Scînteia Tineretului, septembrie 1978 (Anul 34, nr. 9105-9130)

1978-09-15 / nr. 9117

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST anul xxxiv, CU PRILEJUL VIZITEI TOVARĂŞULUI seria ni.­­ NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Parti- Nr. 9117 didici Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste 6 pagini România, ii® JUDEŢUL CLUJ ŞI­­ AL DESCHIDERII 30 bani ANULUI ŞCOLAR ŞI UNIVERSITAR 1978-1979 777,7 Astăzi, va avea loc în mimierpmi Cluj-Napoca o mare 15 septembrie adunare populara. 1978 Posturile de radio și televiziune vor transmite direct ________________ această manifestare, care va avea loc în jurul orei 12,30. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la JUDEŢELE CARAŞ-SEVERIN ŞI CLUJ A doua zi a vizitei de lucru în judeţul Caraş-Severin . Caldă şi entuziastă primire făcută secretarului general al partidului de către colective de oameni ai muncii din Bocşa, Berzovia şi Reşiţa . Dialog concret, mobi­lizator, hotărîre fermă de a face totul pentru transpu­nerea in viaţă a preţioase­lor indicaţii primite CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la marea adunare populară de la Reşiţa Dragi tovarăşi şi prieteni, Este o deosebită bucurie pen­tru mine că am prilejul de a vizita din nou Reşiţa şi alte lo­calităţi ale judeţului Caraş-Se­verin, de a mă întîlni cu oa­menii muncii, cu minunaţii con­structori ai socialismului de pe aceste meleaguri şi de a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor din Reşiţa şi din judeţul Caraş-Severin, in nu­mele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal, un călduros sa­lut şi cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite, urale, se scandează: ,,Ceauşescu — P.C.R.!“). In cadrul vizitei de lucru pe care o întreprindem în munici­piul Reşiţa şi judeţul Caraş- Severin am fost în 6 întreprin­deri industriale şi în două uni­tăţi agricole. Pe ansamblu, pot spune că impresiile noastre sunt bune. Am constatat, cu multă satisfacţie, că oamenii muncii din aceste întreprinderi, ca de­altfel din toate întreprinderile judeţului Caraş-Severin, înfăp­tuiesc neabătut Programul ela­borat de Congresul al XI-lea, aducînd o contribuţie de mare însemnătate la făurirea societă­ţii socialiste multilateral dezvol­tate şi înaintarea României spre comunism. (Aplauze puterni­ce, urale ; se scandează : „Ceauşescu, şi poporul!“). Ne-a produs o bună impresie întreprinderea constructoare de maşini din Caransebeş, precum şi noua oţelărie de la „Oţelul Roşu", rezultatele obţinute de colectivele de oameni ai mun­cii din aceste unităţi. Apreciem îndeosebi trecerea, la întreprin­derea din Caransebeş, la pro­ducţii de tehnicitate mai înaltă şi realizarea, la „Oţelul Roşu“, a unor oţeluri de calitate su­perioară. Menţionez, de aseme­nea, impresia bună pe care ne-a produs-o noul laminor care a intrat, cu prima oară, în pro­be tehnologice şi care sperăm că va începe să producă înain­te de termen. Este o unitate modernă şi sperăm că produc­ţia sa va fi de înaltă calitate — cum nu a mai existat pină acum in Reşiţa! (Aplauze pu­ternice, urale ; se scandea­ză : „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“). Trebuie să menţionez, de ase­menea, impresia deosebită pe care ne-a produs-o noua fabri­că de motoare navale care, deşi la începutul activităţii, a reuşit să producă un număr de motoa­re, trecînd in prezent la con­strucţia motorului de 20.000 şi de 30 000 CP. Unele motoare sunt în curs de a fi montate pe nave, unde sperăm că vor func­ţiona aşa cum au funcţionat pe bancurile de probă din uzină. In felul acesta, în viitor vom înzestra navele româneşti cu motoare fabricate in România — la Reşiţa. (Aplauze puterni­ce, urale. Se scandează . ..Ceauşescu — P.C.R.!“). Am vizitat uzina constructoa­re de maşini din Bocşa, o în­treprindere mai veche, aflată in plină dezvoltare. Şi aceasta a trecut la o producţie de tehni­citate superioară, urmînd să producă un viitor utilaj meta­lurgic complex. Prin aceasta, colectivul de muncitori de aici va dovedi că poate sta in rind .Continuare in pag. a 111-a) Obiectivul central al vizitei îl constituie examinarea la faţa locului, în cadrul u­nui cuprinză­tor dialog cu organele locale de partid şi­­de stat, cu cadre de conducere din economie, cu spe­cialişti şi oameni ai muncii, a stadiului realizării sarcinilor ce revin acestui judeţ din hotărîrile Congresului al XI-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului, stabilirea căilor şi mijloacelor concrete menite să impulsioneze întreaga activitate economico­­socială în vederea ridicării ei pe o treaptă nouă, calitativ supe­rioară, corespunzător exigenţelor acestui cincinal al afirmării ple­nare a revoluţiei­­ tehnico-ştiin­­ţifice în toate domeniile. Oraşul de reşedinţă al judeţu­lui Cluj, ca şi numeroase alte localităţi au devenit, in anii so­cialismului, importante centre e­­conomice, cu o industrie dina­mică, ilustrînd justeţea politicii ştiinţifice a partidului, de re­partizare judicioasă a forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării, capacitatea noii orînduiri de a asigura o dezvoltare armonioa­să a vieţii economico-sociale, progresul multilateral, material şi spiritual al patriei. Inscriindu-se organic din­­ evo­luţia economico-socială