Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)
1981-09-15 / nr. 10047
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Din cronica întrecerii • EFECT AL SPORIRII SUPLIMENTARE A PRODUCTIVITATII MUNCII, obţinută prin perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, siderurgiştii tîrgovişteni au elaborat, în perioada scursă din acest an, peste prevederile de plan, mai mult de 10 000 tone oţeluri laminate şi alte produse. în acelaşi timp, unităţile specializate din zonă au asimilat $1 introdus în fabricaţie curentă noi mărci de oţeluri şi alte derivate din metal care prin calităţile tehnice deosebite asigură o valorificare superioară a metalului, şi totodată realizarea unor maşini, instalaţii, piese de schimb, scule etc. cu performanţe ridicate. • LA ÎNTREPRINDEREA „ELECTROTIMIS" — TIMIŞOARA a fost realizat un modern utilaj destinat confecţionării cordului metalic pentru inserţia anvelopelor de autovehicule. Noul produs a şi fost pus în funcţiune într-o unitate de profil din Buzău şi el va fi urmat de altele asemănătoare care ating o viteză de spiralare de 2 000 rotaţii pe minut. De la inceputul anului şi pînă acum, întreprinderea „Electrotimis" şi-a înscris în nomenclatorul de fabricaţie peste 100 de maşini, agregate, instalaţii şi utilaje tehnologice, cu care au fost dotate noi capacităţi de producţie, din industria construcţiilor de maşini, maşini-unelte electrotehnică şi electronică. • PE PLATFORMA EXPLOATĂRII MINIERE DIN CALIMANI se acţionează cu «Pirit gospodăresc pentru recuperarea şi valorificarea tuturor resurselor de materiale feroase şi neferoase, piese de schimb, combustibil, anvelope etc. In acest an, de aci s-au colectat şi predat unităţilor specializate peste 30 000 ltri uleiuri uzate, 90 tone fier vechi, 237 kilograme de cupru rezultat de la cablurile electrice, alte importante cantități de alamă, capete de țeavă, cenușă de plumb provenită de la acumulatori etc. I........ VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU •_ ___________ prinderii. Constantin Roventa, că, în primele opt luni ale actualului cincinal, planul producţiei nete a fost depăşit cu 9,2 la sută, iar productivitatea muncii cu 8 la sută, in condiţiile in care angajamentele la export au fost onorate la nivelul întregului an. Gazdele au relevat, de asemenea, că în această secţie, unde se asigură întreaga pregătire a fabricaţiei, a fost asimilată toată gama de scule necesare producţiei, precum şi utilajele specifice, iniţial aduse din import. Cineva reţin atenţia în mod deosebit, ca dealtfel şi maşinile cu comandă program, pe care se execută piese de complexitate tehnică ridicată, aflate in secţia de prelucrări mecanice. Se raportează secretarului general al partidului că, prin colaborarea dintre specialiştii unităţii şi cercetătorii din acest domeniu, s-a reuşit asimilarea in fabricaţie a unui mare număr de maşini-unelte, ceea ce înseamnă o importantă diminuarea efortului valutar. Totodată, colectivul unităţii a obţinut rezultate bune şi in ce priveşte perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie. Secretarul general al partidului s-a oprit in continuare in secţia de subansamble, unde este informat asupra programului de integrare, in întreprindere şi in unităţile cu care cooperează, a produselor, a diferitelor materiale, piese şi subansamble. Realizările de pînă acum depăşesc prevederile la zi ale programului amintit, urmind ca pînă la sfîrşitul cincinalului să se înregistreze depăşiri. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sînt prezentate diferite realizări tehnologice ale unităţii, cum sunt metoda lipirii metal pe metal, tehnologiile din structuri fagure şi din fibră de sticlă şi altele. Conducerea unităţii raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu că au fost transpuse în practică indicaţiile date cu doi ani în urmă, referitoare la utilizarea mai eficientă a suprafeţelor de producţie prin eliberarea spaţiilor ocupate de depozite, la creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de ajustat în sculărie şi extinderea prelucrării mecanice, la accelerarea programelor de asimilare in ţară a materialelor şi echipamentelor. Felicitind colectivul unităţii pentru realizările obţinute, secretarul general al partidului a cerut să se ia măsuri pentru creşterea în continuare a gradu-u lui de integrare a produselor, pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora. Vizita de lucru continuă in zona industrială de est a Craiovei, unde, în ultimii ani, au fost construite puternice unităţi industriale din ramura constructoare de maşini, aici lucrînd în prezent un colectiv muncitoresc echivalent numeric cu cel existent în întreg municipiul in anul 1970, înfiinţată in urmă cu şase ani, la iniţiativa secretarului general al partidului, întreprinderea de utilaj greu urmează să producă, în momentul intrării în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie prevăzute în plan, o importantă gamă de maşini-unelte de mari dimensiuni, precum şi utilaje tehnologice complexe destinate industriei metalurgice, de prelucrare a lemnului şi a hîrtiei. In intimpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, au venit Gheorghe Petrescu, ministrul industriei de maşini-unelte, electrotehnică şi electronică, reprezentanţi ai conducerii centralei de profil, membri ai Consiliului oamenilor muncii al întreprinderii. Dialogul secretarului general al partidului cu factorii de răspundere, cu oamenii muncii de aici, cel de-al patrulea de la crearea întreprinderii, are in vedere aspecte esenţiale ale producţiei, realizarea integrală a sarcinilor de plan, asimilarea unor noi tipuri de maşini-unelte grele, de mare complexitate tehnică, dezvoltarea în continuare a unităţii, înfăţişind aspecte din activitatea colectivului de muncă, ing. Gheorghe Gheban, directorul unităţii, prezintă conducătorului partidului şi statului o serie de realizări tehnice. Intre acestea se disting freza longitudinală portal, avind lăţimea mesei de 3100 mm, intrată deja în dotarea unor combinate şi întreprinderi de utilaj tehnologic, presele mecanice pentru ştanţări şi matriţuri, destinate întreprinderii de autoturisme de mic litraj „Oltcit“, blocuri finisoare pentru caminoarele de sîrmă, alte utilaje pentru combinate siderurgice, unităţi de fabricare a hîrtiei, prese hidraulice pentru industria lemnului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de caracteristicile tehnice şi performanţele maşinilor-unelte realizate, ce tind să se intensifice ritmul executării noilor tipuri aflate in momentul de faţă in pregătire. Secretarul general al partidului a avut cuvinte de apreciere pentru buna organizare a fluxurilor productive, pentru modul în care s-a rezolvat problema iluminatului, pentru măsurile luate în scopul creării unor condiţii optime de lucru. In secţia de montaj este prezentată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, o altă importantă realizare a muncitorilor şi specialiştilor craioveni — strungul greu cu comandă numerică ce poate prelucra piese de mare gabarit, cu diametre de pînă la 2,5 m, avînd greutatea maximă de 158 tone. Secretarul general al partidului este informat cu privire la stadiul pregătirii fabricaţiei celui dinţii strung românesc gigant ce va putea prelucra piese cu lungimi de pină la 30 m, in greutate de pînă la 300 tone şi cu diametrul de prindere de 3 m. Totodată, sunt prezentate acţiunile iniţiate de Consiliul oamenilor muncii pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnicofuncţionali ai produselor şi