Scînteia Tineretului, decembrie 1982 (Anul 38, nr. 10423-10449)

1982-12-01 / nr. 10423

PRESTIGIOASE SUCCESE ÎN MUNCĂ DEDICATE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI Laminoriştii de la linia de tablă a întreprinderii siderurgice „Oţelul roşu“ din judeţul Caraş-Severin raportează îndeplinirea planului de producţie pe întregul an, succes pe ca­­re-l dedică apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului şi celei de-a 35-a aniversări a procla­mării Republicii. Avansul de timp ciştigat va per­mite colectivului lamino­rului de tablă să elabo­reze pină la finele anu­lui, suplimentar preve­derilor de plan pe 1982, mai mult de 1 000 tone laminate. * Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii forestiere de exploatare şi transport din Rimnicu Vilcea au raportat în­deplinirea sarcinilor pre­văzute in planul anual la producţia marfă. Potrivit calculelor, avansul de timp ciştigat se va con­cretiza, pină la finele lu­nii decembrie, intr-o pro­ducţie marfă suplimenta­ră de peste 25 milioane lei, pentru care a şi fost asigurată desfacerea. Tot­odată, au fost consemna­te depăşiri ale prevede­rilor de plan la zi cu 24 milioane lei la producţia marfă, cu 12 milioane lei la producţia netă şi cu 11 milioane lei la pro­­ducţia-marfă vindută şi încasată. La producţia fi­zică sporurile sunt de 3 500 mc lemn pentru indus­trializare, 2 000 mc che­restele, 28 000 mp PAL, 7 000 mp uşi-ferestre, 1 500 mc labde industriale şi altele. Harnicul colectiv de muncă vilcean şi-a o­­norat integral angajamen­tul anual. * întreprinderea de pro­duse ceramice Lugoj şi-a sporit capacitatea de pro­ducţie cu o nouă şi mo­dernă unitate. Dotată cu utilaje tehnologice care a­­sigură un m­ait grad de mecanizare şi automatiza­re a procesului de pro­ducţie, noua unitate va produce o gamă largă de obiecte din porţelan des­tinate echipării grupurilor sanitare de apartamente si din alte construcţii so­ciale. Noua unitate va realiza, anual, peste 5 000 tone obiecte sanitare din porţelan. * Actionind cu consec­ventă pe coordonatele e­­ficientei maxime in toa­te resorturile activităţii productive, colectivele de muncă din 32 de intr­e­­prinderi şi unităţi econo­mice din judeţul Vaslui au încheiat luna noiem­brie cu însemnate depă­şiri la principalii indica­tori de plan. Pe grafice­le întrecerii ele au în­scris, intre altele, în pe­rioada care s-a scurs de la începutul anului, o producţie marfă industria­lă in valoare de peste 200 milioane lei. Sporurile de producţie sunt concretiza­te in importante cantităţi de maşini şi utilaje, in­stalaţii şi agregate pentru industria extractivă, de prelucrare a metalelor si pentru explorări geologi­ce, in alte produse cu pa­rametrii, funcţionali şi tehnici superiori, precum si intr-o largă varietate de bunuri de larg con­sum. Succesul, dedicat Confe­rinţei Naţionale a parti­dului, a fost posibil ca urmare a creşterii pro­ductivităţii muncii, a ma­terializării unui larg pro­gram de măsu­ri cu carac­ter tehnic şi organizato­ric. Cu cele mai mari de­păşiri la acest important indicator de producţie se înscriu întreprinderea me­canică din Vaslui, între­prinderile de rulmenţi şi de pietre de polizor din Bîrlad, întreprinderea de tricotaje din Huşi, unită­ţile cooperaţiei meşteşu­găreşti şi altele. FORŢA UMANISTA, REVOLUŢIONARA A DEMOCRAŢIEI NOASTRE MUNCITOREŞTI, SOCIALISTE • Omul — figura centrală a măreţelor prefaceri din viaţa societăţii româneşti • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu — strălucit exponent şi promotor al grijii faţă de om, pentru adîncirea şi per­fecţionarea continuă a democraţiei noastre muncitoreşti • Etapa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., etapa cea mai rodnică în procesul de adîncire şi perfecţionare a democraţiei socialiste • O realitate de esenţă, verificată permanent de viaţă : rezolvarea