atit de dinamică a Întregii ţări, dezvol­tarea judeţului Cluj se defineşte ca dealtfel şi aceea a celorlalte regiuni ale patriei, prin ritmul înalt al creşterii producţiei ma­teriale, prin mutaţiile structu­rale calitative oglindite în spo­­rirea eficienţei şi a ponderii ra­murilor purtătoare ale progresu­lui tehnic, prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de munca­­ ale populaţiei, prin înflorirea fără precedent a ştiinţei şi cul­turii, care au adus vechiului re­nume al acestor meleaguri o nouă strălucire. Realizate prin aplicarea poli­ticii ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului nostru, toate aceste succese — rod al eforturilor (Continuare in pag. a IV-a.) în judeţul Cluj Vibrantă manifestare a sentimentelor de dragoste şi stimă ale locuitorilor acestor străvechi meleaguri româneşti în cursul după-amiezii de joi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, a în­ceput o vizită de lucru în judeţul Cluj. Secretarul general al partidului este însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Virgil Cazacu, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Ion Ursu. Momente de neuitat pentru muncitorii din Bocşa La Întreprinderea mecanică din Reşi­a Încheierea lucrărilor Congresului naţional de chimie Telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Joi, s-au încheiat în Capitală lucrările Congresului naţional de chimie, importantă manifes­tare a vieţii noastre ştiinţifice. Congresul a reunit oameni de ştiinţă, cercetători, pro­iectanţi, cadre didactice din învăţămîntul superior, condu­cători de mari unităţi chi­mice, alţi specialişti din între­prinderile industriale de profil, un mare număr de invitaţi de peste hotare, în plen şi in sec­ţiunile de specialitate — ingi­nerie chimică, chimie fizică şi chimie analitică, petrochimie, chimie macromoleculară, chimie organică, chimie anorganică, metale, rare şi pure — au fost susţinute, peste 480 referate şi comunicări care, prin inaltul lor nivel ştiinţific, prin soluţiile tehnice şi economice prezenta­te, au oglindit competenţa şi capacitatea lucrătorilor ce-şi desfăşoară activitatea în acest important sector al economiei de a contribui prin creaţia pro­prie la prestigiul ştiinţei româ­neşti, la înfăptuirea sarcinilor ce le revin în cincinalul revo­luţiei tehnico-ştiinţifice. Con­gresul a evidenţiat căile şi mij­loacele de acţiune pentru rea­lizarea exemplară a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Con­ferinţei Naţionale ale partidu­lui, pentru traducerea in viaţă a orientărilor şi sarcinilor sta­bilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ pentru creşterea contribuţiei cercetării­ ştiinţifice la dezvoltarea întregii economii naţionale. Cuvintul de închidere a lu­crărilor Congresului a fost rostit de tovarăşa acad. dr. ing. Elena Ceauşescu. Urmărită cu viu in­teres de asistenţă şi subliniată cu vii aplauze, cuvîntarea a ja­lonat principalele direcţii asu­pra cărora specialiştii din cer­cetare, proiectare, inginerie teh­nologică trebuie să-şi concen­treze activitatea pentru a spori aportul cercetării ştiinţifice la realizarea importantelor obiec­tive ce revin industriei chimice, ştiinţei in general. Participanţii la lucrările Con­gresului au adoptat, într-o at­mosferă de entuziasm, textul unei telegrame adresate Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului­­Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, în care se spune: Participanţii la primul Con­gres naţional de chimie din ţara noastră — oameni de ştiin­ţă, cercetători, proiectanţi, ca­dre didactice din învăţămîntul superior, conducători de mari unităţi chimice, alţi specialişti din întreprinderile industriale de profil — vă exprimă, in nu­mele tuturor oamenilor muncii care-şi desfăşoară activitatea in această rurpură de frunte a economiei noastre naţionale, sentimentele lor de profundă stimă, dragoste şi preţuire, de neţărmurită recunoştinţă pentru (Continuare in pag. a V-a) In pag. a 5-a: CUVÎNTUL DE ÎNCHIDERE ROSTIT DE TOVARĂŞA ACAD. DR. ING. ELENA CEAUŞESCU Cerinţă obiectivă a progresului patriei, deviză a tinereţii revoluţionare A MUNCI, A ÎNVĂŢA ŞI A MN ■ 15 septembrie este o zi a emoţiilor profunde. O zi in care , şcolile, după liniştea de o vară, se reintilnesc cu freamătul copilăriei, al tine­reţii , in care catedrele, băncile sunt acoperite cu flori. Şi totuşi, 15 septembrie este o zi solemnă, gravă. O zi încărcată de răspunderi. Pentru că fiecare început de an este, de fapt, un început de drum, un drum care urcă şi care nu este deloc uşor , pentru că se cere muncă a­­siduă, se cere o încadrare perfectă în ritmurile ţării, se cere organizarea întregii activităţi pe baza unei con­cepţii care să corespundă pe deplin exigenţelor pro­gresului multilateral al pa­triei. Şcoala, atit prin rosturile ei, cât şi prin mijloacele de acţiune ce-i sunt proprii, este puternic legată de efor­turile poporului pentru edi­ficarea noii societăţi. Odată cu anul de învăţă­­mînt 1977—1978, şcoala ro­mânească a intrat intr-o e­­tapă nouă ; procesul de re­organizare şi aşezare pe baze revoluţionare a invă­­ţămintului s-a încheiat. Sunt asigurate toate condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, pentru Continuare in pag. a IV-a

Next