Scînteia Tineretului, decembrie 1982 (Anul 38, nr. 10423-10449)
1982-12-01 / nr. 10423
PRESTIGIOASE SUCCESE ÎN MUNCĂ DEDICATE CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI Laminoriştii de la linia de tablă a întreprinderii siderurgice „Oţelul roşu“ din judeţul Caraş-Severin raportează îndeplinirea planului de producţie pe întregul an, succes pe care-l dedică apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului şi celei de-a 35-a aniversări a proclamării Republicii. Avansul de timp ciştigat va permite colectivului laminorului de tablă să elaboreze pină la finele anului, suplimentar prevederilor de plan pe 1982, mai mult de 1 000 tone laminate. * Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii forestiere de exploatare şi transport din Rimnicu Vilcea au raportat îndeplinirea sarcinilor prevăzute in planul anual la producţia marfă. Potrivit calculelor, avansul de timp ciştigat se va concretiza, pină la finele lunii decembrie, intr-o producţie marfă suplimentară de peste 25 milioane lei, pentru care a şi fost asigurată desfacerea. Totodată, au fost consemnate depăşiri ale prevederilor de plan la zi cu 24 milioane lei la producţia marfă, cu 12 milioane lei la producţia netă şi cu 11 milioane lei la producţia-marfă vindută şi încasată. La producţia fizică sporurile sunt de 3 500 mc lemn pentru industrializare, 2 000 mc cherestele, 28 000 mp PAL, 7 000 mp uşi-ferestre, 1 500 mc labde industriale şi altele. Harnicul colectiv de muncă vilcean şi-a onorat integral angajamentul anual. * întreprinderea de produse ceramice Lugoj şi-a sporit capacitatea de producţie cu o nouă şi modernă unitate. Dotată cu utilaje tehnologice care asigură un mait grad de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie, noua unitate va produce o gamă largă de obiecte din porţelan destinate echipării grupurilor sanitare de apartamente si din alte construcţii sociale. Noua unitate va realiza, anual, peste 5 000 tone obiecte sanitare din porţelan. * Actionind cu consecventă pe coordonatele eficientei maxime in toate resorturile activităţii productive, colectivele de muncă din 32 de intreprinderi şi unităţi economice din judeţul Vaslui au încheiat luna noiembrie cu însemnate depăşiri la principalii indicatori de plan. Pe graficele întrecerii ele au înscris, intre altele, în perioada care s-a scurs de la începutul anului, o producţie marfă industrială in valoare de peste 200 milioane lei. Sporurile de producţie sunt concretizate in importante cantităţi de maşini şi utilaje, instalaţii şi agregate pentru industria extractivă, de prelucrare a metalelor si pentru explorări geologice, in alte produse cu parametrii, funcţionali şi tehnici superiori, precum si intr-o largă varietate de bunuri de larg consum. Succesul, dedicat Conferinţei Naţionale a partidului, a fost posibil ca urmare a creşterii productivităţii muncii, a materializării unui larg program de măsuri cu caracter tehnic şi organizatoric. Cu cele mai mari depăşiri la acest important indicator de producţie se înscriu întreprinderea mecanică din Vaslui, întreprinderile de rulmenţi şi de pietre de polizor din Bîrlad, întreprinderea de tricotaje din Huşi, unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi altele. FORŢA UMANISTA, REVOLUŢIONARA A DEMOCRAŢIEI NOASTRE MUNCITOREŞTI, SOCIALISTE • Omul — figura centrală a măreţelor prefaceri din viaţa societăţii româneşti • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu — strălucit exponent şi promotor al grijii faţă de om, pentru adîncirea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre muncitoreşti • Etapa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., etapa cea mai rodnică în procesul de adîncire şi perfecţionare a democraţiei socialiste • O realitate de esenţă, verificată permanent de viaţă : rezolvarea profund ştiinţifică, în spirit marxist-leninist a problemei naţionale a Tineretului, organizaţiilor sale revoluţionare, drepturi şi îndatoriri pe măsura elanului şi capacităţii lor creatoare. Stipulîml in mod expres că socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor, partidul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dau o confirmare strălucită in planul teoriei şi practicii revoluţionare a adevărului cu valoare de axiomă că, azi, la noi, omul reprezintă figura centrală a impresionantului proces istoric pe care-l parcurgem şi il înfăptuim şi, totodată, atestă cu maximă claritate că propriu prin excelenţă democraţiei noi, muncitoreşti este umanismul concret, efectiv şi plenar. Aceasta înseamnă că omul nu mai este văzut ca o abstracţie, doar ca un simplu pretext pentru afirmaţii şi speculaţii ci este o realitate vie, prezentă şi implicată în toate profundele mutaţii şi transformări pe care le-a cunoscut societatea noastră in anii luminoşi ai socialismului. Cronica epopeii glorioase a revoluţiei şi construcţiei socialiste, dar mai cu seamă, etapa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., oferă nenumărate argumente pentru