profund ştiinţifică, în spirit marxist-leninist a problemei naţionale a Tineretului, organizaţiilor sale revoluţionare, drepturi şi îndatoriri pe măsura elanului şi capacităţii lor creatoare. Stipulîml in mod expres că socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor, par­tidul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dau o confirmare strălucită in planul teoriei şi practicii revoluţionare a ade­vărului cu valoare de axiomă că, azi, la noi, omul reprezin­tă figura centrală a impresio­nantului proces istoric pe ca­­re-l parcurgem şi il înfăptuim şi, totodată, atestă cu maximă claritate că propriu prin ex­celenţă democraţiei noi, mun­citoreşti este umanismul con­cret, efectiv şi plenar. Aceasta înseamnă că omul nu mai este văzut ca o abstracţie, doar ca un simplu pretext pentru afir­maţii şi speculaţii ci este o realitate vie, prezentă şi im­plicată în toate profundele mutaţii şi transformări pe care le-a cunoscut societatea noas­tră in anii luminoşi ai socialis­mului. Cronica epopeii glorioase a revoluţiei şi construcţiei so­cialiste, dar mai cu seamă, e­­tapa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., oferă nenumărate argumente pentru a susţine ideea profun­­­­iului umanism, a umanismului de esenţă permanent şi multi­lateral al societăţii noastre. Prin om, se înţelege în aceas­tă viziune, profund ştiinţifică şi consecvent revoluţionară, obiectul şi subiectul mişcării istorice şi nu doar un simplu şi resemnat spectator al evo­luţiei complexe, dialectice a vieţii sociale, politice, econo­mice, culturale. Atunci cind vorbim despre acest om tre­buie insă a fi gîndit în terme­nii unei realităţi ea însăşi in continuă perfecţionare şi îm­bogăţire pe toate planurile vieţii sale materiale şi spiritu­ale. Acest om nou s-a format el însuşi printr-un proces în­delungat de căutări, şi c­larifi­cari, a optat pentru anume al­ternative in raport cu altele, are un scop şi un ţel bine pre­cizat, un ideal de viaţă ,fun­damentat şi clar, şi acest om nou are mai presus de orice, mai ales cind este vorba de tineret, convingerea clară a faptului că numai în cadrul nou, stimulator al democraţiei noastre socialiste işi poate îm­plini personalitatea, se poate­ afirma liber, creator ca un a­­devărat constructor conştient şi responsabil al fericirii sale în contextul fericirii şi bună­stării întregului nostru popor. Iată de ce, înaintea oricăror consideraţii care se pot face despre forţa şi superioritatea democraţiei noastre socialiste se cuvine să accentuăm mai des şi mai mult decit am fă­cut-o pină in prezent, asupra caracterului ei profund uma­nist, asupra vocaţiei sale de a face din om ţel suprem. For­ţa şi superioritatea democra­ţiei noastre rezidă in faptul că ea se sprijină pe o profundă încredere în capacităţile crea­toare ale maselor, în particu­lar, in cazul nostru de referin­ţă, ale tinerei generaţii. De aici necesitatea logică a dispa­riţiei oricăror îngrădiri sau discriminări pe motive de profesiune, vîrstă, sex sau na­ţionalitate. Fiind cu toţii stă­­pîni unici şi egali ai avuţiei naţionale avem aceleaşi drep­turi şi aceleaşi îndatoriri. Dacă ar fi să luăm de pildă atît de complexa problemă naţională vom vedea că viaţa însăşi ve­rifică la scara cotidianului şi al fiecărui loc de muncă şi de învăţătură justeţea profundă a rezolvării ei de către parti­dul şi societatea noastră. Din iniţiativa şi directa îndru-SF.RBAN CIONOF (Continuare in pag. a IV-a) Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român—eveniment important în viaţa partidului şi a ţării Sinaia Foto : VASILE RANGA Din marea carte a istoriei noastre naţionale SUPREMUL ACT DE VOINŢĂ AL ÎNTREGULUI POPOR 1 Decembrie 1918. Aniversăm astăzi, pentru a 64-a oară, unul d­in acele momente de vîrf ale multimilenarei noastre istorii. Ziua de eternă glorie de atunci la 1 Decembrie 1918, se aşează