Scînteia Tineretului, septembrie 1981 (Anul 37, nr. 10035-10060)

1981-09-15 / nr. 10047

A Int­im­pi­nat pretutindeni cu sentimente de profundă stimăe dragoste şi recunoştinţa, in atmosfera unei adevărate sărbători populare, ieri, a început­­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comu­nist Român, preşedinte­le Republicii Socialiste România, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în judeţul Dolj. Împreună cu secreta­rul general al partidului se află tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Petru Enache, Nicu Ceauşescu, secretar al C.C. al U.T.C. La plecarea din Capita­lă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membrii şi membrii supleanţi ai Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai C.C. al P.C.R. Inscriindu-se în seria de rod­nice intîlniri şi consfătuiri de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a iniţiat în ultima perioadă, noua vizită, efectuată de această dată în zona sudică a Olteniei, are în centrul aten­ţiei analiza rezultatelor ob­ţinute, la nivelul judeţului, in industrie, agricultură, pe ţărim edilitar, social-cultural şi în alte sectoare de activitate, in lunile ce au trecut din anul 1981, din actualul cincinal, examinarea modului cum se acţionează, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru înfăptuirea inte­grală a programului stabilit de Congresul al XII-lea al P.C.R., pentru sporirea continuă a con­tribuţiei judeţului Dolj la dez­voltarea dinamică şi armonioasă a economiei naţionale, a Româ­niei socialiste. Pe temeiul analizei realizate cu acest prilej în întreprinderi, co­operative agricole de producţie, în unităţi de învăţămînt, la care iau parte reprezentanţi ai organe­lor locale de partid şi de stat, fac­tori de răspundere din economie, specialişti, numeroşi oameni ai muncii, sunt stabilite direcţiile de acţiune pentru perioada urmă­toare, astfel incit judeţul să-şi îndeplinească, în bune condiţii, sarcinile prevăzute pe anul 1931, pe întregul cincinal. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va participa, de asemenea, la deschiderea­ oficială a anului de învăţămînt 1981—1982, pe care o găzduieşte municipiul Craiova, prezenţa secretarului general al partidului la acest eveniment avind loc în virtutea unei tradi­ţii intrate în chenarul de aur al şcolii româneşti, cu inconfunda­­bile rezonanţe în inima a milioa­ne de tineri, elevi şi studenţi, a cadrelor didactice, a noastră, a tuturor. Noua vizită de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde in judeţul­­Dolj, ilus­trează, încă o dată, cu elocvenţă, rolul determinant al secretarului general al partidului în mobili­zarea şi stimularea oamenilor muncii din întreaga ţară în în­făptuirea politicii partidului. Totodată, ea pune pregnant în lumină preocuparea statornică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a se afla mereu în mijlocul făuritorilor de bunuri materiale, pentru a le cunoaşte mai bine viaţa, împlinirile, preocupările, a-i consulta în toate problemele construcţiei socialiste. Există un adevăr profund pe care îl ştim cu toţii, iar locuito­rii acestei părţi de ţară îl rea­firmă astăzi cu mîndrie şi anume că tot ce s-a înfăptuit în ultime­le cincinale pe întinsul judeţului lor, pe tot cuprinsul patriei, este nemijlocit legat de numele şi personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de gindirea şi acţiu­nea cutezătoare, de activitatea sa neobosită pusă în slujba dezvol­tării multilaterale a României socialiste, în deplină libertate şi independenţă, bunăstării mate­riale şi spirituale a poporului. Iată pentru ce oamenii muncii de aici transformă vizita de lu­cru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu într-o adevărată săr­bătoare populară, într-o mani­festare impresionantă a dragos­tei, stimei şi recunoştinţei faţă de conducătorul iubit al parti­dului şi statului nostru. Centrul de reşedinţă al judeţului a ţinut să salute în modul cel mai căl­duros cu putinţă sosirea secreta­rului general al partidului, pre­şedintele Republicii, a tovarăşei Elena Ceauşescu. Aceste simţă­minte îşi găsesc o expresie emo­ţionantă încă din momentul so­sirii pe pămîntul Doljului. La coborîrea din avion, pe ae­roportul municipiului Craiova, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutaţi cu cordialitate de tova­răşul Miu Dobrescu, prim secre­tar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, care le urează, în numele celor ce trăiesc şi muncesc în judeţul Dolj, un călduros „Bun venit!“, întregind ambianţa deosebită ce domneşte pe aeroport, o gar­dă, alcătuită din ostaşi ai forţe­lor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai forma­ţiunilor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei pre­zintă onorul. Răsună solemn a­­cordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România. Un ţăran cooperator invită, apoi, pe­­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu să guste, din pîinea ospeţiei şi omeniei, din ploştile cu vin. