Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)

1981-09-15 / nr. 10047

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Din cronica întrecerii • EFECT AL SPORI­RII SUPLIMENTARE A PROD­UCTI­VITATII MUNCII, obţinută prin perfecţionarea tehnolo­giilor de fabricaţie, side­­rurgiştii tîrgovişteni au elaborat, în perioada scursă din acest an, pes­te prevederile de plan, mai mult de 10 000 tone oţeluri laminate şi alte produse. în acelaşi timp, unităţile specializate din zonă au asimilat $1 intro­dus în fabricaţie curentă noi mărci de oţeluri şi alte derivate din metal care prin calităţile tehni­ce deosebite asigură o valorificare superioară a metalului, şi totodată re­alizarea unor maşini, in­stalaţii, piese de schimb, scule etc. cu performanţe ridicate. • LA ÎNTREPRINDE­REA „ELECTROTIMIS" — TIMIŞOARA a fost realizat un modern utilaj destinat confecţionării cordului metalic pentru inserţia anvelopelor de autovehicule. Noul pro­dus a şi fost pus în func­ţiune într-o unitate de profil din Buzău şi­ el va fi urmat de altele asemă­nătoare care ating o vite­ză de spiralare de 2 000 rotaţii pe minut. De la inceputul anului şi pînă acum, întreprin­derea „Electrotimis" şi-a înscris în nomenclatorul de fabricaţie peste 100 de maşini, agregate, instala­ţii şi utilaje tehnologice, cu care au fost dotate noi capacităţi de producţie, din industria construcţii­lor de maşini, maşini-u­­nelte electrotehnică şi e­­lectronică. • PE PLATFORMA EXPLOATĂRII MINIERE DIN CALIMANI se ac­ţionează cu «Pirit gospo­dăresc pentru recupera­rea şi valorificarea tutu­ror resurselor de mate­riale feroase şi neferoa­se, piese de schimb, combustibil, anvelope etc. In acest an, de aci s-au colectat şi predat unită­ţilor specializate peste 30 000 ltri uleiuri uzate, 90 tone fier vechi, 237 kilograme de cupru re­zultat de la cablurile e­­lectrice, alte importante cantități de alamă, ca­pete de țeavă, cenușă de plumb provenită de la acumulatori etc. I­­........ VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU •_ ___________ prinderii. Constantin Roventa, că, în primele opt luni ale actua­lului cincinal, planul produc­ţiei nete a fost depăşit cu 9,2 la sută, iar productivitatea muncii cu 8 la sută, in condiţiile in care angajamentele la export au fost onorate la nivelul între­gului an. Gazdele au relevat, de asemenea, că în această secţie, unde se asigură întreaga pre­gătire a fabricaţiei, a fost asi­milată toată gama de scule ne­cesare producţiei, precum şi utilajele specifice, iniţial aduse din import. Cineva reţin atenţia în mod deosebit, ca dealtfel şi maşinile cu comandă program, pe care se execută piese de complexitate tehnică ridicată, aflate in secţia de prelucrări mecanice. Se raportează secre­tarului general al partidului că, prin colaborarea dintre spe­cialiştii unităţii şi cercetătorii din acest domeniu, s-a reuşit asimilarea in fabricaţie a unui mare număr de maşini-unelte, ceea ce înseamnă o importantă diminuare­­a efortului valutar. Totodată, colectivul unităţii a obţinut rezultate bune şi in ce priveşte perfecţionarea tehno­logiilor de fabricaţie. Secretarul general al parti­dului s-a oprit in continuare in secţia de subansamble, unde este informat asupra programu­lui de integrare, in întreprin­dere şi in unităţile cu care co­operează, a produselor, a diferi­telor materiale, piese şi sub­­ansamble. Realizările de pînă acum depăşesc prevederile la zi ale programului amintit, ur­­mind ca pînă la sfîrşitul cin­cinalului să se înregistreze depăşiri. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sînt prezentate di­ferite realizări tehnologice ale unităţii, cum sunt metoda lipirii metal pe metal, tehnologiile din structuri fagure şi din fibră de sticlă şi altele. Conducerea unităţii raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu că au fost transpuse în practică indicaţiile date cu doi ani în urmă, referitoare la utilizarea mai eficientă a suprafeţelor de producţie prin eliberarea spaţi­ilor ocupate de depozite, la creşterea gradului de mecani­zare a lucrărilor de ajustat în sculărie şi extinderea prelu­crării mecanice, la accelerarea programelor de asimilare in ţară a materialelor şi echipamente­lor. Felicitind colectivul unităţii pentru realizările obţinute, se­cretarul general al partidului a cerut să se ia măsuri pentru creşterea în continuare a gradu-u lui de integrare a produselor, pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. Vizita de lucru continuă in zona industrială de est a Craio­­vei, unde, în ultimii ani, au fost construite puternice unităţi in­dustriale din ramura construc­toare de maşini, aici lucrînd în prezent un colectiv muncitoresc echivalent numeric cu cel exis­tent în întreg municipiul in anul 1970, înfiinţată in urmă cu şase ani, la iniţiativa secretarului general al partidului, între­prinderea de utilaj greu urmea­ză să producă, în momentul­­ intrării în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie pre­văzute în plan, o importantă gamă de maşini-unelte de mari dimensiuni, precum şi utilaje tehnologice complexe destinate industriei metalurgice, de pre­lucrare a lemnului şi a hîrtiei. In intimpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului, au venit Gheorghe Petrescu, ministrul industriei de maşini-unelte, e­­lectrotehnică şi electronică, re­prezentanţi ai conducerii cen­tralei de profil, membri ai Con­siliului oamenilor muncii al în­treprinderii. Dialogul secretarului general al partidului cu factorii de răspundere, cu oamenii muncii de aici, cel de-al patrulea de la crearea întreprinderii, are in vedere aspecte esenţiale ale producţiei, realizarea integrală a sarcinilor de plan, asimilarea unor noi tipuri de maşini-unelte grele, de mare complexitate tehnică, dezvoltarea în conti­nuare a unităţii, înfăţişind aspecte din activi­tatea colectivului de muncă, ing. Gheorghe Gheban, directorul unităţii, prezintă conducătorului partidului şi statului o serie de realizări tehnice. Intre acestea se disting freza longitudinală portal, avind lăţimea mesei de 3100 mm, intrată deja în dota­rea unor combinate şi între­prinderi de utilaj tehnologic, presele mecanice pentru ştan­­ţări şi matriţuri, destinate în­treprinderii de autoturisme de mic litraj „Oltcit“, blocuri fini­­soare pentru caminoarele de sîr­­mă, alte utilaje pentru com­binate siderurgice, unităţi de fabricare a hîrtiei, prese hi­draulice pentru industria lem­nului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de caracteristicile tehnice şi per­formanţele maşinilor-unelte rea­lizate, ce tind să se intensifice ritmul executării noilor tipuri aflate in momentul de faţă in pregătire. Secretarul general al parti­dului a avut cuvinte de aprecie­re pentru buna organizare a fluxurilor productive, pentru modul în care s-a rezolvat pro­blema iluminatului, pentru măsurile luate în scopul creării unor condiţii optime de lucru. In secţia de montaj este pre­zentată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, o altă importantă realizare a muncitorilor şi specialiştilor cra­­ioveni — strungul greu cu co­mandă numerică ce poate prelu­cra piese de mare gabarit, cu diametre de pînă la 2,5 m, avînd greutatea maximă de 158 tone. Secretarul general al parti­dului este informat cu privire la stadiul pregătirii fabricaţiei celui dinţii strung românesc gigant ce va putea prelucra piese cu lungimi de pină la 30 m, in greutate de pînă la 300 tone şi cu diametrul de prin­dere de 3 m. Totodată, sunt prezentate ac­ţiunile iniţiate de Consiliul oa­menilor muncii pentru îmbună­tăţirea parametrilor tehnico­­funcţionali ai produselor şi spo­rirea competitivităţii lor. Gazde­le precizează