Scînteia Tineretului, iunie 1979 (Anul 35, nr. 9337-9362)
1979-06-01 / nr. 9337
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXV, SERIA II, Nr. 9 337 6 PAGINI 30 BANI VINERI 1 IUNIE 1979 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe vicepreşedintele C.C. al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Unităţii Socialiste, a primit, joi, pe tovarăşul Tomas Travnicek, vicepreşedinte al Comitetului Central al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă, care, în fruntea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La primire a luat parte tovarăşul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S. A fost de faţă Lamir Hanak, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenescdin partea tovarăşului Gustav Husak, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, preşedintele C.C. al Frontului Naţional din R.S Cehoslovacă, a C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi C.C. al Frontului Naţional, urări de progres şi bunăstare poporului român prieten, precum şi dorinţa ca relaţiile cehoslovaco-române să se dezvolte continuu in toate domeniile. Totodată, el a mulţumit pentru onoarea de a fi primit, pentru sentimentele prieteneşti cu care au fost înconjuraţi membrii delegaţiei în timpul vizitei şi a împărtăşit impresii din călătoria efectuată în ţara noastră, dînd o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de poporul român în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Gustav Husak, conducerii Partidului Comunist din Cehoslovacia şi Frontului Naţional, din partea sa, a C.C. al P.C.R., a F.U.S., un cald salut, împreună cu urări de bunăstare şi fericire poporului cehoslovac prieten, în cadrul întrevederii a fost manifestată satisfacţia pentru bunele relaţii de colaborare statornicite între ţările şi popoarele noastre, între Frontul Unităţii Socialiste din România şi Frontul Naţional din Cehoslovacia, care cunosc un curs mereu ascendent. S-a subliniat necesitatea dezvoltării în continuare a colaborării şi cooperării în producţie, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Schimbul de vederi în probleme actuale ale vieţii politice internaţionale a evidenţiat necesitatea continuării eforturilor pentru înfăptuirea, ca un tot unitar, a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki, consolidării procesului de destindere, dezangajare militară, dezarmare şi pace. A fost relevată hotărîrea României şi Cehoslovaciei de a-şi aduce în continuare contribuţia la soluţionarea pe cale politică a stărilor de încordare şi conflict din diferite zone ale lumii, statornicirea unor raporturi cu adevărat echitabile între state, care să aibă la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Un nou şi cuprinzător dialog al secretarului general al partidului cu făuritorii bunurilor materiale VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi economico-sociale din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cîteva mari unităţi industriale din Capitală. Au fost vizitate şi unele obiective edilitare din centrul Bucureştiului. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică a modului în care se înfăptuiesc în viaţă hotărîrile Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare, şi in mod deosebit a subramurilor ei de vîrf. In cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu oameni ai muncii din Capitală, moment semnificativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu făuritorii bunurilor materiale, in probleme esenţiale ale activităţii economico-sociale, ale creşterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului pe 1979, an hotăritor al cincinalului, precum şi pentru realizarea cu succes a proiectelor de perspectivă privind dezvoltarea unor sectoare de virf ale industriei, capabile să asigure înaintarea fermă a economiei româneşti pe calea modernizării ei neîntrerupte. In centrul dialogului cu factorii de decizie din instituţii centrale şi întreprinderi, cu oamenii muncii s-au aflat, în mod firesc, problemele esenţiale de care depinde atingerea acestor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficienţă a fondurilor alocate pentru investiţii, înnoirea şi modernizarea structurii producţiei, perfecţionarea continuă a tehnologiilor de fabricaţie şi a pregătirii cadrelor, stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice originale. Pe întregul parcurs al vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu vibrante manifestări de dragoste şi preţuire. Miile de bucureşteni au dat expresie şi de această dată recunoştinţei profunde pe care întregul nostru popor o poartă secretarului general al partidului pentru întreaga, neistovita sa activitate, consacrată binelui şi propăşirii patriei şi cetăţenilor ei, hotărîrii lor ferme de a înfăptui neabătut politica partidului, de a-şi aduce întreaga contribuţie la înaintarea rapidă a ţării pe calea socialismului şi comunismului. Vizita începe la întreprinderea de avioane, unitate reprezentativă a industriei bucureştene, unde secretarul general al partidului este întimpinat de tovarăşii Ion Dincă, viceprim-ministru al guvernului, ministrul construcţiilor industriale, şi Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldură, cu entuziasm de muncitorii unităţii, care aplaudă îndelung, cu însufleţire, scandează „Ceauşescu—P.C.R.