Scînteia Tineretului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 7967-7991)

1975-01-03 / nr. 7967

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 URĂRILE VÎRSTEI TINERE • Bucureşti Ctitorii cetăţilor termice Primul popas bucureştean pe magistralele revelionului 1975 — colectivul de muncitori al între­prinderii de utilaj termoenerge­­tic „Vulcan". Aici s-a lucrat u­­riaşul cazan de 1 035 tone aburi pe oră. Astă-seară muncitorii de la Vulcan s-au adunat într-un careu sărbătoresc, tradiţional pentru a sărbători bilanţul suc­ceselor, al realizărilor de peste an. Recunoaştem la mese, in mijlocul familiilor lor cazangii strungari, lăcătuşi: Marinescu Constantin, Dumitru Delcea, Banciu Alexandru, Stan Paul. Ei , toţi tineri, fac parte din co­lectivul „ctitorilor" cetăţilor ter­mice de la Palas, Brazi, Bucu­­reşti-vest, Rogojelu. — Ce noutăţi vă va aduce anul 1975? — Vom începe, ne răspunde maistrul Oprea Popescu, să lu­crăm cazanele termocentralelor de la Turceni şi Brăila. 1975 va fi anul celor mai multe noutăţi şi soluţii tehnice, fiindcă vom asimila încă patru noi tipuri de cazane pentru combustibili so­lizi inferiori. In acest an reali­zăm — după proiecte tehnice ro­mâneşti — cazanul primei ter­mocentrale care va funcţiona pe bază de reziduuri. Să înflorească florile tinereţii Peste 400 de invitaţi la re­velionul itebiştilor. In sala can­­tinei-restaurant a întreprinderii, din strada Dr. Grozovici, se ciocnesc la ora sosirii noastre pahare, se schimbă impresii, se rememorează momente de sea­mă ale anului sfirşit. Clipă solemnă. Televiziunea transmite cuvintarea rostită cu prilejul Anului Nou de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ochii strălucesc mai puternic, din­ claritate gindurilor. Se string mîini, colegi şi prieteni se îmbrăţişează. Stăm de vorbă cu ciţiva ti­neri şoferi, manipulanţi, înca­satori, revizori, strungari, for­jori, sudori : Ion Bucur, Ma­riana Geambazu, Florin Păun, Ion Rebenciuc, Nedelcu Filon, Maria Rotaru, Alexandra Du­­mitrescu. Ce aşteptaţi de la 1975 ? — i-am întrebat. Răs­punsul unanim : împliniri mai mari în muncă, şi, fireşte, in viaţa personală. Dorim ca in sectorul nostru de activitate să înflorească cu­ mai multe „flori ale tinereţii“... ORA 1, împreună cu primul-secretar­­ comitetului U.T.C. al I.T.B.­­lui, tov. Dumitru Beşliu, vizi­­­m căminele pentru nefamilişti­i care-şi petrec revelionul alţi este 1 000 de tineri: „Ilfov", Bucureştii Noi“, „Pipera", „Mi­­tari", „Colentina". Cinci cămi­­e, cinci locuri dominate de ti­­ereţe, de brazi împodobiţi săr­­ătoreşte, cu ghirlande şi lam­­ioane viu colorate. Discuţia se îcheagă repede. Filele carnetu­­ai se acoperă una după alta însemnind momente, dorinţe , gînduri. „Am promis, şi ne am strădui să ne ţinem de câ­ini. Vrem să chemăm la o intre­­ere Încă din această lună toat­e căminele Capitalei“. (Gabrie­­l Halup — Căminul „Ilfov ). Noi, tinerii, ne-am propus entru 1975, să preluăm integral­ele mai prost deservite linii, şi­­ facem din ele linii model.