Scînteia Tineretului, iunie 1979 (Anul 35, nr. 9337-9362)

1979-06-01 / nr. 9337

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXV, SERIA II, Nr. 9 337 6 PAGINI 30 BANI VINERI 1 IUNIE 1979 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe vicepreşedintele C.C. al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Unităţii Socialiste, a primit, joi, pe to­varăşul Tomas Travnicek, vi­cepreşedinte al Comitetului Cen­tral al Frontului Naţional din R.S. Cehoslovacă, care, în frun­tea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Con­siliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste. La primire a luat parte to­varăşul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vi­cepreşedinte al Consiliului Na­ţional al F.U.S. A fost de faţă Lamir Hanak, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenesc­­din partea tova­răşului Gustav Husak, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ce­hoslovacia, preşedintele Republi­cii Socialiste­ Cehoslovace, pre­şedintele C.C. al Frontului Na­ţional din R.S Cehoslovacă, a C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi C.C. al Frontului Naţional, urări de progres şi bunăstare poporu­lui român prieten, precum şi dorinţa ca relaţiile cehoslova­­co-române să se dezvolte con­tinuu in toate domeniile. Toto­dată, el a mulţumit pentru o­­noarea de a fi primit, pentru sentimentele prieteneşti cu care au fost înconjuraţi membrii de­legaţiei în timpul vizitei şi a împărtăşit impresii din călăto­ria efectuată în ţara noastră, dînd o înaltă apreciere rezulta­telor obţinute de poporul român în edificarea societăţii socialis­te multilateral dezvoltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită­­ tovarăşului Gustav Husak, conducerii Partidului Comunist din Cehoslovacia şi Frontului Naţional, din partea sa, a C.C. al P.C.R., a F.U.S., un cald salut, împreună cu urări de bunăstare şi fericire poporului cehoslovac prieten, în cadrul întrevederii a fost manifestată satisfacţia pentru bunele relaţii de colaborare statornicite între ţările şi po­poarele noastre, între Frontul Unităţii Socialiste din România şi Frontul Naţional din Cehos­lovacia, care cunosc un curs mereu ascendent. S-a subliniat necesitatea dezvoltării în con­tinuare a colaborării şi coope­rării în producţie, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cau­zei generale a socialismului şi păcii. Schimbul de vederi în proble­me actuale ale vieţii politice internaţionale a evidenţiat nece­sitatea continuării eforturilor pentru înfăptuirea, ca un tot u­­nitar, a prevederilor Actului final al Conferinţei de la Hel­sinki, consolidării procesului de destindere, dezangajare mili­tară, dezarmare şi pace. A fost relevată hotărîrea României şi Cehoslovaciei de a-şi aduce în continuare contribuţia la solu­ţionarea pe cale politică a stă­rilor de încordare şi conflict din diferite zone ale lumii, stator­nicirea unor raporturi cu ade­vărat echitabile între state, care să aibă la bază principiile inde­pendenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului in tre­burile interne, avantajului re­ciproc, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Un nou şi cuprinzător dialog­ al secretarului general al partidului cu făuritorii bunurilor materiale VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in unităţi economico-sociale din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut în cursul dimineţii de joi, 31 mai, o vizită de lucru în cî­­teva mari unităţi industriale din Capitală. Au fost vizitate şi unele obiective edilitare din cen­trul Bucureştiului. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheor­­ghe Oprea, Gheorghe Pană şi Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o analiză rodnică a modului în care se în­făptuiesc în viaţă hotărîrile Congresului al XI-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea industriei pe trepte calitativ superioare, şi in mod deosebit a subramurilor ei de vîrf. In cadrul acestei noi întîlniri de lucru a secretarului general al partidului cu oameni ai mun­cii din Capitală, moment semni­ficativ al permanentului dialog purtat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu specialiştii, cu fău­ritorii bunurilor materiale, in probleme esenţiale ale activităţii economico-sociale, ale creşterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind căile practice menite să imprime o mai bună orientare a eforturilor, a resurselor umane şi materiale, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor cantitativi şi cali­tativi ai planului pe 1979, an hotăritor al cincinalului, precum şi pentru realizarea cu succes a proiectelor de perspectivă pri­vind dezvoltarea unor sectoare de virf ale industriei, capabile să asigure înaintarea fermă a economiei româneşti pe calea modernizării ei neîntrerupte. In centrul dialogului cu facto­rii de decizie din instituţii cen­trale şi întreprinderi, cu oamenii muncii s-au aflat, în mod firesc, problemele esenţiale de care de­pinde atingerea acestor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficienţă a fondu­rilor alocate pentru investiţii, înnoirea şi modernizarea struc­turii producţiei, perfecţionarea continuă a tehnologiilor­­ de fa­bricaţie şi a pregătirii cadrelor, stimularea creaţiei ştiinţifice şi tehnice originale. Pe întregul parcurs al vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu vibrante ma­nifestări de dragoste şi preţuire. Miile de bucureşteni au dat ex­presie şi de această dată recu­noştinţei profunde pe care în­tregul nostru popor o poartă secretarului general al partidu­lui pentru întreaga, neistovita sa activitate, consacrată binelui şi propăşirii patriei şi cetăţenilor ei, hotărîrii lor ferme de a în­făptui neabătut politica partidu­lui, de a-şi aduce întreaga con­tribuţie la înaintarea rapidă a ţării pe calea socialismului şi comunismului. Vizita începe la întreprinderea de avioane, unitate reprezenta­tivă a industriei bucureştene, unde secretarul general al parti­dului este întimpinat de tovară­şii Ion Dincă, viceprim-ministru al guvernului, ministrul con­strucţiilor industriale, şi Ion Avram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu deosebită căldu­ră, cu entuziasm de muncitorii unităţii, care aplaudă înde­lung, cu însufleţire, scandează „Ceauşescu—P.C.R.“, ii oferă secretarului general al partidului flori, exprimindu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete, mulţumin­­du-i pentru atenţia pe care o acordă activităţii lor, ce reia, la scara industriei socialiste şi pe un plan calitativ superior, o re­marcabilă tradiţie românească. Directorul întreprinderii, ingi­nerul Nicolae Gugui, prezintă, in prima parte a vizitei, cîteva din realizările obţinute de colectivul unităţii, puternic mobilizat de sarcinile de mare răspundere ce i-au fost încredinţate la prece­denta vizită, efectuată aici de secretarul general al partidului cu un an în urmă. Pe o platformă în aer liber este expusă, între altele, cea mai recentă realizare a colectivului de aici : prototipul unui avion utilitar destinat agriculturii, e­­chipat cu motor cu piston, IAR- 827, „Dacic“, a cărui producţie în şerie va începe în curând. Sunt prezentate, tot aici, caracte­risticile tehnice ale unui prototip similar, de capacitate sporită, care urmează să fie dotat cu motor turbopropulsor. Reţine, de asemenea, atenţia o nouă variantă, cu destinaţie sa­nitară, a avionului BN-2 (Islan­der). Gazdele raportează, tot­odată, că s-a trecut la execu­tarea reparaţiilor integrale ale avionului de pasageri AN-24; în acest scop a fost asimilată