteţi ca de la această tribună să mulţumesc tuturor conducerilor de cooperative agricole, tuturor acelora care au răspuns , chemării noastre, care s-au angajat ca împreună cu noi să obţină mai multe cereale necesare nouă, întregii ţări, să facem ca intr-adevăr anul 1974 să fie, cum spunea ,secretarul general, anul producţiilor record in agricultură. în ceea ce ne priveşte, noi am luat unele măsuri ca să ciştigăm această întrecere. Am însâminţat pină în prezent 400 ha cu culturi de urgenţa I care se pot considera terminate.. Primele sute de tone de carbonat de calciu au început să fie administrate pe teren. Au fost împrăştiate in cimp 7 OOQ tone de gunoi de grajd. Am luat şi alte măsuri care să ducă la ciştigarea acestei întreceri, dar, in ultimă instanţă, nu este important cine ciştigă această întrecere, important este că din această întrecere va ciştea întreaga ţară. Şi noi ştim că în ţară sunt multe cooperative agricole mai bune ca noi şi mulţi cooperatori dornici să cîştige acest steag de fruntaş. Pină la urmă va ciştiga cine va munci mai bine, cine va obţine producţii mai bune. Vorbind in numele mecanizatorilor din judeţul Gorj, tovarăşul ION GRECU spunea: Mă stăpineşte o puternică emoţie, acum cînd, in faţa conducerii partidului, a iubitului nostru secretar general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a marelui sfat al lucrătorilor ogoarelor ţării, exprim hotărîrea de a munci neobosit pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului cu privire la înflorirea agriculturii noastre socialiste. Prin grija partidului şi statului, parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţ s-a dezvoltat şi perfecţionat continuu. Pe ogoarele Gorjului îşi desfăşoară activitatea 11 staţiuni de mecanizare a agriculturii, cu un parc de tractoare şi maşini agricole care a crescut de aproape 7 ori, in comparaţie cu anul 1962, ceea ce ne-a permis să executăm, în 1973, un volum de lucrări de opt ori mai mare şi de un nivel calitativ superior. Acţionînd în spiritul sarcinilor trasate de partid, S.M.A. Bibeşti şi-a îndeplinit planul pe 1973 în procent de 120 la sută. Eforturile noastre se materializează in producţiile sporite pe care le-au obţinut cele şapte cooperative agricole ce le deservim — de peste 3 ori la cultura griului şi de aproape 4 ori la cultură porumbului — în reducerea cheltuielilor materiale cu aproape 200 lei la 1000 lei venituri, faţă de prevederi. Nu ne mulţumim insă cu aceste rezultate.’ Analizele făcute recent in adunările organizaţiilor de partid in spiritul Scrisorii Secretariatului C.C. al P.C.R., au scos în evidenţă că dispunem de rezerve nevalorificate. Am făcut prea puţin pe linia mecanizării lucrărilor in zootehnie; secţiile de mecanizare nu şi-au îndeplinit toate sarcinile ce le reveneau pentru mecanizarea cit mai completă a lucrărilor din cooperativele agricole; pregătirea profesională a mecanizatorilor nu se ridică în toate cazurile la nivelul cerut de tehnica actuală. Conştienţi de necesitatea lichidării acestor neajunsuri, mecanizatorii staţiunii noastre, înfrunte cu comuniştii, au adoptat măsuri concrete pentru folosirea raţională a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor, pentru respectarea cu stricteţe a normelor de exploatare, iar prin alimentarea corectă a tractoarelor, prin optimizarea transporturilor şi evidenţierea corectă a consumurilor, vom reduce consumul de carburanţi şi lubrifianţi cu doi la sută. In încheiere, vă rog să-mi permiteţi să fac unele propuneri. — Consider necesară studierea posibilităţii de fabricare a unui tractor pentru pante de mare putere, intrucit actualul tractor SM 445 are un randament scăzut şi prezintă numeroase defecţiuni în timpul exploatării. — Pentru uşurarea eforturilor fizice ale mecanizatorilor în timpul executării lucrărilor agricole, propun ca uzina de tractoare să studieze posibilitatea îmbunătăţirii constructive a scaunului de tractor, în sensul amortizării şocurilor ce se produc in timpul exploatării. — Consider că este bine ca, în baza contractului încheiat la începutul anului între cooperativele agricole de producţie şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, să se execute toate lucrările