“ Ion Oprişor — Căminul „Co­­entina"). ORA 2 Ne aflăm la Dispeceratul cen­tral al circulaţiei I.T.B. din Ca­lea Moşilor. Directorul general al întreprinderii, tov. Dumitru Stoian, se află în noaptea a­­cesta, în control, pe trasee, la capete de linii, depouri, la ex­ploatări. Cerem legătura prin ra­dio cu maşina pe care patrulează. — Cum se explică prezenţa dumneavoastră pe traseu în această noapte, tovarăşe direc­tor general? — Desfăşurăm investigaţii am­ple privind sectoarele de circu­laţie, fluxul de maşini şi, impli­cit, deservirea celor peste 2 mi­lioane cinci sute de mii de că­lători. Structura noilor noastre echipaje de control, din care facem parte în primul rind noi, cei din­ conducerea întreprinde­rii, ne­­dă certitudinea că, în 1975, activitatea noastră, se va desfăşura cu o sporită eficienţă. — Ce noutăţi ne rezervă a­­nul 1375 ? — în primul rind, înfiinţarea unei noi linii rapide 79 (Intr. „Republica" — bd. Muncii — Şos. Mihai Bravu — Bd. Dimi­trov) şi 54 (P-ţa Sudului — I.M.G.B.), precum şi suplimen­tarea cu maşini a liniilor 32 ba­raj, 46, 53, 71, 104, 117, 44 şi 39. Lumină pentru luminile revelionului Ne aflăm în camera termică a centralei electrice Grozăveşti. Dispecerul Toader Nicolae şi Alexandru Mayer exploatează la maxim capacitatea turbinelor. Lumină pentru luminile reve­lionului , energie, forţă şi pu­tere pentru vetrele nestinse ale muncii unde clepsidra timpului se scurge neîncetat într-un con­tinuu efort creator. Pentru toţi, sectorul energetic veghează, în­carcă şi descarcă pe coloanele de înaltă tensiune sau în lam­pioane colorate — mii de kilo­waţi. Din dispeceratul central al Ministerului Energiei Electrice ni se comunică o veste de ulti­mă oră. La circuitul energetic al patriei a fost conectată o nouă forţă : termocentrala de 125 MW — Bucureşti-Vest. A intrat în funcţiune in ultima zi a anului dar cu două zile înainte de termen. Paletele ter­­moenergetice au şi livrat primii 10 000 MW potenţialul electric al patriei. „Aceasta este şarja revelionului“ — ne spun dispe­cerii. Gaudeamus igitur La Grozăveşti îşi petrec reve­lionul peste 2 000 de studenţi ro­mâni împreună cu colegii lor, străini, veniţi din ţările priete­ne la specializare,­in ţara noas­tră. Condiţiile de studiu ale stu­­denţimii noastre se află în con­tinuă creştere, în raport direct cu nivelul de trai al populaţiei. Anul 1974 a adus un spor de 50 milioane lei alocat de la buge­tul statului pentru bursele stu­denţeşti. La condiţiile optime de studiu ei răspund printr-o pre­gătire profesională temeinică. In Centrul Universitar Bucureşti e­­xistă „Cercul de creaţie ştiinţifi­că şi tehnică" care a lansat pes­te 20 de invenţii. Mihai Modrea­­nu — anul III, fizică — lucrează într-un colectiv studenţesc de cercetare privind „acumularea şi utilizarea energiei solare în o­­glinzi prismatice" — brevet pre­zentat la OSIM. Legînd temei­nic studiul, cercetarea teoretică, de practică, de necesităţile prio­ritare ale economiei naţionale, cercurile tehnice studenţeşti au oferit soluţii pentru 15 teme de inovaţii, Centralei industriei de medicamente, lacuri şi colo­ranţi, Centralei industriei de rul­menţi şi organe de asamblare, IOR. CCH Suceava, „23 August“ etc. Suntem­ in plină primăvară La „Modern club" îşi petrec revelionul tineri de la întreprin­derea „Dacia", de la I.M.M.R. „Griviţa", de la „Tehnometal", „Telecomunicaţii", „Electrofa­­rul", utilaj chimic „Griviţa Ro­şie". „întreprinderea noastră — ne spune Marin Vlad, tehnician la „Teleconstrucţia“ — a de­păşit pe ’74 planul de export cu 2 milioane lei. Angajamentul nostru este de a îndeplini planul cincinal în 4 ani şi 5 luni“. Ci­fre semnificative, ne comunică şi Ana Olaru, planificatoare la în­treprinderea de comerţ exterior „Rompres — filatelia. Planul a­­nual a fost depăşit cu 7,5 la sută şi cel la contracte cu 1,2 la sută. Angajamentul celor de la „Rom­pres — filatelia" este de a rea­liza la jumătatea trimestrului IV planul anual pe 1975 la