că prin asimilarea în întreprindere a maşinilor­­unelte si utilaje tehnologice se asigură importante economii va­lutare. Tovarășul Nicolae Ceausescu a indicat să se revadă progra­mul de asimilare a noilor pro­duse, în special a pieselor de mare putere, in scopul realiză­rii unor utilaje de capacitate sporită intr-un timp cît mai scurt. In acest context, secreta­rul general al partidului a cerut ministerului si centralei de re­sort să asigure condiţii pentru fabricarea, in anul 1984, a pre­sei gigant de 40 000 tone forţă. S-a cerut, de asemenea, specia­liştilor să asigure utilizarea unor tehnologii cit mai econo­micoase la executarea rolelor pentru laminoare, unde se con­sumă încă mult metal. Apreciind rezultatele obţinute de tinărul colectiv craiovean, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri pentru fi­nalizarea într-un timp cît mai scurt a lucrărilor de investiţii, pentru utilizarea judicioasă a spatiilor si a întregii capacităţi productive a Întreprinderii. Vizita in unităţi economice de pe platforma de est continuă la „Electroputere“, stea de primă mărime în industria electroteh­nică românească. Vizita in această unitate, care realizează intr-o singură lună o producţie industrială egală cu cea obţinută in 1960 de întregul municipiu Craiova. Începe la fa­­­brica de maşini electrice rotativ’­ve. Secretarului general al parti­dului i se raportează de către directorul întreprinderii, ing. Constantin Udrea, cu privire la modul cum au fost îndeplinite sarcinile şi indicaţiile primite la vizita precedentă efectuată la „Electroputere“, evoluţia princi­palilor indicatori economici, sta­diul Îndeplinirii planului anual de producţie, despre acţiunile iniţiate pentru reducerea impor­tului atît la „Electroputere“, cit si în unităţile cu care coope­rează. Sint, de asemenea, pre­zentate piese si repere, suban­­samble noi ori modernizate prin reproiectare pentru cresterea performantelor tehnico-functio­­nale si reducerea consumului de metal, îndeosebi de cupru si aluminiu, materiale energoin­­tensive, de otel, de alte materii prime si materiale, de energie electrică si combustibil. Sînt subliniate preocupările specia­liștilor Centrului de cercetare (Continuare în part. a 111-a) (Urmare din pag. I) TRANSPORTUL RECOLTEI, operativ şi fără pierderi spre hambare! Faptul că pe cimp există recoltă din abundenţă impune o acţiune masivă pentru strângerea şi depozitarea operativă a întregii producţii acumulate prin munca unui an. Peste tot, cu toate mijloacele, întreaga recoltă din cimp trebuie să ia, fără pierderi, drumul hambarelor, al punctelor de prelu­crare sau industrializare. In ansamblul tehnologiilor cam­paniei de toamnă veriga transportului se dovedeşte a fi un element ce va hotărî greutatea finală a recoltei. Pentru că fiecare zi de intirziere a producţiei in cimp determină pier­deri irecuperabile de recoltă. In acest sens recomandările sint clare : tot ce se recoltează, in aceeaşi zi în hambare ! Cum este respectat acest imperativ ? HARGHITA: Un plan „acceptat“ doar pe jumătate? In Harghita se string cartofii si se pregăteşte pămîntul pen­tru însămînţările de toamnă. Mecanizatorii acţionează pe cele două fronturi de lucru de di­mineaţa pînă seara tîrziu. In secţiile S.M.A. se fac verificările utilajelor, se repară şi se com­pletează unele piese defecte, incit în zori activitatea să poată fi reluată din nou cu mai multă energie. Recoltatul cartofilor în a­­ceastă zonă a tării a început, pentru solul timpuriu Ostara, in zona Ciucului de Jos încă din 19 august. Se efectuează aici, adică in CUASC Sânmartin, in unităţile din Lunca Oltului, după cele mai avansate tehno­logii. Solul mai puţin argilos permite folosirea combinelor, a ISIC-urilor şi imediat transpor­tul operativ, în vederea reali­zării fondului de stat. Se trans­portă