Scînteia Tineretului, martie 1983 (Anul 39, nr. 10499-10525)
1983-03-01 / nr. 10499
DIN CRONICA ÎNTRECERII ACŢIUNI DE MUNCĂ ALE TINERILOR Tinerii care îşi desfăşoară activitatea in sectorul industrial au înscris, în săptămina de la 21 la 27 februarie, noi succese in îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Astfel, cei din judeţul Hunedoara au participat, in această perioadă de timp, la numeroase acţiuni de muncă în sprijinul producţiei, realizind suplimentar 540 piese turnate, 140 vagoneţi de mină şi peste 20 tone minereu de fier. La rîndul lor, tinerii din 11 unităţi economice ale judeţului Vrancea au obţinut o producţie suplimentară in valoare de peste 450 000 lei, concretizată, intre altele, în 800 cutite de strung, 1 500 burghie, 200 de elemente hidraulice, 900 tricotaje, 300 saci de polietilenă, 10 tone produse laminate, 3 garnituri de mobilă şi 500 metri pătraţi materiale de construcţii. De asemenea, peste 1 900 de utecişti din întreprinderile prahovene au economisit 2 tone de metal şi 13 000 kWh energie electrică. S-au remarcat, prin calitatea şi amploarea lucrărilor executate, tinerii din judeţele Arad, Argeş, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj, Covasna, Gorj, Ialomița, Olt, Satu Mare, Suceava şi Vilcea. ŢĂRII, CÎT MAI MULT CĂRBUNE! întreprinderea minieră Lonea, din Bazinul carbonifer Valea Jiului, încheie luna februarie cu cele mai bune rezultate , economice din ultimii zece ani. Succesul, pe care minerii de aici şi-au propus să-l menţină şi să-l amplifice în următoarele luni, este urmarea directă a mai bunei organizări a muncii prin trecerea la programul de opt ore pe schimb, aplicării unor măsuri ce au condus la simţitoare creşteri ale randamentelor pe post, atît în abatajele tip „cameră“, cit şi la cele „cu front“, la o mai bună ritmicitate la extracţie şi expediţie, precum şi la ridicarea calităţii producţiei livrate. O NOUĂ SONDĂ PREDATĂ PRODUCŢIEI La Conţeşti, judeţul Bacău, sondorii Schelei de foraj din Tirgu Ocna au predat la producţie sonda 4095, prima din acest an finalizată pe această structură. De notat că execuţia lucrărilor de foraj s-a făcut cu 2 luni mai devreme faţă de termenele stabilite prin graficele de plan. La Conţeşti se efectuează, de asemenea, montajul la alte cinci instalaţii de mare adincime, programate să înceapă forajul în luna martie. Aceste noi sonde, ca şi cele două terminate pe o altă structură prioritară — de la Ghelinţa — fac parte din programul de 54 de astfel de instalaţii ce urmează să fie predate producţiei în acest an, pentru finalizarea cărora sunt folosite cele mai moderne mijloace de foraj. FONTĂ ELABORATĂ SUPLIMENTAR Furnaliştii de la vetrele cu foc continuu din cadrul Combinatului siderurgic Galaţi au rotunjit cantitatea de fontă elaborată suplimentar de la începutul anului şi pînă în prezent la 7 509 tone. La baza succesului se află utilizarea la parametri superiori a capacităţilor de producţie şi organizarea ştiinţifică a întregii activităţi. De subliniat că aceste sporuri de producţie au fost înregistrate în condiţiile reducerii consumului de cocs cu circa 10 kg pe tonă de fontă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. La rindul său, colectivul Atelierului de zincare de pe platforma siderurgică gălăţeană a obţinut suplimentar în această perioadă aproape 900 tone tablă zincată, producţie realizată cu însemnate economii de zinc. Pentru colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea , de piese turnate din Cîmpina anul 1982 poate fi considerat drept „anul afirmării“. Constant, lună de lună, prin realizarea exemplară a sarcinilor de producţie, această unitate prahoveana s-a situat pe primele locuri in cadrul întrecerii socialiste cu celelalte unităţi de profil din ţară. De la afirmare, cum este îndeobşte cunoscut, pină la „deplina consacrare“, mai rămine de urcat o singură treaptă. Desigur, nu este deloc uşor de făcut acest pas. Tînărul colectiv de aici