sporirea competitivităţii lor. Gazdele precizează că prin asimilarea în întreprindere a maşinilorunelte si utilaje tehnologice se asigură importante economii valutare. Tovarășul Nicolae Ceausescu a indicat să se revadă programul de asimilare a noilor produse, în special a pieselor de mare putere, in scopul realizării unor utilaje de capacitate sporită intr-un timp cît mai scurt. In acest context, secretarul general al partidului a cerut ministerului si centralei de resort să asigure condiţii pentru fabricarea, in anul 1984, a presei gigant de 40 000 tone forţă. S-a cerut, de asemenea, specialiştilor să asigure utilizarea unor tehnologii cit mai economicoase la executarea rolelor pentru laminoare, unde se consumă încă mult metal. Apreciind rezultatele obţinute de tinărul colectiv craiovean, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri pentru finalizarea într-un timp cît mai scurt a lucrărilor de investiţii, pentru utilizarea judicioasă a spatiilor si a întregii capacităţi productive a Întreprinderii. Vizita in unităţi economice de pe platforma de est continuă la „Electroputere“, stea de primă mărime în industria electrotehnică românească. Vizita in această unitate, care realizează intr-o singură lună o producţie industrială egală cu cea obţinută in 1960 de întregul municipiu Craiova. Începe la fabrica de maşini electrice rotativ’ve. Secretarului general al partidului i se raportează de către directorul întreprinderii, ing. Constantin Udrea, cu privire la modul cum au fost îndeplinite sarcinile şi indicaţiile primite la vizita precedentă efectuată la „Electroputere“, evoluţia principalilor indicatori economici, stadiul Îndeplinirii planului anual de producţie, despre acţiunile iniţiate pentru reducerea importului atît la „Electroputere“, cit si în unităţile cu care cooperează. Sint, de asemenea, prezentate piese si repere, subansamble noi ori modernizate prin reproiectare pentru cresterea performantelor tehnico-functionale si reducerea consumului de metal, îndeosebi de cupru si aluminiu, materiale energointensive, de otel, de alte materii prime si materiale, de energie electrică si combustibil. Sînt subliniate preocupările specialiștilor Centrului de cercetare (Continuare în part. a 111-a) (Urmare din pag. I) TRANSPORTUL RECOLTEI, operativ şi fără pierderi spre hambare! Faptul că pe cimp există recoltă din abundenţă impune o acţiune masivă pentru strângerea şi depozitarea operativă a întregii producţii acumulate prin munca unui an. Peste tot, cu toate mijloacele, întreaga recoltă din cimp trebuie să ia, fără pierderi, drumul hambarelor, al punctelor de prelucrare sau industrializare. In ansamblul tehnologiilor campaniei de toamnă veriga transportului se dovedeşte a fi un element ce va hotărî greutatea finală a recoltei. Pentru că fiecare zi de intirziere a producţiei in cimp determină pierderi irecuperabile de recoltă. In acest sens recomandările sint clare : tot ce se recoltează, in aceeaşi zi în hambare ! Cum este respectat acest imperativ ? HARGHITA: Un plan „acceptat“ doar pe jumătate? In Harghita se string cartofii si se pregăteşte pămîntul pentru însămînţările de toamnă. Mecanizatorii acţionează pe cele două fronturi de lucru de dimineaţa pînă seara tîrziu. In secţiile S.M.A. se fac verificările utilajelor, se repară şi se completează unele piese defecte, incit în zori activitatea să poată fi reluată din nou cu mai multă energie. Recoltatul cartofilor în această zonă a tării a început, pentru solul timpuriu Ostara, in zona Ciucului de Jos încă din 19 august. Se efectuează aici, adică in CUASC Sânmartin, in unităţile din Lunca Oltului, după cele mai avansate tehnologii. Solul mai puţin argilos permite folosirea combinelor, a ISIC-urilor şi imediat transportul operativ, în vederea