prevăzute fără să fie nevoie de adeverinţă de disponibil, astfel incit să putem folosi întreaga sistemă de maşini, timpul optim de lucru, să putem înlătura unele greutăţi pe care le întîmpinăm din acest punct de vedere. Vă rog să-mi permiteţi, a spus în cuvintul său tovarăşul ALEXANDRU CZEGE, să folosesc acest prilej deosebit pentru a exprima, in numele tuturor cooperatorilor români şi maghiari de pe meleagurile bihorene, înfrăţiţi în muncă, cele mai calde cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă Partidului Comunist Român, tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită acordată dezvoltării şi modernizării agriculturii cooperatiste. Informăm conducerea partidului, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că in primii 3 ani ai acestui cincinal, prin folosirea raţională a bazei tehnico-materiale, producţia globală la C.A.P. Salonta s-a dublat, iar averea obştească in unitatea noastră a depăşit 100 milioane lei. Pentru a putea fi mai deplin valorificate rezervele mari de care dispunem, se cer rezolvate unele probleme. Se emit încă multe adrese şi se solicită o mulţime de situaţii inutile, care sustrag aparatul tehnico-administrativ din unităţi de la activitatea de producţie. Nu suntem împotriva informării şi evidenţei, dar acestea pot fi raţionalizate. In ce priveşte aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice, erbicide şi maşini diversificate, ministerele de resort ar trebui să acţioneze mai rapid şi mai concret pentru ca aceste mijloace de producţie să ajungă la timpul oportun in unităţi. Consider că nu este just să fie neglijate sistemele mici, gospodăreşti de producţie şi chiar obiectivele moderne de tip industrial. Să existe posibilitatea ca unităţile cu sector zootehnic preponderent să poată efectua şi in bani plata lucrărilor efectuate de S.M.A. la porumb. Am luat toatemăsurile şi le vom lua in continuare pentru a da viaţă angajamentului nostru ca incepînd, cu anul viitor, să lucrăm in contul anului 1976. Acest moment politic —a spus în cuvintul său tovarăşul IOHAN KRAUS -- îmi dă prilejul să-mi exprim sentimentele de adincă mîndrie patriotică a mecanizatorilor români, maghiari şi germani de la S.M.A. Reghin, judeţul Mureş, pentru laborioasa activitate a secretarului nostru general, de a promova cu consecvenţă in viaţa internaţională principiile, nobile ale înţelegerii, prieteniei şi colaborării între popoare. Nutrim cu toţii o profundă satisfacţie pentru faptul că, prin rezultatele vizitei pe care aţi făcut-o în cele patru ţări arabe, prin cele pe care le veţi dobîndi în apropiata vizită ce urmează s-o faceţi in Argentina, Republica Guineea şi Liberia, se confirmă încă o dată puternica şi prestigioasa dumneavoastră activitate pentru afirmarea politicii internaţionale a partidului şi statului nostru. îmi exprim, totodată, deplina satisfacţie şi mulţumirea câ mi s-a oferit posibilitatea să particip şi să-mi spun cuvintul in Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură. Menţionez că noi, mecanizatorii din secţia Dedrad, ne-am angajat să lucrăm al treilea an consecutiv cu aceleaşi formaţii de lucru şi să ne străduim să executăm toate lucrările de foarte bună calitate şi la timp pentru a realiza şi depăşi producţiile planificate. Vom depune tot efortul ca angajamentul comun pe care l-am luat cu membrii cooperatori de a obţine la hectar, peste plan, 200 kg de griu, 300 kg de porumb, 5 000 kg de sfeclă şi 1 200 kg de cartofi, să fie realizat şi depăşit. Expunerea tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu constituie pentru noi, toţi lucrătorii din agricultură, un nou şi puternic imbold in muncă, pentru ca, în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării ţării noastre şi a celui de-al XI-lea Congres al partidului să ne realizăm în mod exemplar toate sarcinile care ne revin, iar prin rezultatele muncii noastre să contribuim la obţinerea în anul 1974 a unor producţii record. Ca preşedinte al asociaţiei intercooperatiste Bălăciţa, judeţul Mehedinţi — spunea tovarăşul MARIN TRAŞCA — apreciez că această formă de organizare creează cadrul corespunzător aplicării tehnologiilor moderne, utilizării raţionale a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă existente in cooperativele agricole asociate. Iar acest lucru aş vrea să-l dovedesc prin expunerea realizărilor obţinute de noi in 1973 cind am reuşit să depăşim efectivul de animale, prevăzut în plan, să înregistrăm un spor total de creştere in greutate de 350 tone. Am livrat statului un număr de 1 600 capete tineret taurin, cu o cantitate de 550 tone carne, reauzind un venit de peste 5 milioane lei. Nivelele atinse la efectivul şi producţia animalieră in 1973, ne-au convins o dată mai mult că trebuie să ne concentrăm toate eforturile în direcţia creşterii în continuare a acestor efective, a dezvoltării şi modernizării bazei tehnico-materiale existente, permanentizării şi calificării îngrijitorilor. Ne-am propus ca din contribuţia proprie şi prin creditele acordate de stat să construim două grajduri cu o capacitate de 880 capete, să modernizăm incă trei grajduri existente. Consider că activitatea asociaţiilor intercooperatiste este mai bine definită prin noul statut. In calitatea ce o deţin, vreau să-mi exprim acordul deplin cu proiectul de statut, care o dată aprobat va orienta şi mai bine activitatea noastră în viitor. Prin organizarea asociaţiilor la nivelul unui singur consiliu intercooperatist, se va admnei şi mai mult cooperarea şi asocierea raţională dintre cooperativele agricole. Vom acorda cea mai mare atenţie aplicării în viaţă a tuturor sarcinilor ce reies din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din celelalte documente puse in dezbaterea conferinţei, care au o mare însemnătate pentru noi, agricultorii de pe ogoarele ţării. In consiliul intercooperatist Cirţa, din judeţul Harghita, arăta tovarăşul IOAN KELEMEN, sunt şase cooperative agricole de producţie, deservite de S.M.A. Cirţa. Avem toate condiţiile favorabile creşterii animalelor , mai ales a bovinelor şi ovinelor. Programul naţional de dezvoltare a zootehniei stabileşte un ritm rapid de sporire a şeptelului, creşterea producţiei medii pe animal furajat, a greutăţii medii la sacrificare. Fiecare unitate din consiliul intercooperatist se străduieşte să realizeze aceste sarcini. Astfel, C.A.P. Tomeşti s-a specializat de ani de zile în ingrăşarea bovinelor, celelalte cooperative în creşterea vacilor pentru lapte, furnizind şi materialul de ingrăşat. Pentru sporirea bazei furajere, în colaborare cu întreprinderea judeţeană pentru executarea de lucrări pentru întreţinerea şi exploatarea pajiştilor, am efectuat lucrări de îmbunătăţiri şitarlalizări pe o suprafaţă de peste 900 hectare de păşuni, pe care s-a dublat producţia de masă verde. Am efectuat lucrări locale de desecare şi îndiguiri pe o suprafaţă de peste 1 200 hectare arabil şi fineaţă. Studiind in mod amănunţit proiectul de statut al consiliilor intercooperatiste şi statutul asociaţiilor intercooperatiste, amînţeles modul curţi trebuie să acţionăm in continuare. In proiectul de statut sunt trecute foarte clar atribuţiile ce ne revin. In cadrul asociaţiei de îndrumare şi coordonare a activităţii economice avem posibilitatea de a organiza acţiuni mari, •prin care se pot crea condiţii mai bune pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, prin cooperare cu unităţi agricole de stat, sunt in curs de executare lucrări de desecări şi regularizări, pe o suprafaţă de circa 3 000 hectare. in vederea îmbunătăţirii suprafeţelor întinse de păşuni, vom organiza lucrări fitoameliorative, iar în scopul creşterii producţiei şi a productivităţii muncii în zootehnie, vom organiza ferme specializate. Putem să năzuim la rezultate mereu mai bune, deoarece avem fericirea să trăim şi să muncim într-o ţară liberă, stăpînă pe destinele sale, condusă cu Înţelepciune de partid, de secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care promovează pe plan extern o politică activă de pace, de colaborare economică, reciproc avantajoasă, cu toate ţările lumii, întors acasă voi depune toate eforturile pentru a organiza popularizarea şi cunoaşterea de către toţi cooperatorii a măsurilor şi sarcinilor stabilite la această conferinţă şi voi lua măsuri de aplicarea lor in viaţă. A CADRELOR DE CONDUCERE STAT ŞI COOPERATISTE Din cuvintul participanţilor VINERI I MARTIE 1974