export . „Este prima dată — ne mărtu­riseşte Ana Olaru — cînd îmi petrec revelionul aici, în mijlo­cul colegilor mei, şi pot spune că mă simt minunat“. Acelaşi sentiment îl avem cu toţii — a­­daugă Nicolae Foia, sudor la în­treprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie". Avem bucuria de a ne reîntîlni in aceste clipe cu oamenii alături de care am muncit cot la cot, un an întreg, oameni prin eforturile cărora a fost posibil ca planul anual să fie îndeplinit încă de pe data de 27 iulie. Dacă ar fi să ne luăm după „momentul" in care ne gă­sim cu planul, suntem­ în plină primăvară! Căci am ajuns la ju­mătatea lui mai ’75“. Cei ce înalţă oraşul In saloanele împodobite săr­bătoreşte ale „Carului cu bere" au petrecut şi au închinat cu bucurie pentru împlinirea suc­ceselor lui 1974 constructorii bucureşteni. Am întîlnit aici reprezentanţi ai celor 19 între­prinderi de profil din Capitală, tineri care îşi aduc aportul la înălţarea oraşului pe cele mai ridicate cote ale frumuseţii. „Anul 1974 — ne spune şeful de echipă Victor Boroancă de la Şantierul 3, I.C.M. 5 — a fost un an cu un volum mare de lucrări şi cu valori calitative sporite. Ne bucurăm că am obţinut şi anul acesta drapelul de fruntaş. Pot spune că tinerii Stelică Neacşu, Gheorghe Malandiş, Vasile Mîrza, Vintilă Bucur şi toţi ceilalţi au decis prin hotă­­rîrea şi priceperea lor acest suc­ces. Dorim să fim şi in 1975 tot în frunte". Anul 1974 a sporit zestrea de confort a Capitalei cu 26 000 apartamente, 6 000 din acestea fiind realizate peste plan. Pa­harul închinat pentru succesele lui 1974 este dăruit in primul rind celor de la I.C.P.R. — „Combinatul de case" — care au lansat si au onorat cu respon­sabilitate deplină chemarea la întrecere către toate întreprin­derile de construcţii, montaj şi prefabricate din ţară , tinerilor de la întreprinderea instalaţii montaj izolaţii, de la întreprin­derea de construcţii edilitare şi drumuri, de la I.C.M. 1, I.C.M. 5 şi I.C.M. 7 — noua întreprin­dere care a executat 30 de că­mine muncitoreşti pentru tine­rii din Capitală. „Ne şi gindim la ceea ce avem de împlinit în 1975, ne spune tovarăşul Con­stantin Preda, secretarul consi­liului sindicatului din construc­ţii. 1975, din punctul de vedere al constructorilor, este deja pre­gătit. Au şi fost începute cele 27 000 de apartamente". La ora apariţiei acestor rin­­duri, care se vor o felicitare pentru ei, tinerii constructori au urcat pe schelele oraşului cu ambiţia autodepăşirii. Cu gîndul la o cupă... de campioni Ciocnind o cupă de şampanie sportivii de performanţă ai ţării ne-au promis recorduri care să le întreacă pe cele din anul ’74. La clubul Dinamo, in şoseaua Ştefan cel Mare, am întîlnit grupurile canotorilor şi gimnaştilor printre care i-am recunoscut pe Maria Voicheci, Dumitru Alecu, Gheorghe Cer­nea, Adi Vîrlan, Elena Uţă. Printre ei — un „intrus", tenis­­menul Florin Segărceanu, fiul antrenorului — aţi ghicit, desi­gur — Aurel Segărceanu care a dat lotului naţional pe tinerele Virginia Ruzici, Mariana Si­­mionescu, Florenţa Mihai şi care antrenează echipa clubului Dinamo, capioană republicană, cu Ion Sântei, Viorel Marcu, Sever Mureşan... Iată şi declaraţiile pe care ciţiva din sportivii noştri de frunte le-au făcut reporteru­lui în noaptea de Anul Nou : Radu Nunweiller : „Dacă în 1975 Dinamo va cuceri titlul de campioană, iar echipa naţională va reuşi victorii la Glasgow, Madrid, Atena şi Copenhaga, va fi nemaipomenit de frumos“. Necula Răducanu — „Ce-mi