a susţine ideea profuniului umanism, a umanismului de esenţă permanent şi multilateral al societăţii noastre. Prin om, se înţelege în această viziune, profund ştiinţifică şi consecvent revoluţionară, obiectul şi subiectul mişcării istorice şi nu doar un simplu şi resemnat spectator al evoluţiei complexe, dialectice a vieţii sociale, politice, economice, culturale. Atunci cind vorbim despre acest om trebuie insă a fi gîndit în termenii unei realităţi ea însăşi in continuă perfecţionare şi îmbogăţire pe toate planurile vieţii sale materiale şi spirituale. Acest om nou s-a format el însuşi printr-un proces îndelungat de căutări, şi clarificari, a optat pentru anume alternative in raport cu altele, are un scop şi un ţel bine precizat, un ideal de viaţă ,fundamentat şi clar, şi acest om nou are mai presus de orice, mai ales cind este vorba de tineret, convingerea clară a faptului că numai în cadrul nou, stimulator al democraţiei noastre socialiste işi poate împlini personalitatea, se poate afirma liber, creator ca un adevărat constructor conştient şi responsabil al fericirii sale în contextul fericirii şi bunăstării întregului nostru popor. Iată de ce, înaintea oricăror consideraţii care se pot face despre forţa şi superioritatea democraţiei noastre socialiste se cuvine să accentuăm mai des şi mai mult decit am făcut-o pină in prezent, asupra caracterului ei profund umanist, asupra vocaţiei sale de a face din om ţel suprem. Forţa şi superioritatea democraţiei noastre rezidă in faptul că ea se sprijină pe o profundă încredere în capacităţile creatoare ale maselor, în particular, in cazul nostru de referinţă, ale tinerei generaţii. De aici necesitatea logică a dispariţiei oricăror îngrădiri sau discriminări pe motive de profesiune, vîrstă, sex sau naţionalitate. Fiind cu toţii stăpîni unici şi egali ai avuţiei naţionale avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi îndatoriri. Dacă ar fi să luăm de pildă atît de complexa problemă naţională vom vedea că viaţa însăşi verifică la scara cotidianului şi al fiecărui loc de muncă şi de învăţătură justeţea profundă a rezolvării ei de către partidul şi societatea noastră. Din iniţiativa şi directa îndru-SF.RBAN CIONOF (Continuare in pag. a IV-a) Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român—eveniment important în viaţa partidului şi a ţării Sinaia Foto : VASILE RANGA Din marea carte a istoriei noastre naţionale SUPREMUL ACT DE VOINŢĂ AL ÎNTREGULUI POPOR 1 Decembrie 1918. Aniversăm astăzi, pentru a 64-a oară, unul din acele momente de vîrf ale multimilenarei noastre istorii. Ziua de eternă glorie de atunci la 1 Decembrie 1918, se aşează firesc şi legitim în şirul lung al supremelor clipe de împlinire dobindite prin sacrificiul, jertfa, lupta fără preget ale întregului popor, ajungind la momentele în care străvechile idealuri şi aspiraţii au devenit realitate. Sunt aspiraţii şi idealuri a căror realitate dă substanţă României socialiste de astăzi, bătăliei unanime în care, sub conducerea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, suntem angajaţi pentru a dura măreţul edificiu al socialismului pe pământul străbun, România liberă şi prosperă, independentă şi suverană ai cărei fii devotaţi suntem, România de azi şi de mîine, la a cărei temelie stă ca o piatră unghiulară desăvirşirea statului naţional unitar, atunci, la Alba Iulia, printr-un suprem şi unanim act de voinţă al întregului popor. Unanimitatea unei voinţe care se regăseşte astăzi mai puternică decit oricînd în grandiosul efort de înfăptuire a Programului P.C.R. de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Cuvintele tale sunt merele roşii Cu seva brumată acum, către iarnă, Sunt buzele care-n rostire comună Spun, româneşte, conturul de ţară. Cuvintele tale sunt acum în decembrie Unirea tăcută din lacrimi şi-azur Şi suntem acum in decembrie tineri Hotar, şi voinţă, şi-ai ţării contur. Cuvintele taie sunt căuş de fîntină Şi seve de-a pururi urcată în ciuturi, Cuvintele tale spun limba română, Polenul pe cîntec lăsat peste lucruri. Cuvintele tale, din vatra de ţară, Culorile noastre străbunul vestmint, Cu roşu şi galben şi-albastru răsară Deasupră-ţi. Bună dimineața, pămînt! MIHAI BARBULESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVIII, SERIA II, NR. 10 423 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 DECEMBRIE 1982 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşii György Aczel, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., şi Varkonyi Peter, secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, pe tovarăşii György Aczel, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., şi Varkonyi Peter, secretar al C.C. al P.M.S.U., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., au efectuat o vizită prietenească in ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Miu Dobrescu şi Petru Enache, membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R. A fost de faţă Barity Miklós, ambasadorul R.P. Ungare