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei oferă, la rîndul lor, cu gingăşie şi afecţiune, bu­chete de flori. Sunt de faţă mii de localnici care intîmpină pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi to­varăşi din conducerea partidului şi statului, cu intensă bucurie şi satisfacţie. Ei aclamă îndelung, cu însufleţire, pentru partid şi secretarul său general, scandînd fără întrerupere „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“. Primul obiectiv al vizitei to­varăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Dolj îl reprezintă între­prinderea de avioane Craiova. Oaspeţii sunt salutaţi, la sosire, de Ioan Avram, ministrul in­dustriei construcţiilor de ma­şini, de membri ai Consiliului oamenilor muncii din între­prindere. Secretarul general al partidu­lui revine pentru a treia oară in această modernă unitate, realizată, la indicaţia sa. In urmă cu un deceniu, în secţia sculărie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, sunt infor­maţi de către directorul între­(Confirmare în pag., a I­-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVII, SERIA II, Nr. 10 047 4 PAGINI - 30 BANI MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1981 AZI LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, în judeţul Dolj şi al deschiderii noului an şcolar şi universitar, astăzi, va avea loc in municipiul Craiova o mare adunare populară. Manifestarea va fi transmi­să direct de posturile de radio si televiziune in jurul orei 11:30. Încheierea vizitei oficiale de prietenie în ţara noastră a Alteţei Sale seicul 9­9 Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul Kuweitului Luni, s-a încheiat vizita ofi­cială de prietenie in ţara noas­tră, întreprinsă, la invitaţia preşedintelui Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de Alteţa Sa şeicul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber Al- Sabah, emirul statului Kuweit. Vizita înaltului oaspete ku­­weitian în România s-a înscris ca un moment important al re­laţiilor romăno-kuweitiene, re­zultatele dialogului la nivel înalt conferind un conţinut mai bogat raporturilor bilaterale, precum şi conlucrării dintre România şi Kuweit, pe ţărimul vieţii internaţionale, in folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi Înţelegerii în lume. Ceremonia plecării şefului statului kuweit­ian a avut loc pe aeroportul Otopeni. Pe fron­tispiciul aerogării se aflau por­tretele preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi Alteţei Sale şeidul Jaber Al-Ahmad Al-Jaber, Al- Sabah, încadrate de drapelele Republicii Socialiste România şi statului Kuweit. Pe mari pan­carte erau înscrise, in limbile română şi arabă, urările : „Să se dezvolte continuu bunele relaţii statornicite intre Repu­blica Socialistă România şi statul Kuweit, în interesul şi spre binele ambelor popoare, al păcii şi înţelegerii în lume“ ; „Trăiască pacea, prietenia şi colaborarea între toate popoarele lumii­­“. Cei doi şefi de stat au sosit împreună la aeroport. O gardă militară a prezentat onorul. S-au intonat imnurile de stat ale Kuweitului şi Româ­niei, în timp ce un semn de salut erau trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele României şi emi­rul statului Kuweit au trecut în revistă garda de onoare.. In continuarea ceremoniei, Alteţa Sa şeiful Jaber Al- Ahmad Al-Jaber Al-Sabah şi-a luat rămas bun de la persoanele oficiate române venite să-l sa­lute la aeroport. Erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Gheor­ghe Pană, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Andrei, Emi­lian Dobrescu, Nicolae Giosan, Constantin Olteanu, membri ai guvernului, generali. Emirul Kuweitului a fost sa­lutat, de asemenea, de şefi de misiuni diplomatice ai unor ţări arabe acreditaţi in ţara noastră, precum şi de reprezentantul permanent al Organzaţiei pen­tru Elberarea Palestinei la Bucureşti. Era de faţă, totodată, amba­sadorul R. P. Ungare la Bucu­reşti, Sándor Rajnai. Pe aeroport se aflau numeroşi bucureşteni care au salutat cu căldură pe cei doi şefi de stat, manifestîndu-şi deplina satisfac­ţie faţă de rezultatele noului dialog la nivel înalt româno­­kuweitian ce deschide noi pers­pective colaborării dintre Româ­nia şi Kuweit. La scara avionului, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Jaber Al-Ahmad Al- Jaber Al-Sabah şi-au luat un călduros rămas bun, strîngîn­­du-şi mîinile, îmbrăţişîndu-se cu prietenie. Şeful statului ku­­wsitian a exprimat din nou mulţumiri pentru ospitalitatea şi căldura cu care a fost intîm­­pinat în România şi şi-a mani­festat deplina satisfacţie pentru convorbirile avute cu şeful sta­tului român, pentru rezultatele lor fructuoase. La rîndul său, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi-a expri­mat­­ încrederea ,că noul dialog romano-kuweitian va duce la întărirea prieteniei şi colabo­rării dintre ţările şi popoarele noastre. Un grup de pionieri au oferit buchete de flori celor doi șefi de stat. La ora 10:00, aeronava