doresc eu, în Noul An ? Să re­vin cu Rapidul în A şi să nu primesc nici un gol în poarta naţionalei !" Undeva, într-un bloc nou, din Balta Albă, re­velion într-o familie de tineri sportivi proaspăt căsătoriţi : handbaliştii Ion şi Maria Vărgă­­lui — soţul la Universitatea Bucureşti, iar soţia la I.E.F.S., echipa campioană a ţării. Prin­tre invitaţii tinerei familii, bineinţeles, colegele de echipă ale Măriei : Rodica Bunea şi Natalia Alexandrescu. Evident, atunci cînd s-a vorbit despre sport, urările vizau apropiatele jocuri din „C.C.E.“ la handbal feminin şi, de bună seamă, re­editarea şi în ’75 a cuceririi ti­tlului naţional. Mulţi dintre sportivii noştri de frunte au sărbătorit trecerea pragului Noului An stăpîniţi de emoţia şi febra unor foarte apropiate întreceri sportive. Este cazul biatloniştilor, aflaţi în pregătire la Poiana Braşov, în frunte cu Gh. Giuniţă, vicecampion mon­dial, care după ciocnirea „cupei de şampanie“ şi-au făcut baga­jele pentru a pleca în Polonia, la Zakopane, în vederea parti­cipării la primul mare concurs internaţional al anului. Studen­ţii ieşeni au avut printre invita­ţii lor la revelion oaspeţi de marcă. Este vorba de compo­nenţii lotului studenţesc univer­sitar de handbal, care vor de­buta chiar mâine, la Iaşi, in cea de a VI-a ediţie a Campionatu­lui mondial universitar. „Ne aflăm aici de mai multe zile în aşteptarea confruntărilor din grupa a treia , ne spune pro­fesorul Eugen Trofin, antreno­rul echipei României. Am săr­bătorit revelionul cu gindul la întrecerea care începe mîine, aici, la Iaşi. Vrem să cuce­rim, din nou, titlul suprem în handbalul universitar". Clipe de neuitat au petrecut la acest „revelion studenţesc" şi hand­baliştii francezi prezenţi aici, la Iaşi, pentru a participa împreu­nă cu echipa noastră şi a Polo­niei la confruntările programate de aceeaşi competiţie. Promptitudine ca de sărbători Ne-a telefonat la redacţie tovarăşul Gabriel Ulmu din strada Viesparilor nr. 20, sect. 8. „In noaptea de revelion (nici că se putea moment mai nimerit n.r.) ni s-a de­fectat televizorul, exact în clipa în care ne pregăteam să urmărim.......Comicii ves­tiţi ai revelionului“. Ne-am folosit de adresele utile pu­blicate in ultimul număr al ziarului dvs. Şi ce credeţi ? Nici n-am apucat noi să des­facem bine o sticlă de şam­panie, că unul din tehnicie­nii Cooperativei „Radio Pro­gresul“ din Str. Sf. Gheor­ghe nr. 23 a şi sunat la uşa apartamentului nostru. E a­­devărat că l-am scăpat pe Dem Rădulescu, dar mo­mentele vesele ale lui Nicu Constantin, le-am savurat satisfăcuţi în faţa televizoru­lui reparat. Vă rugăm să scrieţi un ziar şi numele a­­cestui tînăr şi inimos tehni­cian „ Ilie Preda". O bucurie pe care o îm­părtăşim sincer şi cititorilor ziarului nostru. • Braşov Bucurii după un an de succese La Braşov bătrinul burg me­dieval, cter şi puterftica cetate a industriei socialiste, sărbătoa­rea sfârşitului de an a adunat in cluburi, case de editură, can­tine, restaurante şi colloane peste 2 000 de tineri care au cinstit împreună un an de istorice iz­­binzi şi realizări înscrise în Car­tea de aur a patriei. I­a comple­xul Cerbul Carpatin, locul de tradiţie al revelionului tinere­tului, erau prezenţi 600 de ute­­cişti, cei mai harnici dintre cei harnici, reprezentanţi ai organi­zaţiilor U.T.C. care s-au evi­denţiat de-a lungul unui an, 1974, marcat şi la Briaşov de prestigioase succese. — Sîntem aici, la C­erbul Car­patin, în al 10-lea an de cînd se organizează ,,Revelion« tinere­tului", ne