realizării fondului de stat. Se transportă direct spre C.L.F., pe rampele din gări, se depun in silozuri cartofii de sămîntă. Suprafaţa cultivată cu cartofi în acest an in judeţul Harghita ocupă mai bine de 8 000 ha. De la 1 septembrie acţiunea de recoltare a început in toate unităţile. Preşedintele CNASC Sînmartin, inginerul Kelemen Ioan, ne spune că „la recoltatul cartofilor funcţionează din plin toate cele 15 combine E 684 şi 11 combine E 649, 12 MSC-uri, care au fost distribuite tuturor cooperativelor de producţie, aflate acum, in perioada de vîrf a recoltării cartofilor. Din cele 6 unităţi din acest consiliu (Cîrţa, Dăneşti, Mădăraş, Sindominic şi Tomeşti) rezultatele cele mai bune s-au obţinut pină în prezent la Cîrţa si Tomeşti unde campania cunoaşte o largă mobilizare de forţe întrucît terenurile nu permit doar recoltatul cu ajutorul combinelor.“ La C.A.P. Tomeşti, in urma combinelor parcă se află tot satul. „Nu e tot satul — ne spune Sándor Magdolna, brigadier — e doar jumătate, adică toate femeile, toate şcolăriţele şi şcolarii din licee sau de la şcoala generală de aici, aproape 400 la număr“. Se întorc din depărtare combinele de recoltat. Sunt conduse de Bilite Zoltán şi Sándor Gabor. De la ei aflăm că şi-au început activitatea ‘dis de dimineaţă pentru a pregăti suficient front de lucru pentru culegătorii veniţi aici în număr mare. După cules au intrat cu tractoarele la arat. Alte echipe lucrează la sortarea şi transportul cartofilor din cimp. Dar, dacă recoltatul, sortatul şi transportul îşi urmează fluxul zonal, dacă aici se are în vedere ca în aceeaşi zi să fie depozitaţi toţi cartofii de sămînta in silozuri imediat după recoltare, în celelalte unităţi, fluxul impus de tehnologie nu se poate respecta din lipsa mijloacelor de transport. Planul zilnic de livrare : 4 000 tone. întreprinderea de transport a acceptat doar 1 700 tone. Autocoloana I.T.A. din Tomeşti, ar trebui să asigure mijloacele necesare camnaiţiei. Din 23 autocamioane cate sunt planificate pentru această lucrare, au fost asigurate zilnic doar între 4 şi 8. O analiză mai atentă a folosirii mijloacelor de transport din această unitate se impune. Argumente ca lipsa de anvelope nu pot ajuta cu nimic pentru depozitarea cartofilor care stau in cimp deschis. ADINA VELEA Efectul lipsei de ritmicitate In noaptea de 31 august, a.c., I.I.S.Z. Uriiceni a început prelucrarea sfeclei din recolta acestui an iar în ziua de 3 septembrie aici s-a tras prima „șarjă" de zahăr. Începutul a fost, totuși, timid, intrucît s-au prelucrat zilnic doar cite două mii tone sfeclă datorită lipsei de materie primă. Intervenţia energică a Centralei de resort, a organelor agricole judeţene a determinat impulsionarea activităţii la recoltatul şi transportul sfeclei de zahăr, astfel că din data de 7 septembrie Fabrica de zahăr drziceri lucrează la întreaga capacitate. „Majoritatea unităţilor agricole afluite la fabrica noastră, ne-a spus tovarăşul Ioan ■f lueraru, directorul întreprinderii, au mobilizat forţele pentru încadrarea in grafice, asigurându-ne acum materia primă necesară. In ceea ce priveşte unitatea noastră, am atins parametrii proiectaţi. Am depăşit astfel situaţia necorespunzătoare din anii precedenţi când abia reuşeam să atingem jumătate din capacitatea programată". Pentru actuala campanie s-au întreprins măsuri organizatorice deosebite in vederea aprovizionării ritmice, fabricii cu materie primă. Astfel, pe lingă faptul că I.T.A. Ialomița asigură coloane auto speciale, au fost constituite două navete C.F.R., de cite 15 vagoane fiecare. In aceste zile aici au sosit mijloace auto de la I.T.A. Hunedoara însumind 1100 tone capacitate. „Sunt astfel asigurate toate condiţiile pentru a susţine cu bune rezultate activitatea de