producţia de echipament, apa­ratură de bord, piese dintre cele mai variate, de mare complexi­tate, pentru industria aeronau­tică, prezentate, dealtfel, pe larg, în halele de producţie, unde secretarul general al parti­dului se opreşte cu interes, exa­­minînd rezultatele practice ale eforturilor de creaţie tehnică ale talentatului colectiv bucureştean, în cadrul dialogului purtat aici sunt abordate probleme privind specializarea şi cooperarea unor întreprinderi, amplasarea unor noi secţii în vederea asigurării unei eficiente superioare in realizarea aparaturii complexe ce echipează diferitele tipuri de aeronave, într-una din hale are loc un moment semnificativ al acestei vizite. Adresîndu-se unui grup de muncitori,­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de pro­gresele pe care le-au obţinut in stăpinirea complicatei tehnici pe care o implică producţia de avioane. Muncitorii il asigură pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru ca in­dustria aeronautică românească, ce dispune in prezent de utilaje şi maşini moderne, să se dez­volte cit mai repede. — Avem o tradiţie, tovarăşe secretar general, intervine un muncitor mai vîrstnic, am făcut noi şi altă dată lucruri grele, o să ne descurcăm şi acum, mai ales că avem maşini bune ! Complexitatea crescindă a sar­cinilor încredinţate acestui co­lectiv ce se străduieşte să aducă industria aeronautică din ţara lui Aurel Vlaicu şi Traian Vuia la cel mai înalt nivel calitativ este ilustrată şi de celelalte momente ale vizitei, în cadrul cărora to­varăşului Nicolae Ceauşescu ii sunt prezentate, la faţa locului, in hale şi hangare, modul în care a fost organizată producţia, astfel incit să se obţină o efi­cienţă cit mai ridicată şi in această activitate. Se relevă, în­tre altele, că avioanele din fami­lia BN-2, aflate in producţie, sint bine apreciate pe piaţa interna­ţională, fiind solicitate de firme din numeroase ţări. In bune condiţiuni se desfăşoară şi co­operarea cu firma „British A­­erospace“, pentru care întreprin­derea bucureşteana a asimilat o serie de subansamble de ridicată (Continuare in pag. a II-a) în mijlocul constructorilor de avioane, continuatori ai unei remarcabile tradiţii româneşti VÎRSTA LUMINII Zilele verii n-au cum să fie definite. Nici zborul păsări­lor şi nici apele curgînd. Nici jocul, nici surisul, nici uimirea. Şi nici copilăria. O poţi numai apropia prin cu­vinte, o poţi alinta cu vorbe­le cele mai limpezi, dar ea e încă mai limpede ca ele, ea e încă mult mai joc şi mai surîs şi mai uimire decit spun toate aceste cuvinte. A copilări astăzi, aici spri­­jinindu-ţi sufletul de munţii Carpaţi, glăsuind o limbă minunată şi simţindu-ţi Du­nărea trecînd prin vine, în­seamnă a vieţui sub liniştea cea mai albastră a lumii, într-un port de unde toate na­­vele-visuri pleacă spre toate ţărmurile gîndite şi revin - cu catarge semeţe şi înţe­lepte - la ţărmul unde le aş­teaptă dragostea ocrotitoare. A copilări astăzi, aici, în­seamnă să ştii să dăruieşti un ghiocel, să ştii s-alergi cu părul răvăşit prin parcul înmugurit al lui aprilie, să ştii să cînţi o doină şi să ştii cîteva poezii pe­­ dinafară, să,, ştii să prinzi în p­rime­­vara, spicul greu, de pîine nouă, să ştii să priveşti merele aprinse de soarele toamnei tîrzii, să ştii ura de Anul Nou la toţi, cu vorbe străbune şi cu vorbe de copil, să ştii să lăcrimezi de drag la geamul unui tren cînd vezi albite largile cîm­­pii, să ştii să pui un umăr la un dig, o cărămidă la o casă nouă, să ştii că feri­cirea zilei de mîine stă-n mintea şi-n braţul tău. A copilări astăzi, aici, în­seamnă să poţi inventa, cu sincera credinţă că nu exis­tă imposibil, să laşi în sea­ma sufletului liniile şi culori­le, într-un joc de adîncimea marii arte — surprinzătoare prin naturaleţe şi tulbu­rătoare