spune Nicolae Banciu, primul secretar al Com­itetului municipal U.T.C. Cinstim îm­preună succesele anulu­i care se încheie dar şi îndrăzneala obi­ectivelor pe care ni le propu­nem pentru 1975. In 19­14 braşo­venii au fost prezenţe active pe şantierele tineretului de la bara­jul Tărlung, de la sala, sporturi­lor şi Poiana Braşov, au lucrat cot la cot cu constructorii pe şantierul casei ştiinţei­­şi tehnicii pentru tineret, şi-au adus o contribuţie hotărîtoare la strîn­­gerea şi depozitarea recoltei. Entuziasta Întrecere „Tineretul, factor activ in îndeplinirea cin­cinalului înainte da termen“ a mobilizat clocotitor rea energie a aproape 50 000 de tineri. Constantin Berliu, secretarul comitetului U.T.C. al întreprin­derii de autocamioane adaugă : „Putem raporta realizarea de către tinerii noştri a peste 50 000 ore muncă patriotică în spriji­nul producţiei". Dialogurile se leagă uşor. Ion Munteanu, secretarul comitetu­lui U.T.C. de la întreprinderea de transporturi Braşov ţine să ne reamintească faptul că în ca­drul întrecerii „Tineretul, factor activ în Îndeplinirea cincinalului Înainte de termen" el şi colegii săi au reuşit să repare prin mun­că patriotică, după orele de program, 26 de autobuze şi tro­leibuze. „Şi tinerii noştri, ne spune Dumitru Balot, secretarul co­mitetului U.T.C. de la „Rulmen­tul“, se pot lăuda cu executarea prin muncă patriotică a două a­­gregate complexe de măsură şi control“. Am consemnat aici, doar ci­­teva mărturisiri culese de re­porter la ora cînd un Nou An, pe care 11 aşteptăm mai plin de realizări, se pregătea să-şi dea mina cu anul care a însemnat pentru România Istoricul Congres al XI-lea. Aşa cum se prefigu­rează in Programul partidului, în Raportul prezentat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, viito­rul României înseamnă, in pri­mul rind, viitorul nostru, al ti­nerilor. Şi temelia sănătoasă a succeselor de mîine este contu­rată tocmai de realizările pre­zentului. • Ploieşti In citadela petrolului Pretutindeni pe Valea Praho­vei în noaptea revelionului te întîmpinau cîntecele şi voia bună ale celor care sărbătoreau tre­cerea pragului lui ’75. La reve­­lioanele tineretului au participat peste 2 500 de tineri. La Ploieşti — citadela petrolului — şi-au dat întilnire în frumoasa sală a Palatului culturii peste 700 de invitaţi. La Sinaia, în sala de marmoră a Casei de cultură sunt găzduiţi alţi 600 de tineri. La Cimpina, Buşteni, Băicoi, Posa­da sute de fete şi băieţi au sărbătorit împreună tradiţiona­lul revelion. Miezul nopţii ne găseşte prin­tre tinerii din Cimpina. „La mulţi ani“, răsună în cor. „La mulţi ani", Ion Lupuşor, reluăm noi adresîndu-i urarea secreta­rului comitetului U.T.C. de la I.R.T.M.G. Poiana. Este vesel şi ne mărturiseşte că are de ce : „întreprinderea noastră şi-a realizat planul anual încă din luna august . Acum lucrăm în contul lunii aprilie 1975“. „La mulţi ani", Stelian Sonea. Cei 18 tineri de la I.R.A. care-1 în­conjoară pe secretarul lor, sunt fericiţi. In 1974 nu numai că şi-au îndeplinit angajamentul dar şi l-au şi depăşit. Iar pen­tru tinăra familie Gabriela şi Ion Mircea satisfacţia este şi mai mare. în anul 1975 vor avea pri­mul copil. Cintecul şi voia bună au ţinut companie tinerilor cîmpineni pină in zori. Aceşti zori senini care prevestesc nu numai o zi frumoasă ci şi un an frumos, o perspectivă luminoasă, de muncă şi viaţă. Astfel de ginduri ne-au mărturisit, inchi­­nind o cupă de şampanie Cornel Şuteu, A.M.C.