“, ii oferă secretarului general al partidului flori, exprimindu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete, mulţumindu-i pentru atenţia pe care o acordă activităţii lor, ce reia, la scara industriei socialiste şi pe un plan calitativ superior, o remarcabilă tradiţie românească. Directorul întreprinderii, inginerul Nicolae Gugui, prezintă, in prima parte a vizitei, cîteva din realizările obţinute de colectivul unităţii, puternic mobilizat de sarcinile de mare răspundere ce i-au fost încredinţate la precedenta vizită, efectuată aici de secretarul general al partidului cu un an în urmă. Pe o platformă în aer liber este expusă, între altele, cea mai recentă realizare a colectivului de aici : prototipul unui avion utilitar destinat agriculturii, echipat cu motor cu piston, IAR- 827, „Dacic“, a cărui producţie în şerie va începe în curând. Sunt prezentate, tot aici, caracteristicile tehnice ale unui prototip similar, de capacitate sporită, care urmează să fie dotat cu motor turbopropulsor. Reţine, de asemenea, atenţia o nouă variantă, cu destinaţie sanitară, a avionului BN-2 (Islander). Gazdele raportează, totodată, că s-a trecut la executarea reparaţiilor integrale ale avionului de pasageri AN-24; în acest scop a fost asimilată producţia de echipament, aparatură de bord, piese dintre cele mai variate, de mare complexitate, pentru industria aeronautică, prezentate, dealtfel, pe larg, în halele de producţie, unde secretarul general al partidului se opreşte cu interes, examinînd rezultatele practice ale eforturilor de creaţie tehnică ale talentatului colectiv bucureştean, în cadrul dialogului purtat aici sunt abordate probleme privind specializarea şi cooperarea unor întreprinderi, amplasarea unor noi secţii în vederea asigurării unei eficiente superioare in realizarea aparaturii complexe ce echipează diferitele tipuri de aeronave, într-una din hale are loc un moment semnificativ al acestei vizite. Adresîndu-se unui grup de muncitori, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de progresele pe care le-au obţinut in stăpinirea complicatei tehnici pe care o implică producţia de avioane. Muncitorii il asigură pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru ca industria aeronautică românească, ce dispune in prezent de utilaje şi maşini moderne, să se dezvolte cit mai repede. — Avem o tradiţie, tovarăşe secretar general, intervine un muncitor mai vîrstnic, am făcut noi şi altă dată lucruri grele, o să ne descurcăm şi acum, mai ales că avem maşini bune ! Complexitatea crescindă a sarcinilor încredinţate acestui colectiv ce se străduieşte să aducă industria aeronautică din ţara lui Aurel Vlaicu şi Traian Vuia la cel mai înalt nivel calitativ este ilustrată şi de celelalte momente ale vizitei, în cadrul cărora tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii sunt prezentate, la faţa locului, in hale şi hangare, modul în care a fost organizată producţia, astfel incit să se obţină o eficienţă cit mai ridicată şi in această activitate. Se relevă, între altele, că avioanele din familia BN-2, aflate in producţie, sint bine apreciate pe piaţa internaţională, fiind solicitate de firme din numeroase ţări. In bune condiţiuni se desfăşoară şi cooperarea cu firma „British Aerospace“, pentru care întreprinderea bucureşteana a asimilat o serie de subansamble de ridicată (Continuare in pag. a II-a) în mijlocul constructorilor de avioane, continuatori ai unei remarcabile tradiţii româneşti VÎRSTA LUMINII Zilele verii n-au cum să fie definite. Nici zborul păsărilor şi nici apele curgînd. Nici jocul, nici surisul, nici uimirea. Şi nici copilăria. O poţi numai apropia prin cuvinte, o poţi alinta cu vorbele cele mai limpezi, dar ea e încă mai limpede ca ele, ea e încă mult mai joc şi mai surîs şi mai uimire decit spun toate aceste cuvinte. A copilări astăzi, aici sprijinindu-ţi sufletul de munţii Carpaţi, glăsuind o limbă minunată şi simţindu-ţi Dunărea trecînd prin vine, înseamnă a vieţui sub liniştea cea mai albastră a lumii, într-un port de unde toate navele-visuri pleacă spre toate