valo- rificare a sfeclei, cu condiţia ca unităţile agricole să respecte graficele de recoltare, dar mai ales ritmicitatea livrărilor“ — sublinia Amet Talat, tinărul inginer şef al Întreprinderii. Problema asigurării unei aprovizionări ritmice a fabricii se ridică in primul rînd pentru a evita aglomerările mijloacelor de transport, nevoite să aştepte mult timp la descărcare. Astfel, intre orele 12—15 ale zilei am întâlnit aici coloane, ce staţionează pe sute de metri, irosind timp preţios pentru a ajunge la rampele de descărcare. Această situaţie denotă că nu se urmăreşte respectarea graficelor, eşalonarea recoltării şi transportului. De aceea, nici mijloacele de transport nu sunt folosite la capacitate. Aşa se face că, în al doilea rind numai in judeţul Ialomiţa se află încă în grămezi pe cimp mii de tone de sfeclă netransportate la fabrică. Iată de ce, pentru ca Fabrica de zahăr Urziceni să lucreze in continuare la întreaga capacitate, este necesar ca unităţile agricole din judeţele Dîmboviţa, Prahova, Ialomiţa să respecte cu stricteţe graficele de recoltare, iar prin buna organizare a transportului, in maximum 34 de ore întreaga cantitate de sfeclă să ajungă pe fluxul de fabricaţie sau la bazele de recepţie. N. GHELASE Rezultate mai bune la învăţătură, muncă şi cercetare ştiinţifică (Urmare din pag. I) făşurate în şcoală, fie în sălile de clasă sau in amfiteatre, fie în laboratoare sau in ateliere, trebuie să aibă ca numitor comun învăţarea, formarea gindirii creatoare. Un specialist pregătit să-şi arate valoarea peste un cincinal sau chiar un deceniu nu poate proveni decit dintr-un tînăr care in timpul muncii din atelier învaţă clipă de clipă lucruri noi, evită rutina, aplicînd in practică noţiunile ştiinţifica însuşite şi cabinete şi in laboratoare. Un cercetător care să-şi asume sarcina descoperirii de noi surse de energie, de materiale sau tehnologii noi nu se poate forma decit dintr-un elev sau student care un laborator va refuza să-şi reducă munca la copiere, va învăţa prin redescoperire, se va obişnui să facă din activitatea sa, de zi cu zi, o problemă de creaţie. In acest sens, al antrenării studenţilor şi elevilor încă din primii ani de şcoală în activitatea de producţie şi cercetare — aşa cum a fost ea gîndită de partid, în cea mai strînsă legătură cu procesul de invăţămînt — sarcini mari revin organizaţiilor revoluţionare ale tineretului. Stă in puterea acestora să se implice şi mai mult în procesul de ridicare a nivelului de învăţătură, în organizarea practicii productive şi activităţii de cercetare. Dar, evident, răspunderi majore revin, ca întotdeauna, cadrelor didactice. Adevăr axiomatic, faptul că, de calitatea pregătirii lor depinde in mare măsură calitatea şcolii, nu se mai cere demonstrat, ci confirmat. Anul de invăţămînt 1981—1982 trebuie să marcheze, aşa cum a recomandat secretarul general al partidului in recenta cuvintare referitoare la agricultură, dar, în cuvinte cu mare forţă de generalizare momentul implicării hotărite a cadrelor didactice in problemele producţiei şi ale cercetării. Intr-o epocă guvernată de progresele rapide ale ştiinţei nu se mai poate preda exclusiv teoretic. Oamenii şcolii, chemaţi să formeze cadre înalt calificate, au datoria morală să-i introducă pe tineri in domenii pe care le stăpînesc şi nu le pot stăpîni Cu adevărat decit dacă produc ei înşişi valori materiale sau spirituale in aceste domenii. Alături de dascălii lor, Îndrumaţi cu competenţa omului de acţiune, exigent şi competent, tinerii vor deveni, încă din timpul şcolii sau al facultăţii, o parte a forţei de muncă. Este cea mai sigură garanţie că, in momentul absolvirii, vor fi capabili să se integreze rapid în colectivele lor, să contribuie la impunerea noului cu care şcoala îi va