este insă decis, ca începind din anul 1983, anul în care se vor aniversa 10 ani de existenţă a întreprinderii de piese turnate Cîmpina, să se înscrie in rîndul colectivelor ■ de elita ale economiei româneşti. „Avem, pentru atingerea acestor ambiţioase cote , ne spunea inginerul Virgil Marinescu, directorul întreprinderii posibilităţi, forţe şi şanse mari, rezultind din înseşi succesele, pe care le-am înregistrat in anii anteriori, din puternica bază materială şi tehnică de care dispunem. Sintem ferm hotărîţi ca şi la sfirşitul acestui an să ne situăm pe primul loc în întrecerea cu celelalte unităţi de profil...“. Este suficient să amintim doar cîţiva dintre principalii beneficiari ai produselor realizate de I.P.T. Cîmpina , „Steagul roşu“ Braşov, „Progresul“ Brăila, întreprinderea de tractoare şi maşini agricole Craiova, „Neptun“, Cîmpina şi întreprinderea mecanică Giurgiu — pentru a sublinia ce importanţă deosebită are respectarea cu stricteţe a angajamentului acestui colectiv de a realiza ritmic sarcinile de producţie pe acest an. Cu atît mai mult cu cit în 1983 valoarea producţiei marfă urmează să înregistreze o creştere de aproape 100 milioane lei, prin realizarea unui spor de piese turnate din oţel de 1 000 tone, din fontă de 2 000 tone şi a circa 3 000 bucăţi de fontă de înaltă puritate. în plus, la această unitate nu se vorbeşte numai de sporul cantitativ, ci şi de un veritabil salt calitativ, aspect asupra căruia ne propunem să ne referim mai pe larg în continuare, oferind cîteva din noutăţile ce ne-au fost prezentate de către inginerul Virgil Marinescu, directorul întreprinderii, şi inginerul Vasile Dîngă, şeful producţiei : • încă din acest prim trimestru al anului, în premieră pe economie, se realizează turnarea centrifugală a cămăşilor de la sondele de extracţie din fontă aliată. Proiectul, tehnologia şi întreaga fabricaţie sunt rodul cercetărilor şi specialiştilor din întreprindere. Noua soluţie de turnare, la nivelul celor mai avansate pe plan mondial, va avea însemnate avantaje economice. Astfel, consumul de metal şi de energie se reduce cu circa 50 la sută, în timp ce durata de funcţionare în instalaţie a pieselor va creşte de la 15—30 zile la un an ! Rezultatele obţinute până în prezent sunt mulţumitoare, pe baza noii tehnologii urmînd să se înlocuiască o serie de tehnologii vechi şi costisitoare (cum sunt cămăşuirile din oţel, niturate sau cremate), colectivul fiind hotărît să asigure întregul necesar de cămăşi atit pentru necesităţile interne cit şi pentru export. Corespunzător planului de fabricaţie pe 1983, a început modelarea şi turnarea integrală, după o tehnologie proprie, a tuturor penelor de la instalaţiile de foraj, pierderile tehnologice reducîndu-se cu peste 50 la sută, organizîndu-se astfel întregul necesar pentru producţia internă şi export. • S-au luat măsurile necesare pentru a se asigura asimilarea integrală a tuturor tipurilor de carcase de reductor pentru programul de fabricaţie a reductoarelor de la Intrepiinderea mecanică Vaslui şi „Neptun“ Cîmpina. » In cadrul programului privind înlocuirea pe economie a fontei cu grafit nodular, aici, la I.P.T. Cimpina, s-a reuşit printr-o invenţie (brevet 436 — 12. 05. 1982) să se obţină fontă de înaltă puritate la ION D. CLECU (Continuare In pap. a 11-a) De la întreprinderea de piese turnate Cîmpina — ritmic şi la înalţi parametri de calitate şi eficienţă PRODUSE DE BAZĂ PENTRU INDUSTRII DE BAZA Socialismul este un proiect social nou la scară milenară. Orînduirea pe care o instaurează pune capăt cîtorva milenii de dezvoltare bazată pe divizarea oamenilor în clase ostile, pe inegalitatea intre semeni. Se înţelege de aici că, pe această cale de dezvoltare a societăţii şi a omului, reţetele istorice ca şi împrumuturile din amintirile şi rutinele trecutului au aceeaşi valoare ca a paiului pentru naufragiat. Şi se mai înţelege că invenţia socială — înnoirea revoluţionară a principiilor