firesc şi legitim în şirul lung al supremelor clipe de împlinire dobindite prin sacrificiul, jertfa, lupta fără preget ale întregului popor, ajungind la momentele în care străvechile idealuri şi aspiraţii au devenit realitate. Sunt aspiraţii şi idealuri a căror realitate dă substanţă României socialiste de astăzi, bătăliei unanime în care, sub conducerea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, suntem­ angajaţi pentru a dura măreţul edifi­ciu al socialismului pe pământul străbun, România liberă şi prosperă, independentă şi suverană ai cărei fii devotaţi suntem­, România de azi şi de mîine, la a cărei temelie stă ca o piatră un­ghiulară desăvirşirea statului naţional unitar, atunci, la Alba Iu­­lia, printr-un suprem şi unanim act de voinţă al întregului po­por. Unanimitatea unei voinţe care se regăseşte astăzi mai pu­ternică decit oricînd în grandiosul efort de înfăptuire a Progra­mului P.C.R. de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate şi înaintare a României spre comunism. Cuvintele tale sunt merele roşii Cu seva brumată acum, către iarnă, Sunt buzele care-n rostire comună Spun, româneşte, conturul de ţară. Cuvintele tale sunt acum în decembrie Unirea tăcută din lacrimi şi-azur Şi suntem acum in decembrie tineri Hotar, şi voinţă, şi-ai ţării contur. Cuvintele taie sunt căuş de fîntină Şi seve de-a pururi urcată în ciuturi, Cuvintele tale spun limba română, Polenul pe cîntec lăsat peste lucruri. Cuvintele tale, din vatra de ţară, Culorile noastre străbunul vestmint, Cu­ roşu şi galben şi-albastru răsară Deasupră-ţi. Bună dimineața, pămînt! MIHAI BARBULESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVIII, SERIA II, NR. 10 423 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 DECEMBRIE 1982 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşii György Aczel, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., şi Varkonyi Peter, secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, pe tovarăşii György Aczel, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., şi Varkonyi Peter, secretar al C.C. al P.M.S.U., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., au efectuat o vizită prietenească in ţara noastră. La primire au participat tova­răşii Miu Dobrescu şi Petru­­ Enache, membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R. A fost de faţă Barity Miklós, ambasadorul R.P. Ungare la Bucureşti. Tovarăşul György Aczel a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. un călduros salut din partea tova­răşului Janos Kadar, prim-secre­­tar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socia­list Ungar şi a Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se trans­mită tovarăşului Janos Kadar, Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. un salut călduros şi cele mai bune urări din partea sa şi a Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. în cadrul întrevederii, s-au e­­videnţiat, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Mun­citoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, relaţii care se dezvoltă pe baza principiilor egalităţii în drepturi, indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile in­terne şi avantajului reciproc. S-a exprimat dorinţa pentru promovarea in continuare a re­laţiilor de colaborare dintre P.C.R. şi P.M.S.U., pentru dez­voltarea raporturilor de priete­nie, bună vecinătate şi colabo­rare dintre ţările si popoarele noastre, pentru întărirea con­lucrării lor in construirea noii orinduiri. S-a apreciat ca am­plificarea continuă a relaţiilor româno-ungare este in interesul popoarelor noastre, serveşte cauzei generale a socialismului, păcii, destinderii si înţelegerii intre naţiuni. Au fost abordate, de aseme­nea, unele probleme interna­ţionale actuale, evidenţiindu-se dorinţa României şi Ungariei de a intări conlucrarea pe plan extern, pentru a-şi aduce con­tribuţia la oprirea agravării în­cordării în lume, la reluarea şi continuarea politicii de destin­dere, pace şi res­pect al indepen­denţei naţionale, la soluţionarea prin mijloace paşnice, a situa­ţiilor conflictuale din diferite zone ale globului, la adoptarea de măsuri ferme de dezarmare, in primul rînd de dezarmare nucleară, la edificarea unui sis­tem real de securitate şi coope­rare în Europa şi în întreaga lume. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. In pagina a V-a: U­iUillMĂAPROBARE.VIE RECUNOŞTINŢĂ Şl PROFUNDĂ SMISIACRI Fiii Df REZULTATELE RODNICE AI­ Înaltei sori româneşti de pace, prietenie şi COLABORARE IN PAKISTAN, INDONEZIA, SINGAPORE, MALAIEZIA SI KUWEIT Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Permanenţa idealurilor unităţii şi independenţei 1 Decembrie 1918 — zi în­scrisă la loc de înaltă cinstire în istoria noastră naţională, eveniment care, timp de 64 de ani ciţi au trecut de la înfăp­tuirea Marii Uniri, şi-a sporit mereu semnificaţiile, făcind, de fiecare dată, să tresalte de emoţie şi mindrie patriotică inimile atîtor generaţii. Atunci, la 1 Decembrie 1918, pe câmpia de lingă cetatea din inima Transilvaniei — Alba Iulia —, martoră şi a altor momente e­­roice ale neamului românesc, o imensă mulţime aclama şi susţinea împlinirea unei mul­tiseculare aspiraţii, încununa­rea unui îndelungat proces is­toric, a unui vis scump al tu­turor celor ce-au vieţuit ne­întrerupt pe pământul Daciei — făurirea statului naţional unitar român. După aproape două milenii, urmaşii celor „mai viteji şi mai drepţi din­tre traci“ se arătau a fi la înălţimea marilor lor înaintaşi — Burebista şi Decebal —, vrednici continuatori şi eroici înfăptuitori de supreme idea­luri. Glorioasa şi zbuciumata noastră istorie stă mărturie efor­tului permanent spre neat­rnare şi unitate al po­porului român. El s-a mate­rializat în dîrza rezistenţă opusă de „oamenii pământu­lui“, cum îi denumea Nicolae Iorga pe străbunii noştri, în faţa năvălirilor migratorilor şi ale altor vrăjmaşi, în lupta pentru făurirea statelor feu­dale româneşti centralizate şi independente, in aprigă în­cleştare cu puternice regate potrivnice. Istoria noastră stă, de asemenea, mărturie bătălii­lor purtate de domnitorii ro­mâni — de la Gelu, Glad, Me­­numorut, Basarab şi Bogdan, la Mircea cel Bătrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Şte­fan cel Mare, Petru Rareş, Ioan Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul — de multe ori un front comun, pentru apărarea libertăţii, pentru unitate şi su­veranitate. Apărîndu-se pe sine, ţările române au consti­tuit o pavăză de nădejde în calea multor expansiuni; salv­­gardindu-şi independenţa, ele au contribuit la apărarea civi­lizaţiei europene grav amenin­ţate. Ţările române şi-au păstrat neîntrerupt fiinţa statală, n-au fost transformate in paşalicuri otomane ci, dimpotrivă, au reuşit să încheie cu Poarta un sistem de relaţii politice — „Capitulaţiile“ — care le ga­rantau dezvoltarea neatimată. „Neatârnarea noastră — apre­cia, cu deplin temei, Mihai Eminescu — a fost pururea reală, ca drept pururea in vi­goare“. în focul luptei pentru liber­tate și unire, poporul român a dat întotdeauna dovada capa-Dr. VASILE NICULAE (Continuare in pag. a II-a) La Alba Iulia, marea Unire s-a săvirşit IN PAGINA A 3-A • Evenimente în viaţa organizaţiilor U.T.C. : adunări ge­nerale şi conferinţe de dare de seamă şi alegeri — CÂND COTA EXIGENŢEI ŞI CALI­TĂŢII ESTE DE LA ÎNCEPUT ÎNALTĂ • Noul, ca stare de spi­rit : R.E.H.-01 - PRE­MIERĂ ÎN ROBOTICA ROMÂNEASCĂ• George Mihăiţă în dialoguri cu şi fără umor • Jurnal de lec­tură - ANTINOMIILE LUMII MORALE • Lexiconul „Scînteii ti­neretului" : RACOLA­REA DE PERSONAL CALIFICAT DIN ȚĂ­RILE IN CURS DE DEZVOLTARE - EX­PRESIE A NEOCOLO­­NIALISMULUI CON­TEMPORAN • Rubri­ca AZI • SPORT

Next