-ist şi Mihai Oltea­­nu, lăcătuş la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Tg. Mureş. — Anul care s-a încheiat a fost pentru mine un an al bucu­riilor, declară Cornel Şuteu. Am împlinit 18 ani, am absolvit şcoa­la profesională, am intrat la liceul industrial la seral, am primit locuinţă, m-am încadrat bine în viaţa colectivului in care lucrez, am cîştigat locul I pe municipiu la concursul „Româ­nia, viitor de aur", avind ca te­mă documentele celui de-al XI- lea Congres al P.C.R... Motive de satisfacţie are şi Olteanu. A cîştigat primul loc la concursul profesional organi­zat de Centrala industrială de îngrăşăminte chimice Craiova, frecventează anul 4 al liceului seral. „ Acum ne gindim, ca toţi ceilalţi chimişti mureşeni, ne-a declarat el, la intrarea în pro­ducţie a obiectivelor care con­stituie etapa a patra de dezvol­tare a combinatului. • Sighişoara Gînduri îndrăzneţe pentru viitor La şcoala profesională „Nico­vala" din localitate s-a organi­zat revelionul pentru tinerii si­­ghişoreni. — De fapt, îmi spunea Dorina Băluţ, secretara comitetului U.T.C. de la Complexul de fa­ianţă şi sticlă, sărbătorim reve­lionul anului 1976. Explicaţii mai detaliate ne dă tovarăşa Viorica Jilip, secretară a comitetului municipal U.T.C., prezentă în­ mijlocul tinerilor. — La 30 Decembrie, noi, sighi­­şorenii, am putut raporta condu­cerii partidului că, in cinstea ce­lei de-a 27-a aniversări a Re­publicii, ne-am îndeplinit in­tegral cu un an şi o zi mai de­vreme sarcinile actualului cin­cinal atît la producţia globală industrială, cit şi la export. Bucuria noastră, a tinerilor, este firească, deoarece in marile în­treprinderi cum sunt „Faianţa“, „Nicovala“, întreprinderile tex­tile majoritatea o deţin ute­­ciştii. Pornim, deci, în anul 1975 cu încredere, cu hotărîrea fermă de a realiza pină la sfîrşitul a­­cestui an, ultim al actualului cincinal, o producţie globală in­dustrială de peste 1,7 miliarde lei, şi o depăşire a planului li­vrărilor la export in valoare de peste 100 milioane lei valută. • Galaţi Noapte de bilanţ Peste 450 de tineri din Galaţi şi-au dat întilnire pentru a pe­trece împreună revelionul la can­tina studenţilor, o sală mare şi frumos împodobită pentru ase­menea clipe de bucurie. Printre ei, mulţi secretari U.T.C. din întreprinderi şi activişti ai co­mitetelor judeţean şi municipal U.T.C., toţi cu inimi deschise la ora de bilanţ, de împărtăşire a noilor aspiraţii. Printre ei, era şi tînărul inginer N. Udrescu, care lucrînd la întreprinderea „Laminorul de tablă“ in 1974 a pus bazele fabricării az­­i a unui nou produs, asigurînd prin stră­duinţa sa şi a colegilor săi bene­ficii de sute de mii de lei. Prin­tre ei erau, de asemenea, mulţi muncitori de la Şantierul Naval, care la ora bilanţului s-au înfă­ţişat cu iniţiative proprii, pre­cum schimburi de onoare ale tineretului sau „Să lucrăm o zi pe lună cu electrozi economi­siţi“, prima cu o eficienţă de 2 milioane lei, a doua cu 120 000 lei. Printre ei, secretarii de U.T.C. Eleonora Lăcătuş, Popa Mihai şi Nicolae Antohi, tineri pe care anul 1975 ii găseşte pe noi trepte ale maturizării poli­tice. In cursul anului, lucrînd în întreprinderi diferite, mulţi din­tre ei nu s-au cunoscut, dar acum, întruniţi sub auspiciile a­­celuiaşi eveniment, dansind şi ascultînd muzică, petrecînd îm­preună se recunosc, căci tot îm­preună au contribuit la afir­marea unor frumoase şi rod­nice iniţiative, precum „Regis­trul economiilor“ care în 1974 s-a soldat cu economii in valoare de 50 milioane