cu care călătorește emirul Kuwei­tului a decolat. REZULTATE MAI BUNE LA ÎNVĂŢĂTURA, MUNCĂ ŞI CERCETARE ŞTIINŢ­IFICĂ - angajamentul cu care încep astăzi noul an şcolar cei peste 6 000 000 de elevi, studenţi şi cadre didactice 13 septembrie este întotdeau­na o zi de sărbătoare, aşteptată ca un eveniment de seamă şi întîmpinată, cum se cuvine, cu flori. Flori pe băncile celor mai mici şcolari, alături de abece­dare, flori îm­pînate colegilor de liceu sau de facultate, dar mai ales, flori oferite dascălilor. Ziua de mijloc de septembrie ar fi o sărbătoare bogată, chiar dacă la ea ar lua parte numai elevii, studenţii şi cadrele di­dactice. Dar, ca să fim realişti, celor peste şase milioane de învăţăcei şi dascăli, cîţi numă­ră astăzi ţara, trebuie să le a­­dăugăm alte milioane de parti­cipanţi, părinţi, bunici, fraţi (dar cine nu e interesat la noi de şcoală!?), ajungînd să con­statăm că debutul noului an e un eveniment care priveşte, practic, toată populaţia. Nimic mai firesc. Şcoala înseamnă — şi orice om cu judecată o ştie — însuşi viitorul. De forţa şi seriozitatea ei, de toate cele­lalte substantive care pot fi unite într-unul singur, dar şi cel mai cuprinzător — CALI­TATE — depinde o altă cali­tate care ne interesează pe toţi — aceea a vieţii de miine. Fiecare nou an de învăţă­mm­înt este o împletire de tradi­ţie şi de inovaţie. Sinteză defi­nitorie a unei activităţi care pentru a-şi îndeplini menirea — aceea de a forma oamenii viitorului — trebuie să fie cit mai strins legată de viaţă. Ca­drul în care se desfăşoară şcoa­la — unitar, stabilit de ani buni, pe baze solide, ştiinţifice — reprezintă tradiţia. Accente­le puse în fiecare nouă etapă pe o latură sau alta a procesu­lui instructiv-educativ ca şi schimbările petrecute în baza materială — reprezintă inova­ţia, corecturile impuse de viaţă. Ce este nou în acest an? Iată o întrebare la care nu putem evita să răspundem şi cu lu­cruri intrate în obişnuit. Vom spune deci, sunt multe şcoli noi, ridicate mai ales în centre de comune pentru ca elevii să nu mai plece departe de casă, sunt clase şi laboratoare, amfiteatre noi, cabinete şi ateliere noi, că­mine şi cantine noi. Să nu ne lăsăm însă înşelaţi de faptul că fiecare an a adus la rîndul său, o zestre asemănătoare şcolii şi să trecem cu uşurinţă peste încăperile, aparatele sau utilajele noi. Deşi sunt evident o dovadă a grijii pentru tineri, ele nu reprezintă doar simple cadouri — trebuie primite de elevi, de studenţi şi de cadrele lor didactice ca pe o datorie de a exploata toate valenţele de învăţătură şi muncă modernă pe care acestea le incumbă. Noutăţile anului care începe azi se mai concretizează intr-o serie de programe şi de ma­nuale noi, care vin să faciliteze modernizarea studiului unor ştiinţe de primă importanţă. Dar noul este şi mai evident în ceea ce priveşte învăţămîntul seral , prin numărul sporit de locuri în licee şi în facultăţi care permit tinerilor să-şi con­tinue studiile, prin lărgirea specialităţilor în care se pot pregăti, dar mai ales prin mă­surile recomandate pentru ca învăţămîntul seral să devină un învăţămînt de calitate. Pornind de la adevărul deplinei egali­tăţi a diplomelor de absolvire, şcolile, facultăţile cu secţii se­rale sunt datoare să ia toate măsurile pentru ca în acest tip de învăţămînt să fie cuprinse cadrele didactice cu cea mai bogată experienţă, să se folo­sească — ţinînd seama de spe­cificul formei — metode mo­derne de predare, astfel incit cunoştinţele să fie însotite, in cea mai mare măsură, in timpul orelor de curs. Ca în orice proces ciclic, şi in învăţămînt, fiecare început de drum împrumută din bilan­ţul recent experienţe pozitive şi concluzii de autoperfecţiona­­re. Urmărind materializarea principiului ce stă la baza şco­lii de toate gradele — integra­rea învăţămîntului cu cerceta­rea şi producţia — în gimnazii, în licee, în facultăţi, s-a depus, de-a lungul ultimilor ani, o în­semnată cantitate de efort. Stau mărturie notele mari obţinute la multe obiecte, produsele va­­lorind milioane executate în ateliere, roadele cercetării şti­inţifice. Nu o dată însă, aceste activităţi s-au desfăşurat oare­cum izolat, ajungînd la rezul­tate spectaculoase, fără a par­curge normal etapele, ci im­­prumutînd experienţe exterioa­re procesului de învăţămînt. Aşa cum preciza i­ cuvântul rostit la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., to­varăşul Nicolae Ceauşescu, „a vorbi de unitatea dintre cerce­tare, învăţământ şi producţie presupune să spargem zidul dintre ele“, în concepţia revo­luţionară a partidului, învăţă­­mîntul, cercetarea şi producţia constituie o activitate unică şi singura în măsură să dea ţării, la capătul unei perioade­­de studiu, un specialist capabil să se integreze imediat în produc­ţie. Liantul celor trei laturi îl constituie, a dovedit-o expe­rienţa, activitatea permanentă de însuşire a cunoştinţelor noi, ştiinţifice. Toate acţiunile des- MONICA ZVÎRJINSCHI (Continuare in pag. a 11-a)

Next