şi activităţilor — este o cerinţă vitală pentru un asemenea proiect .Iată de ce, în primele sale stadii, socialismul este dialog uman total, în care nu numai oamenii trebuie să recepteze mesajele noii societăţi, ci chiar această societate integrează potenţialul creativ al maselor de oameni care o compun, într-un proces în care noua societate se naşte odată cu noii săi oameni. Iar un asemenea dialog doar socialismul îl poate înfăptui — socialismul cu marile sale realizări — pe care prinşi în automatismele obişnuinţei sau în ritmul crescînd al nevoilor cotidiene, suntem, adesea, tentaţi să nu-l sesizăm în toată amploarea. Privită din această perspectivă, încercarea de a specula greutăţile de creştere ale societăţii socialiste în favoarea ideii că socialismul însuşi este o greşeală, o rătăcire, aşa cum se susţine în anumite cercuri occidentale, poate fi cercetată la lumina zilei. Ideologiile conservatoare par să urmeze o cale asemănătoare modei, intr-o strădanie sisifică de revitalizare, de sporire a creditului lor atît de afectat în ultima vreme, în faţa unor oameni mereu mai îngrijoraţi de destinul lor pe termen lung. Şi pentru aceasta se încearcă soluţia clasică : reluarea ciclică a sloganurilor pe care aceste ideologii le-au elaborat şi şlefuit in timp, pentru a întreţine iluzia că proiectele ad-hoc de ieşire din actuala criză sunt eficiente. Totul se petrece ca şi cum criza sistemului capitalist ar fi un fenomen pasager, pe care schimbarea ideilor sau reluarea altora mai vechi, dar mai subtil drapate, ar putea să o depăşească ori, cel puţin, să o expedieze in... ograda altora. A cui ? A ţărilor cu o tehnologie mai puţin avansată şi, de preferinţă, a celor cu un sistem social-politic diferit. Şi atunci cresc, artificial, ratele dobînzilor la împrumuturile acordate acestor ţări, se influenţează creşterea preţurilor pe piaţa mondială la produse strict necesare dezvoltării lor, relaţiile economice sunt condiţionate de diferite alinieri politice. Mai rrfult, sunt răstălmăcite şi denigrate realităţi şi realizări ale acestora din urmă pină la limita ridicolului. Un singur exemplu : după cum zic propagandiştii capitalului, vina pentru pagubele pe care le produce ţărilor in curs de dezvoltare scumpirea exagerată a unora dintre materiile prime este a acelora dintre ele care au îndrăznit să-şi dezvolte multilateral economia... Dar acest mod de a mistifica realităţile nu este rezervat numai relaţiilor internaţionale. Chiar în ţările capitaliste dezvoltate, spun aceiaşi propagandişti, de vină sunt acele opţiuni de dirijare a creşterii economice care au dus la sporirea rolului statului in dauna iniţiativei private. De aceea, în economia capitalistă ar trebui să se revină la vechile principii liberaliste de conducere care ar putea să dea un nou impuls creşterii in acest domeniu. Optimismul cercurilor de afaceri vizavi de asemenea opţiuni reflectă nostalgia patronatului după perioada in care nu existau îngrădiri politice sau ecologice pentru activităţile economice, cînd profitul atingea cote maxime împotriva intereselor naţionale şi în condiţiile spolierii neîngrădite a forţei de muncă. S-ar putea crede că asemenea idei privesc numai capitalismul ca atare şi că ne este indiferent ce fel de soluţii se preconizează pentru a-l scoate din criza actuală, cu atît de multe şi drastice consecinţe pentru toate ţările. Şi, totuşi, astăzi mai mult decât oricind, lipsa simţului istoric, jocul de-a războiul — cald sau rece — dispreţul pentru fiinţa umană, valorile îndoielnice ale unor orientări ideologice, pastişele ştiinţifice sau ignoranţa unor politicieni sunt mult prea riscante pentru a mai putea fi considerate experimente puerile. Problemele prezentului mi pot fi rezolvate prin soluţiile trecutului — o afirmaţie de domeniul banalului — şi, cu atît mai puţin, prin soluţii care repun in discuţie fapte de civilizaţie şi cultură, deja cucerite pentru o condiţie umană ce aspiră să se