fi înarmat. începe difuzarea manualelor şcolare disponibile după aprovizionarea şcolilor Incepînd de la 18 septembrie a.c. se pun la dispoziţia publicului manualele şcolare pentru clasele I—Vin râmase disponibile după aprovizionarea şcolilor cu manuale care se distribuie gratuit elevilor. Iată unităţile din Capitală care difcizează aceasta categorie de manuale: # Sectorul 1 — Librăriile nr. 74 „Copiilor“, Piaţa Romană nr. 9 (tel. 1410 60); nr. 88 ,,M. Eminescu“, str. Edgar Quinet nr. 6 (tel. 1629 45); nr. 3 „I. L. Caragiale“, Calea Griviţei nr. 60 (tel. 50 34 87); nr. 14, Bd. Mal nr. 128 (tel. 65 2105); nr. 81, şos. Bucureşti-Ploieşti, bloc 2/3. # Sectorul 2 — Librăriile nr. 25 „L. Rebreanu", şos. Colentina nr. 1—5 (tel. 42 54 85); nr. 53 „Iancului“, şos. Iancului, bloc 109 B (tel. 42 27 58); nr. 131, şos. Pantelimon, bloc 3, nr. 141, şos. Pantelimon nr. 403. • Sectorul 3 — Librăriile nr. 52 „Junimea“, Bd. Ion Șulea nr. 79 (tel 74 75 85); nr. 95, Calea Victoriei nr. 12 (tel. 13 85 88). 6 Sectorul 4 — Librăriile nr. 71, șos. Giurgiului nr. 129; nr. 106, Bd. Brincoveanu, bloc M.l. 11, Berceni 4, nr. 39, bd. Metalurgiei nr. 16; nr. 6 „N. Bălcescu“, calea Șerban vodă nr. 43 (tel. 23 97 05). • Sectorul 6 — Librăriile nr. 82 „Tineretului“, Bd. Schitu Măgureanu nr. 3 (tel. 15 83 98 nr. 45, șos. Alexandriei, bloc 94 A. • Sectorul 6 — Librăriile nr. 90 „B. P. Hasdeu“, str. Drumul Taberei nr. 8 (tel. 31 54 72), nr. 72 „Lyceum“, Bd. Păcii nr. 140, nr. 135, Drumul Taberei, bloc C 8. Manualele pentru clasele IX— XI se pun In vînzare, incepînd de la 26 septembrie a.c., la următoarele unități: Sectorul 1 - Librăriile nr. 12 „I. Slavici“, Bd. iile Pintille nr. 37 (tel. 79 7216); nr. 13 „Steaua“, Bd. 1 Mai nr. 174 (tel. 65 41 75); • Sectorul 2 — Librăriile nr. 73 „Luceafărul“, str. J. S. Bach nr. 3 (tel. 79 48 98); nr. 27, Bd. Muncii nr. 170 (tel. 44 26 91). • Sectorul 3 — Librăriile nr. 102 „M. Costin“, Complexul comercial A. 2 — B. Novac (tel. 47 69 90); nr. 133, Bd. Macaralei nr. 57. • Sectorul 4 — Librăria nr. 60 „Şcolarilor", şos. Olteniţei nr. 71. Manualele In limbile naţionalităţilor conlocuitoare se pun în vânzare la următoarele unităţi: • Sectorul 1 — Librăriile nr. 74 „Copiilor", Piaţa Romană nr. 9 şi nr. 48 „Kriterion“, Calea Victoriei nr. 40-46 (tel. 14 08 20). Manualele pentru Invăţămîntul profesional şi şcolile de maiştri se pun în vinzare în librăriile: nr. 74 „Copiilor", Piaţa Romană nr. 8 şi nr. 88, str. Edgar Quinet nr. 6 (sectorul 1) , Librăria nr. 95, Calea Victoriei nr. 10—12 (sectorul 3), (tel. 1385 88). MARTI IS SEPTEMBRIE 1981 PROGRAMUL I 9,00 Şoimii patriei. 9,10 Muzică uşoară. 9,30 Film serial: „Dallas“. 10,15 Armonii de toamnă. 10,45 In lumea enigmelor — serial ştiinţific. 11,10 Tinereţe, ani de aur — program artistic. PROGRAMELE 1 Şi H în jurul orei 11,30 — transmisiune directă din municipiul Craiova: adunarea populară cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Dolj şi al deschiderii noului an şcolar şi universitar. PROGRAMUL I 16,00 Telex. 18,05 Teleşcoală. 17,10 Folclor din Republica Costa Rica. 17,30 Oameni în uniforme albe. 16,00 Almanah pionieresc. 18,25 Tribuna TV: P.c.R. — partid revoluţionar al clasei muncitoare, forţa politică conducătoare a societăţii noastre socialiste. 18,50 1001 de seri. 19,00 Telejurnal. 19,40 Actualitatea economică. 20,05 Şcoală, bine te-am găsit! 20,45 Teatru TV: „Henris al Iv-lea" — de William Shakespeare — partea a n-a. 22,05 Telejurnal. 22,80 închiderea programului. PROGRAMUL II 19,00 Telejurnal. 19,40 Film serial pentru copil ,„Jachetele galbene" — reluarea episodului a. 20,05 Voie bună eu... Stela Popescu. 20,45 Viața economică. 21,15 Muzică de cameră. 21,40 Călătorie prin țara mea. 22,05 Telejurnal. 22,30 închiderea programului.