la Bucureşti. Tovarăşul György Aczel a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. un călduros salut din partea tovarăşului Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită tovarăşului Janos Kadar, Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. un salut călduros şi cele mai bune urări din partea sa şi a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în cadrul întrevederii, s-au evidenţiat, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, relaţii care se dezvoltă pe baza principiilor egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. S-a exprimat dorinţa pentru promovarea in continuare a relaţiilor de colaborare dintre P.C.R. şi P.M.S.U., pentru dezvoltarea raporturilor de prietenie, bună vecinătate şi colaborare dintre ţările si popoarele noastre, pentru întărirea conlucrării lor in construirea noii orinduiri. S-a apreciat ca amplificarea continuă a relaţiilor româno-ungare este in interesul popoarelor noastre, serveşte cauzei generale a socialismului, păcii, destinderii si înţelegerii intre naţiuni. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme internaţionale actuale, evidenţiindu-se dorinţa României şi Ungariei de a intări conlucrarea pe plan extern, pentru a-şi aduce contribuţia la oprirea agravării încordării în lume, la reluarea şi continuarea politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale, la soluţionarea prin mijloace paşnice, a situaţiilor conflictuale din diferite zone ale globului, la adoptarea de măsuri ferme de dezarmare, in primul rînd de dezarmare nucleară, la edificarea unui sistem real de securitate şi cooperare în Europa şi în întreaga lume. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. In pagina a V-a: UiUillMĂAPROBARE.VIE RECUNOŞTINŢĂ Şl PROFUNDĂ SMISIACRI Fiii Df REZULTATELE RODNICE AI Înaltei sori româneşti de pace, prietenie şi COLABORARE IN PAKISTAN, INDONEZIA, SINGAPORE, MALAIEZIA SI KUWEIT Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu Permanenţa idealurilor unităţii şi independenţei 1 Decembrie 1918 — zi înscrisă la loc de înaltă cinstire în istoria noastră naţională, eveniment care, timp de 64 de ani ciţi au trecut de la înfăptuirea Marii Uniri, şi-a sporit mereu semnificaţiile, făcind, de fiecare dată, să tresalte de emoţie şi mindrie patriotică inimile atîtor generaţii. Atunci, la 1 Decembrie 1918, pe câmpia de lingă cetatea din inima Transilvaniei — Alba Iulia —, martoră şi a altor momente eroice ale neamului românesc, o imensă mulţime aclama şi susţinea împlinirea unei multiseculare aspiraţii, încununarea unui îndelungat proces istoric, a unui vis scump al tuturor celor ce-au vieţuit neîntrerupt pe pământul Daciei — făurirea statului naţional unitar român. După aproape două milenii, urmaşii celor „mai viteji şi mai drepţi dintre traci“ se arătau a fi la înălţimea marilor lor înaintaşi — Burebista şi Decebal —, vrednici continuatori şi eroici înfăptuitori de supreme idealuri. Glorioasa şi zbuciumata noastră istorie stă mărturie efortului permanent spre neatrnare şi unitate al poporului român. El s-a materializat în dîrza rezistenţă opusă de „oamenii pământului“, cum îi denumea Nicolae Iorga pe străbunii noştri, în faţa năvălirilor migratorilor şi ale altor vrăjmaşi, în lupta pentru făurirea statelor feudale româneşti centralizate şi independente, in aprigă încleştare cu puternice regate potrivnice. Istoria noastră stă, de asemenea, mărturie bătăliilor purtate de domnitorii români — de la Gelu, Glad, Menumorut, Basarab şi Bogdan, la Mircea cel Bătrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Ioan Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul — de multe ori un front comun, pentru apărarea libertăţii, pentru unitate şi suveranitate. Apărîndu-se pe sine, ţările române au constituit o pavăză de nădejde în calea multor expansiuni; salvgardindu-şi independenţa, ele au contribuit la apărarea civilizaţiei europene grav ameninţate. Ţările române şi-au păstrat neîntrerupt fiinţa statală, n-au fost transformate in paşalicuri otomane ci, dimpotrivă, au reuşit să încheie cu Poarta un sistem de relaţii politice — „Capitulaţiile“ — care le garantau dezvoltarea neatimată. „Neatârnarea noastră — aprecia, cu deplin temei, Mihai Eminescu — a fost pururea reală, ca drept pururea in vigoare“. în focul luptei pentru libertate și unire, poporul român a dat întotdeauna dovada capa-Dr. VASILE NICULAE (Continuare in pag. a II-a) La Alba Iulia, marea Unire s-a săvirşit IN PAGINA A 3-A • Evenimente în viaţa organizaţiilor U.T.C. : adunări generale şi conferinţe de dare de seamă şi alegeri — CÂND COTA EXIGENŢEI ŞI CALITĂŢII ESTE DE LA ÎNCEPUT ÎNALTĂ • Noul, ca stare de spirit : R.E.H.-01 - PREMIERĂ ÎN ROBOTICA ROMÂNEASCĂ• George Mihăiţă în dialoguri cu şi fără umor • Jurnal de lectură - ANTINOMIILE LUMII MORALE • Lexiconul „Scînteii tineretului" : RACOLAREA DE PERSONAL CALIFICAT DIN ȚĂRILE IN CURS DE DEZVOLTARE - EXPRESIE A NEOCOLONIALISMULUI CONTEMPORAN • Rubrica AZI • SPORT