îmbogăţească, să se dezvolte constant. Dar ce poate oferi o ideologie ce susţine o organizare socială pentru care viitorul este atît de incert şi al cărei optimism eşuează, în mod obiectiv, în nostalgia vitalităţii unui trecut, care, în virtutea legităţii istorice, nu mai poate renaşte ? NICOLAE LOTREANU Un steril recurs la trecut Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 499 4 PAGINI 50 BANI MARJI 1 MARTIE 1983 Municipiul Vaslui Fotó: V. TANASOF TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Unanimă aprobare, vie recunoştinţă şi profundă satisfacţie faţă de rezultatele rodnice ale vizitei efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, In R. P. Bulgaria Mesaje fie felicitare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu cu prilejul inminării Medaliei Jubiliare a Uniunii Medicale Balcanice I în pagina a 3-a Reperele actualităţii agricole CAMPANIA DE PRIMĂVARA - LA ORA DEBUTULUI! Calendaristic, dar nu numai atit, campania agricolă de primăvară se poate considera declanşată. Acest moment, de o deosebită importanţă pentru soarta recoltelor din acest an, trebuie însă considerat ca o continuare a activităţilor de pregătire desfăşurate pe parcursul iernii, cînd in atelierele S.M.A. au fost reparate şi revizuite utilajele mecanice, pe ogoare s-au administrat mari cantităţi de îngrăşăminte chimice şi organice şi au fost efectuate lucrări de îmbunătăţiri funciare, iar întreprinderile specializate ,şi unităţile agricole au asigurat seminţele şi materialul săditor pentru însămînţările şi plantările din această campanie de primăvară. Concomitent, în plan organizatoric, s-a acţionat pentru realizarea programelor de măsuri destinate obţinerii unor recolte record la cultura porumbului, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume, furaje urmărindu-se în special amplasarea în teritoriu, fertilizările, pregătirea sistemelor de irigaţii, definitivarea tehnologiilor şi instruirea profesională a echipelor şi brigăzilor complexe de mecanizatori şi cooperatori. La împlinirea acestor acţiuni in interesul viitoarelor recolte o importantă contribuţie au adus-o tinerii din agricultură, de la sate, care au participat intens la recondiţionarea pieselor de schimb şi pregătirea utilajelor pentru ieşirea în cîmp, la transportul şi administrarea îngrăşămintelor, la curăţirea canalelor de irigaţii şi desecări, la îngrijirea păşunilor şi a altor suprafeţe destinate producerii de furaje, în sere şi răsadniţe pentru obţinerea de legume timpurii şi extratimpurii. Ca o activitate specifică notăm desfăşurarea la nivel naţional a unor sesiuni cu caracter ştiinţific şi de producţie în organizarea C.C. al U.T.C. prin colaborarea cu forurile agricole, sesiuni cu prilejul cărora tineri specialişti din cercetare şi din unităţile de producţie au prezentat şi dezbătut tehnologiile intensive de cultură, care au condus la obţinerea unor recolte mari şi eficiente, prezentindu-se totodată şi modalităţile de acţiune şi intervenţie ale organizaţiilor U.T.C. prin iniţiative proprii in cadrul larg al înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii agrare. De asemenea, in cadrul adunărilor U.T.C. de dare de seamă şi alegeri, precum şi in cele ale unităţilor agricole, tinerii au făcut valoroase propuneri pentru mai buna organizare şi ŞT. DORGOŞAN (Continuare in pap. a lll-a) nota. Intre real şi ideal „Ce-ai făcut la şcoală? Ce note ai luat?“ Nici nu ai apucat să intri bine in casă, nici nu ai avut timp să-ţi tragi sufletul şi, iată, mereu aceleaşi şi aceleaşi întrebări. De parcă şcoala ar fi făcută numai din note, nu şi din colegi, recreaţii, joacă... Mai neplăcut e faptul că tocmai atunci cind ai cam incurcat-o, tocmai, cind te simţi cu musca pe căciulă, toată lumea te aşteaptă parcă anume pregătită, să te întrebe şi să te judece. Degeaba pe drum ai ticluit fel de fel de poveşti, acum luat aşa pe neaşteptate nu prea ştii ce să spui şi bugui doar: „De, nu cine ştie ce... Un cinci şi un şase... Da’ nu ştiu ce are cu mine, mereu imi dă mai puţin decit merit!". Ultimele cuvinte le spui pe un ton mai hotărît, căci dintr-o dată s-a ivit ideea salvatoare: el, profesorul e de vină; el nu te înţelege, nu vrea să te preţuiască aşa cum meriţi, el te pindeşte să te asculte tocmai cind nu ţi-ai făcut lecţiile... Adeseori, cind mă intore acasă mă întreb de ce nu există o voce care să-mi spună şi mie: „Ei, ce note ai dat astăzi, tovarăşe profesor?