lei şi care in 1975, prin eforturile lor, se va ridica la o eficienţă de 90 mi­lioane Iei. Tot împreună au pe­trecut o noapte de bilanţ şi de vis, fiecare şi-au urat unul al­tuia noi succese, noi bucurii. Echipa de reportaj a fost alcătuită din : V. ATANA­­SIU, M. BORDA, V. CABU­­LEA, I. CHIRIC, M. GRI­­GORE, I. MARCOVICI, B. NEAGOE, V. RAVESCU, I. TOMESCU Fotografiile realizate de O. PLEC­AN ODIHNĂ ŞI RECREERE PRIN OFICIILE JUDEŢENE DE TURISM Toate OFICIILE JUDEŢENE DE TURISM oferă locuri in staţiunile pentru sporturi de iarnă de pe Valea Prahovei, cit şi în cele­lalte stațiuni balneoclimaterice din tară. De asemenea, s-au pus în vînzare, la tarife reduse, bilete pentru cură balneară în­ stafiunile : Sîngeorz, Slănic Moldova, Călimâneşti, Căciulata, Olaneşti, Herculane, Geoagiu, Moneasa, Rodbav, Homorod, Vatra Dornei, Bazna, Ocna Sibiu, Borsec, Tuşnad, Sovata, Pucioasa, Amara, Man­galia, Eforie Nord. Posesorii biletelor la odihnă sau cură balneară beneficiază de reducere cu 50% la tariful de transport pe C.F.R. sau I.T.A. Din stafiuni se organizează numeroase și atractive excursii în împrejurimi. Procurarea biletelor se face de la toate oficiile judetene de turism din țară și de la filialele intreprinderii de turism, hoteluri şi restaurante din Bucureşti. „PUBUTURISM" • Tg. Mureş înfrăţiţi sub semnul încrederii în muncă şi viaţă Sute de tineri mureşeni au petrecut ultimele ore ale anului trecut, primele ale anului 1975 in compania muzicii, a progra­melor distractive la revelioa­­nele organizate de către U.T.C. La braseria „Grand hotel" din Tg. Mureş, la restaurantul „Re­­cum" din Reghin, la şcoala pro­fesională „Nicovala" din Sighi­şoara, în cantinele şi cluburile întreprinderilor mureşene, în căminele culturale din nume­roase localităţi şi-au dat întîl­­nire tineri români, maghiari, germani pentru a petrece îm­preună o seară plăcută. Semnul sub care s-au desfăşurat sărbă­torile organizate cu ocazia re­velionului a fost, aşa cum era de aşteptat, al bucuriei şi în­crederii tinerilor în puterea lor CASA DE CULTURA A SECTORULUI 8 „ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE" Vă oferă posibilitatea să vă însuşiţi lucrările de DACTILOGRAFIE­SECRETARIAT prin cursuri complete de 15 zile, o lună şi două luni; începerea la data înscrierii; GA­RANTEAZĂ REUŞITA De asemenea, organi­zează cursuri de: - LIMBA ENGLEZĂ - LIMBA GERMANĂ - CROITORIE - BALET şi PIAN (pentru copii) Înscrieri şi informaţii la se­diul instituţiei zilnic, B-dul Bucureştii Noi, nr. 66, P-ţa Marx-Engels, tel. 6714­70 ADM/MSTMn/t D&SrAT lÓ7D-PRONÓ£POfir {//petz* fimnc/M VINERI 3 IANUARIE 7975 Se vor naşte mai multi băieţi Pentru bucureşteni, Anul Nou are 3.700 kg greutate şi se numeşte Vasile Cristian. L-a adus... Moş Gerilă la maternitatea „Giuleşti" la ora 0,25 a zilei de 1 ianuarie, lăsîndu-i „în grija" soţilor Felicia şi Vasile Joantă, am­bii ingineri la Institutul de studii şi proiectări construc­ţii pentru industria alimen­tară, aceştia „adoptindu-l" pe loc, după ce dr. Pupu Ră­dulescu i-a făcut un prim consult găsindu-l perfect sănătos şi voinic. Am aflat aici, de pe la cei ce se pricep şi au experienţă în asemenea... superstiţii, că anul acesta o să fie un an bogat în băieţi, „după cum a fost primul născut“. Ori­cum, prima zi a fost sigur astfel, din cei 20 de nou năs­cuţi la maternitatea „Giu­leşti“ 15 fiind băieţi, iar printre cei 13 născuţi la ma­ternitatea „Polizu“, fiind doar 3 fete. Vorba pluguşoru­­lui : „Semne bune anul­are...“.

Next