prin ingenuitate. A copilări astăzi, aici, înseamnă să locuieşti un tă­­rîm al păcii, al­­oamenilor liberi şi drepţi - stimaţi in întreaga lume pentru că, mai presus de orice, ei văd viito­rul omenirii ca pe un viitor umanist — dragostea pentru semeni a românilor neavînd margini. A copilări astăzi, aici, în­seamnă să ştii că an de an ţi se alătură 400 000 de mici prieteni, nou născuţi, că eşti unul dintre cei patru milioa­ne şi jumătate de copii care beneficiază de alocaţii , însumînd, anul trecut, peste 8 miliarde de lei. A copilări astăzi aici, în­seamnă să ai, clipă de clipă, sentimentul că eşti iubit şi ocrotit, preţuit şi încurajat, că întreaga bogăţie materia­lă şi spirituală a ţării spo­reşte pentru ca tu să poţi beneficia din plin de ea. A copilări astăzi, aici, în­seamnă să fii unul dintre co­piii păcii, a căror fericită existenţă e permanent ve­gheată, cu grija cu care doar cel mai iubitor părinte o poate pune în fiecare din faptele şi cuvintele sale : „Vrem ca toţi copiii României, ince­­pînd cu cei din leagăn, ca șoimii patriei sau pionierii, întregul nostru tineret să crească la adăpost de grija că mîine ar putea cădea asu­pra lor bomba atomică, că mîine ar putea fi victima uci­gătoarelor arme chimice, a bombelor cu neutroni, a ce­lorlalte îngrozitoare mijloace de distrugere în masă." Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt cuvin­tele ţării. Cuvinte ale dorin­ţei fierbinţi de pace. Cuvinte ale unui viitor ca un cer fără nori. C­e copilări astăzi, aici, în­seamnă a COPILĂRI FERI­CIT. DAN STERIAN Desen de VLADU CĂTĂLIN Copiii sunt gingaşe flori Raze de soare şi lumină Iar in privirea lor senină Se scaldă-ncintătoare zori. Ei sunt iubire şi candori Ori trandafirii din grădină Copiii sunt gingaşe flori Raze de soare şi lumină. Aduc cu ei vrăjiţi fiori Parfumul dulce de sulfină Şi strălucirea diamantină în armonia de culori. Copiii sunt gingașe flori PETRE GORUN Evoluţia bună a culturilor prăşitoare trebuie fructificată la maximum! Şi in judeţul Iaşi primăvara a fost capricioasă, pricinuind des­tule greutăţi oamenilor satelor. Dacă in aprilie ploile abunden­te au provocat revărsarea apelor Jijiei şi au creat mari necazuri lucrătorilor din unele unităţi din consiliile Holboca şi Răducăneni, luna mai a fost, dimpotrivă, destul de secetoasă. în ciuda acestor condiţii, ţăranii coope­ratori, mecanizatorii, toţi lucră­torii de pe ogoare au trecut cu succes primul mare examen al anului agricol 1979. După cum ne informa tovarăşul Lucian Hatmanu, directorul general al D.G.A.I.A. Iaşi, paralel cu rea­lizarea pină la ultimul hectar a suprafeţelor planificate a fi in­­săminţate, s-a trecut cu toate forţele la întreţinerea culturilor. Muncind zi şi noapte, umăr la umăr, mecanizatorii şi coopera­torii însâminţează acum ultime­le suprafeţe care au avut de suferit de pe urma unor inun­daţii. în acelaşi timp, forţe pu­ternice sunt concentrate pentru executarea lucrărilor de sezon , întreţinerea culturilor prăşitoare. Praşilele — lucrări prioritare in această perioadă de schim­bare a anotimpului , sunt in plină desfăşurare. Potrivit date­lor centralizate la direcţia agri­colă judeţeană, acum, la sfirşi­­tul lunii mai, a doua praşilă la floarea-soarelui a fost executată mecanic pe 5 000 ha din totalul de 12 975 ha destinate acestei culturi , la sfecla de zahăr, cul­tivată pe 10 000 ha, in timp ce intr-o serie de unităţi s-a în­cheiat prima praşilă şi a început cea de-a doua (ca in consiliile Popricani, Trifeşti, Paşcani, Mir­­ceşti, Strunga, Belceşti), in al­tele (ca Ţibăneşti, Ciorteşti) e mult rămasă in urmă şi praşila I : la porumb, un ritm mai in­tens de lucru, deci realizări mai mari, se înregistrează in consi­liile agroindustriale Tirgu Jiu-NICOLAE GHELASI (Continuare in pag. a V-a)

Next