direct spre C.L.F., pe rampele din gări, se depun in silozuri cartofii de sămîntă. Su­prafaţa cultivată cu cartofi în acest an in judeţul Harghita ocupă mai bine de 8 000 ha. De la 1 septembrie acţiunea de re­coltare a început in toate uni­tăţile. Preşedintele CNASC Sînmar­­tin, inginerul Kelemen Ioan, ne spune că „la recoltatul cartofi­lor funcţionează din plin toate cele 15 combine E 684 şi 11 com­bine E 649, 12 MSC-uri, care au fost distribuite tuturor coope­rativelor de producţie, aflate acum, in perioada de vîrf a recoltării cartofilor. Din cele 6 unităţi din acest consi­liu (Cîrţa, Dăneşti, Mădăraş, Sindominic şi Tomeşti) rezultatele cele mai bune s-au obţinut pină în prezent la Cîrţa si Tomeşti unde campania cunoaşte o largă mobilizare de forţe întrucît te­renurile nu permit doar recolta­tul cu ajutorul combinelor.“ La C.A.P. Tomeşti, in urma com­binelor parcă se află tot satul. „Nu e tot satul — ne spune Sán­dor Magdolna, brigadier — e doar jumătate, adică toate fe­meile, toate şcolăriţele şi şco­larii din licee sau de la şcoala generală de aici, aproape 400 la număr“. Se întorc din depăr­tare combinele de recoltat. Sunt conduse de Bilite Zoltán şi Sándor Gabor. De la ei aflăm că şi-au început activitatea ‘dis de dimineaţă pentru a pregăti suficient front de lucru pentru culegătorii veniţi aici în număr mare. După cules au intrat cu tractoarele la arat. Alte echipe lucrează la sortarea şi transpor­tul cartofilor din cimp. Dar, dacă recoltatul, sortatul şi transportul îşi urmează flu­xul zonal, dacă aici se are în vedere ca în aceeaşi zi să fie depozitaţi toţi cartofii de să­­mînta in silozuri imediat după recoltare, în celelalte unităţi, fluxul impus de tehnologie nu se poate respecta din lipsa mij­loacelor de transport. Planul zilnic de livrare : 4 000 tone. în­treprinderea de transport a ac­ceptat doar 1 700 tone. Autoco­­loana I.T.A. din Tomeşti, ar tre­bui să asigure mijloacele nece­sare camnaiţiei. Din 23 autoca­mioane cate sunt planificate pen­tru această lucrare, au fost asi­gurate zilnic doar între 4 şi 8. O analiză mai atentă a folo­sirii mijloacelor de transport din această unitate se impune. Argumente ca lipsa de anvelope nu pot ajuta cu nimic pentru depozitarea cartofilor care stau in cimp deschis. ADINA VELEA Efectul lipsei de ritmicitate In noaptea de 31 august, a.c., I.I.S.Z. Uriiceni a înce­put prelucrarea sfeclei din recolta acestui an iar în ziua de 3 septembrie aici s-a tras prima „șarjă" de zahăr. Începutul a fost, totuși, ti­mid, intrucît s-au prelucrat zilnic doar cite două mii tone sfeclă datorită lipsei de materie primă. Intervenţia energică a Centralei de re­sort, a organelor agricole judeţene a determinat im­pulsionarea activităţii la recoltatul şi transportul sfe­clei de zahăr, astfel că din data de 7 septembrie Fabrica de zahăr d­rziceri lucrează la întreaga capacitate. „Majo­ritatea unităţilor agricole afluite la fabrica noastră, ne-a spus tovarăşul Ioan ■f­ lueraru, directorul între­prinderii, au mobilizat for­ţele pentru încadrarea in grafice, asigurându-ne acum materia primă necesară. In ceea ce priveşte unitatea noastră, am atins parametrii proiectaţi. Am depăşit ast­fel situaţia necorespunzătoa­­re din anii precedenţi când abia reuşeam să atingem ju­mătate din capacitatea pro­gramată". Pentru actuala campanie s-au întreprins măsuri orga­nizatorice deosebite in ve­derea aprovizionării ritmice­­, fabricii cu materie primă. Astfel, pe lingă faptul că I.T.A. Ialomița asigură co­loane auto speciale, au fost constituite două navete C.F.R., de cite 15 vagoane fiecare. In aceste zile aici au sosit mijloace auto de la I.T.A. Hunedoara însumind 1100 tone capacitate. „Sunt astfel asigurate toate condi­ţiile pentru a susţine cu bune rezultate activitatea de valo-­­ rificare a sfeclei, cu condiţia ca unităţile