“. Şi cit de firesc i-aş răspunde: „Şi bune şi rele! Da’ nu ştiu ce are elevul Cutare cu mine că nu vrea să înveţe şi să fie atent deloc. Şi mai ales nu ştiu ce are tatăl lui cu mine, că nu vrea deloc să înţeleagă că fiul său trebuie să înveţe! Nu pentru mine, nu pentru notă, pentru el însuşi“. M-am întrebat adeseori de ce trebuie un profesor să dea note. M-am întrebat mai ales aducîndu-mi aminte de chipul elevului care se aşeza in bancă, gata-gata să izbucnească în plins, ascunzînd carnetul tocmai in fundul ghiozdanului, ca pe un obiect care arde şi acuză. in acele momente tristeţea şi ruşinea lui erau sincere şi înduioşătoare. Erau atit de sincere incit in faţa lor nu mai era vorba nici de orele neîntrerupte petrecute la joacă, nici de temele „uitate“ in favoarea unui film, nici de totooraşele, avioanele ori desenele cu care au fost umplute cele cincizeci de minute ale unei lecţii, nici de absenţele nemotivate, nici de... Mă întrebam atunci dacă nu e bine să-l „înţeleg“, să-i mai dau o şansă, să-l amin sau să-l iert. Dar pe cine să înţeleg? Pe copilul de azi sau pe omul de miine? Cui să-i dau dreptate? Celui care suferă azi sau celui care, neindrumat la timp, va suferi miine? Căci sunt convins că „înţelegindu-l“ acum l-aş cocoloşi, l-aş minţi (şi nu numai pe el, ci aş minţi o familie şi mai ales, o întreagă societate), l-aş îndrepta pe o cale greşită. Dacă-l iert astăzi, cel care-mi mulţumeşte acum va deveni acuzatorul meu de miine. Şi atunci, dragul meu elev şi dragul meu părinte, nu vă pot „înţelege“ şi nu vă pot da o notă mare, fără a-mi da mie însumi nota profesorului corigent. Şi totuşi, de ce notele? Mulţi elevi, şi mulţi părinţi văd in ele laurii unei victorii ori stigmatul unei judecăţi fără drept de apel. Unii se închină in faţa lor ca pe altarul unui zeu, alţii le privesc ca pe nişte lucruri blestemate. Şi între ei, profesorul! Dar de câte ori am stat la un loc, copii, părinţi, profesori, să ne întrebăm ce înseamnă, de fapt, notele? Scopul activităţii elevului? Un etalon, un barometru al nivelului său de pregătire? Un mijloc de a stabili și ierarhiza valorile? O posibi- MIHAI COMAN (Continuare în pag. a ll-a) Aspect de la atelierul modele al Întreprinderii Electrotehnica din Capitală • Foto: O. PLECAN Mărţişor Freamătă lumina-n muguri sub senine bolţi de ţară Şi pe tîmpla dimineţii dalbi luceferi se aprind Să vestească, după datini, prima zi de primăvară înflorită peste pragul zărilor Care-o cuprind. Palmele îndrăgostită împletesc lingă pridvoare Mărţişor din ceţuri albe şi din smalţuri purpurii Cînd prin vadul cu iubire al străbunelor izvoare Se petrec spre împlinire paşii noştri timpurii. Seva gîndurilor calde se aşterne-n vatra pîinii Şi din valurile ierbii creşte semnul altui zbor Cînd cu firul de mătase prins la-ncheietura mîinii însemnăm o altă vîrstă lingă porţile de dor. Vraja doinei fără nume toarsă-ncet ca o poveste Ce din geana fermecată a zăpezilor de flori Ne inundă-ntregul suflet şi pe drept cuvint ne este Cea mai limpede măsură pentru mugurii din zori. Infrăţeşte-n brazdă griul, după legea firii sale, Şi-nfioresc sub semn de pace ramurile prin livezi, iar la casa primăverii cu cocori îţi iese-n cale Patria nemuritoare, cum o simţi, şi-o ştii, şi-o vezi. , GEORGE ŢARNEA om □□□□a □DDE1QE © Organizaţiile U.T.C. în munca lor de zi cu zi: PROFESIA LA NOI COTE CALITATIVE • Ştiinţă, tehnică, producţie : SĂNĂTATEA PAMINTULUI • Cronica T.V.: VIAJA, DESIGUR • Rubrica AZI