ţărmurile gîndite şi revin - cu catarge semeţe şi înţelepte - la ţărmul unde le aşteaptă dragostea ocrotitoare. A copilări astăzi, aici, înseamnă să ştii să dăruieşti un ghiocel, să ştii s-alergi cu părul răvăşit prin parcul înmugurit al lui aprilie, să ştii să cînţi o doină şi să ştii cîteva poezii pe dinafară, să,, ştii să prinzi în primevara, spicul greu, de pîine nouă, să ştii să priveşti merele aprinse de soarele toamnei tîrzii, să ştii ura de Anul Nou la toţi, cu vorbe străbune şi cu vorbe de copil, să ştii să lăcrimezi de drag la geamul unui tren cînd vezi albite largile cîmpii, să ştii să pui un umăr la un dig, o cărămidă la o casă nouă, să ştii că fericirea zilei de mîine stă-n mintea şi-n braţul tău. A copilări astăzi, aici, înseamnă să poţi inventa, cu sincera credinţă că nu există imposibil, să laşi în seama sufletului liniile şi culorile, într-un joc de adîncimea marii arte — surprinzătoare prin naturaleţe şi tulburătoare prin ingenuitate. A copilări astăzi, aici, înseamnă să locuieşti un tărîm al păcii, aloamenilor liberi şi drepţi - stimaţi in întreaga lume pentru că, mai presus de orice, ei văd viitorul omenirii ca pe un viitor umanist — dragostea pentru semeni a românilor neavînd margini. A copilări astăzi, aici, înseamnă să ştii că an de an ţi se alătură 400 000 de mici prieteni, nou născuţi, că eşti unul dintre cei patru milioane şi jumătate de copii care beneficiază de alocaţii , însumînd, anul trecut, peste 8 miliarde de lei. A copilări astăzi aici, înseamnă să ai, clipă de clipă, sentimentul că eşti iubit şi ocrotit, preţuit şi încurajat, că întreaga bogăţie materială şi spirituală a ţării sporeşte pentru ca tu să poţi beneficia din plin de ea. A copilări astăzi, aici, înseamnă să fii unul dintre copiii păcii, a căror fericită existenţă e permanent vegheată, cu grija cu care doar cel mai iubitor părinte o poate pune în fiecare din faptele şi cuvintele sale : „Vrem ca toţi copiii României, incepînd cu cei din leagăn, ca șoimii patriei sau pionierii, întregul nostru tineret să crească la adăpost de grija că mîine ar putea cădea asupra lor bomba atomică, că mîine ar putea fi victima ucigătoarelor arme chimice, a bombelor cu neutroni, a celorlalte îngrozitoare mijloace de distrugere în masă." Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt cuvintele ţării. Cuvinte ale dorinţei fierbinţi de pace. Cuvinte ale unui viitor ca un cer fără nori. Ce copilări astăzi, aici, înseamnă a COPILĂRI FERICIT. DAN STERIAN Desen de VLADU CĂTĂLIN Copiii sunt gingaşe flori Raze de soare şi lumină Iar in privirea lor senină Se scaldă-ncintătoare zori. Ei sunt iubire şi candori Ori trandafirii din grădină Copiii sunt gingaşe flori Raze de soare şi lumină. Aduc cu ei vrăjiţi fiori Parfumul dulce de sulfină Şi strălucirea diamantină în armonia de culori. Copiii sunt gingașe flori PETRE GORUN Evoluţia bună a culturilor prăşitoare trebuie fructificată la maximum! Şi in judeţul Iaşi primăvara a fost capricioasă, pricinuind destule greutăţi oamenilor satelor. Dacă in aprilie ploile abundente au provocat revărsarea apelor Jijiei şi au creat mari necazuri lucrătorilor din unele unităţi din consiliile Holboca şi Răducăneni, luna mai a fost, dimpotrivă, destul de secetoasă. în ciuda acestor condiţii, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, toţi lucrătorii de pe ogoare au trecut cu succes primul mare examen al anului agricol 1979. După cum ne informa tovarăşul Lucian Hatmanu, directorul general al D.G.A.I.A. Iaşi, paralel cu realizarea pină la ultimul hectar a suprafeţelor planificate a fi insăminţate, s-a trecut cu toate forţele la întreţinerea culturilor. Muncind zi şi noapte, umăr la umăr, mecanizatorii şi cooperatorii însâminţează acum ultimele suprafeţe care au avut de suferit de pe urma unor inundaţii. în acelaşi timp, forţe puternice sunt concentrate pentru executarea lucrărilor de sezon , întreţinerea culturilor prăşitoare. Praşilele — lucrări prioritare in această perioadă de schimbare a anotimpului , sunt in plină desfăşurare. Potrivit datelor centralizate la direcţia agricolă judeţeană, acum, la sfirşitul lunii mai, a doua praşilă la floarea-soarelui a fost executată mecanic pe 5 000 ha din totalul de 12 975 ha destinate acestei culturi , la sfecla de zahăr, cultivată pe 10 000 ha, in timp ce intr-o serie de unităţi s-a încheiat prima praşilă şi a început cea de-a doua (ca in consiliile Popricani, Trifeşti, Paşcani, Mirceşti, Strunga, Belceşti), in altele (ca Ţibăneşti, Ciorteşti) e mult rămasă in urmă şi praşila I : la porumb, un ritm mai intens de lucru, deci realizări mai mari, se înregistrează in consiliile agroindustriale Tirgu Jiu-NICOLAE GHELASI (Continuare in pag. a V-a)