agricole să res­pecte graficele de recoltare, dar mai ales ritmicitatea li­vrărilor“ — sublinia Amet Talat, tinărul inginer şef al Întreprinderii. Problema asigurării unei aprovizionări ritmice a fa­bricii se ridică in primul rînd pentru a evita aglome­rările mijloacelor de trans­port, nevoite să aştepte mult timp la descărcare. Astfel, intre orele 12—15 ale zilei am întâlnit aici coloane, ce staţionează pe sute de me­tri, irosind timp preţios pen­­tru a ajunge la rampele de descărcare. Această situaţie denotă că nu se urmăreşte respectarea graficelor, eşalo­narea recoltării şi transpor­tului. De aceea, nici mijloace­le de transport nu sunt folosite la capacitate. Aşa se face că, în al doilea rind numai in judeţul Ialomiţa se află încă în grămezi pe cimp mii de tone de sfeclă netransporta­te la fabrică. Iată de ce, pentru ca Fabrica de zahăr Urziceni să lucreze in con­tinuare la întreaga capacita­te, este necesar ca unităţile agricole din judeţele Dîmbo­viţa, Prahova, Ialomiţa să respecte cu stricteţe grafice­le de recoltare, iar prin buna organizare a transportului, in maximum 34 de ore în­treaga cantitate de sfeclă să ajungă pe fluxul de fabri­caţie sau la bazele de re­cepţie. N. GHELASE Rezultate mai bune la învăţătură, muncă şi cercetare ştiinţifică (Urmare din pag. I) făşurate în şcoală, fie în sălile de clasă sau in amfiteatre, fie în laboratoare sau in ateliere, trebuie să aibă ca numitor co­mun învăţarea, formarea gindi­­rii creatoare. Un specialist pre­gătit să-şi arate valoarea peste un cincinal sau chiar un dece­niu nu poate proveni decit din­­tr-un tînăr care in timpul mun­cii din atelier învaţă clipă de clipă lucruri noi, evită rutina, aplicînd in practică noţiunile ştiinţifica însuşite şi cabinete şi in laboratoare. Un cercetător care să-şi asume sarcina des­coperirii de noi surse de ener­gie, de materiale sau tehnologii noi nu se poate forma decit dintr-un elev sau student care un laborator va refuza să-şi re­ducă munca la copiere, va în­văţa prin redescoperire, se va obişnui să facă din activitatea sa, de zi cu zi, o problemă de creaţie. In acest sens, al antre­nării studenţilor şi elevilor încă din primii ani de şcoală în activitatea de producţie şi cercetare — aşa cum a fost ea gîndită de partid, în cea mai strînsă legătură cu procesul de invăţămînt — sarcini mari re­vin organizaţiilor revoluţionare ale tineretului. Stă in puterea acestora să se implice şi mai mult în procesul de ridicare a nivelului de învăţătură, în or­ganizarea practicii productive şi activităţii de cercetare. Dar, evident, răspunderi majore re­vin, ca întotdeauna, cadrelor didactice. Adevăr axiomatic, faptul că, de calitatea pregătirii lor depinde in mare măsură calitatea şcolii, nu se mai cere demonstrat, ci confirmat. Anul de invăţămînt 1981—1982 tre­buie să marcheze, aşa cum a recomandat secretarul general al partidului in recenta cuvin­­­tare referitoare la agricultură, dar, în cuvinte cu mare forţă de generalizare momentul im­plicării hotărite a cadrelor di­dactice in problemele produc­ţiei şi ale cercetării. Intr-o epo­că guvernată de progresele ra­pide ale ştiinţei nu se mai poate preda exclusiv teoretic. Oamenii şcolii, chemaţi să for­meze cadre înalt calificate, au datoria morală să-i introducă pe tineri in domenii pe care le stăpînesc şi nu le pot stăpîni Cu adevărat decit dacă produc ei înşişi valori materiale sau spirituale in aceste domenii. Alături de dascălii lor, Îndru­maţi cu competenţa omului de acţiune, exigent şi competent, tinerii vor deveni, încă din timpul şcolii sau al facultăţii, o parte a forţei de muncă. Este cea mai sigură garanţie că, in momentul absolvirii, vor fi ca­pabili să se integreze rapid în colectivele lor, să contribuie la impunerea noului cu care şcoa­la îi va fi înarmat. începe difuzarea manualelor şcolare disponibile după aprovizionarea şcolilor Incepînd de la 18 septembrie a.c. se pun la dispoziţia publi­cului manualele şcolare pentru clasele I—Vin râmase disponi­bile după aprovizionarea şcoli­lor cu manuale care se distri­buie gratuit elevilor. Iată uni­tăţile din Capitală care difci­­zează aceasta categorie de ma­nuale: # Sectorul 1 — Libră­riile nr. 74 „Copiilor“, Piaţa Ro­mană nr. 9 (tel. 1410 60); nr. 88 ,,M. Eminescu“, str. Edgar Qui­­net nr. 6 (tel. 16­29 45); nr. 3 „I. L. Caragiale“, Calea Griviţei nr. 60 (tel. 50 34 87); nr. 14, Bd.­­ Mal nr. 128 (tel. 65 2105); nr. 81, şos. Bucureşti-Ploieşti, bloc 2/3. # Sectorul 2 — Librăriile nr. 25 „L. Rebreanu", şos. Co­­lentina nr. 1—5 (tel. 42 54 85); nr. 53 „Iancului“, şos. Iancului, bloc 109 B (tel. 42 27 58); nr. 131, şos. Pantelimon, bloc 3, nr. 141, şos. Pantelimon nr. 403. • Sec­torul 3 — Librăriile nr. 52 „Ju­nimea“, Bd. Ion Șulea nr. 79 (tel 74 75 85); nr. 95, Calea Vic­toriei nr. 12 (tel. 13 85 88). 6 Sectorul 4 — Librăriile nr. 71, șos. Giurgiului nr. 129; nr. 106, Bd. Brincoveanu, bloc M.l. 11, Berceni 4, nr. 39, bd. Metalur­giei nr. 16; nr. 6 „N. Bălcescu“, calea Șerban vodă nr. 43 (tel. 23 97 05). • Sectorul 6 — Libră­riile nr. 82 „Tineretului“, Bd. Schitu Măgureanu nr. 3 (tel. 15 83 98­­ nr. 45, șos. Alexan­driei, bloc 94 A. • Sectorul 6 — Librăriile nr. 90 „B. P. Has­deu“, str. Drumul Taberei nr. 8 (tel. 31 54 72), nr. 72 „Lyceum“, Bd. Păcii nr. 140, nr. 135, Dru­mul Taberei, bloc C 8. Manualele pentru clasele IX— XI se pun In vînzare, incepînd de la 26 septembrie a.c., la ur­mătoarele unități:­­ Sectorul 1 - Librăriile nr. 12 „I. Slavici“, Bd. iile Pintille nr. 37 (tel. 79 7216); nr. 13 „Steaua“, Bd. 1 Mai nr. 174 (tel. 65 41 75); • Sectorul 2 — Librăriile nr. 73 „Luceafărul“, str. J. S. Bach nr. 3 (tel. 79 48 98); nr. 27, Bd. Muncii nr. 170 (tel. 44 26 91). • Sectorul 3 — Librăriile nr. 102 „M. Costin“, Complexul comer­cial A. 2 — B. Novac (tel. 47 69 90); nr. 133, Bd. Macaralei nr. 57. • Sectorul 4 — Libră­ria nr. 60 „Şcolarilor", şos. Ol­teniţei nr. 71. Manualele In limbile naţiona­lităţilor conlocuitoare se pun în vânzare la următoarele unităţi: • Sectorul 1 — Librăriile nr. 74 „Copiilor", Piaţa Romană nr. 9 şi nr. 48 „Kriterion“, Calea Victoriei nr. 40-46 (tel. 14 08 20). Manualele pentru Invăţămîn­­tul profesional şi şcolile de maiştri se pun în vinzare în li­brăriile: nr. 74 „Copiilor", Piaţa Romană nr. 8 şi nr. 88, str. Edgar Quinet nr. 6 (sectorul 1) , Librăria nr. 95, Calea Victoriei nr. 10—12 (sectorul 3), (tel. 13­85 88). MARTI IS SEPTEMBRIE 1981 PROGRAMUL I 9,00 Şoimii patriei. 9,10 Muzică uşoară. 9,30 Film serial: „Dallas“. 10,15 Armonii de toamnă. 10,45 In lumea enigmelor — serial ştiinţi­fic. 11,10 Tinereţe, ani de aur — program artistic. PROGRAMELE 1 Şi H în jurul orei 11,30 — transmisiune directă din municipiul Craiova: aduna­rea populară cu prilejul vi­zitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în jude­ţul Dolj şi al deschiderii noului an şcolar şi uni­versitar. PROGRAMUL I 16,00 Telex. 18,05 Teleşcoală. 17,10 Folclor din Republica Costa Rica. 17,30 Oameni în uniforme albe. 16,00 Almanah pionieresc. 18,25 Tri­buna TV­: P.c.R. — partid revo­luţionar al clasei muncitoare, for­ţa politică conducătoare a socie­tăţii noastre socialiste. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,40 Ac­tualitatea economică. 20,05 Şcoală, bine te-am găsit! 20,45 Teatru TV: „Henris al Iv-lea" — de William Shakespeare — partea a n-a. 22,05 Telejurnal. 22,80 închiderea progra­mului. PROGRAMUL II 19,00 Telejurnal. 19,40 Film serial pentru copil­­ ,„Jachetele galbene" — reluarea episodului a. 20,05 Voie bună eu... Stela Popescu. 20,45 Viața economică. 21,15 Muzică de cameră. 21,40 Călătorie prin țara mea. 22,05 Telejurnal. 22,30 închi­derea programului.

Next