Scînteia Tineretului, martie 1983 (Anul 39, nr. 10499-10525)

1983-03-01 / nr. 10499

DIN CRONICA ÎNTRECERII ACŢIUNI DE MUNCĂ ALE TINERILOR Tinerii care îşi desfă­şoară activitatea in secto­rul industrial au înscris, în săptămina de la 21 la 27 februarie, noi succese in îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor de plan. Astfel, cei din judeţul Hunedoara au participat, in această pe­rioadă de timp, la nume­roase acţiuni de muncă în sprijinul producţiei, rea­­lizind suplimentar 540 piese turnate, 140 vagoneţi de mină şi peste 20 tone minereu de fier. La rîndul lor, tinerii din 11 unităţi economice ale judeţului Vrancea au obţinut o pro­ducţie suplimentară in va­loare de peste 450 000 lei, concretizată, intre altele, în 800 cutite de strung, 1 500 burghie, 200 de ele­mente hidraulice, 900 tri­cotaje, 300 saci de poli­etilenă, 10 tone produse laminate, 3 garnituri de mobilă şi 500 metri pătraţi materiale de construcţii. De asemenea, peste 1 900 de utecişti din întreprin­derile prahovene au eco­nomisit 2 tone de metal şi 13 000 kWh energie elec­trică. S-au remarcat, prin calitatea şi amploarea lu­crărilor executate, tinerii din judeţele Arad, Argeş, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj, Covasna, Gorj, Ialomița, Olt, Satu Mare, Suceava şi Vilcea. ŢĂRII, CÎT MAI MULT CĂRBUNE! întreprinderea minieră Lonea, din Bazinul carbo­nifer Valea Jiului, încheie luna februarie cu cele mai bune rezultate , economice din ultimii zece ani. Suc­cesul, pe care minerii de aici şi-au propus să-l menţină şi să-l amplifice în următoarele luni, este urmarea directă a mai bunei organizări a muncii prin trecerea la programul de opt ore pe schimb, aplicării unor­ măsuri ce au condus la simţitoare creşteri ale randamentelor pe post, atît în abatajele tip „cameră“, cit şi la cele „cu front“, la o mai bună ritmicitate la extracţie şi expediţie, precum şi la ri­dicarea calităţii producţiei livrate. O NOUĂ SONDĂ PREDATĂ PRODUCŢIEI La Conţeşti, judeţul Bacău, sondorii Schelei de foraj din Tirgu Ocna au predat la producţie sonda 4­095, prima din acest an finalizată pe această structură. De notat că execuţia lucrări­lor de foraj s-a făcut cu 2 luni mai devreme faţă de termenele stabilite prin graficele de plan. La Conţeşti se efectuează, de asemenea, montajul la alte cinci instalaţii de mare adincime, programa­te să înceapă forajul în luna martie. Aceste noi sonde, ca şi cele două ter­minate pe o altă structu­ră prioritară — de la Ghelinţa — fac parte din programul de 54 de astfel de instalaţii ce urmează să fie predate producţiei în acest an, pentru finali­zarea cărora sunt folosite cele mai moderne mijloace de foraj. FONTĂ ELABORATĂ SUPLIMENTAR Furnaliştii de la vetrele cu foc continuu din ca­­dru­l Combinatului side­rurgic Galaţi au rotunjit cantitatea de fontă elabo­rată suplimentar de la începutul anului şi pînă în prezent la 7 509 tone. La baza succesului se află utilizarea la parametri superiori­ a capacităţilor de producţie şi organiza­rea ştiinţifică a întregii activităţi. De subliniat că aceste sporuri de produc­ţie au fost înregistrate în condiţiile reducerii consu­mului de cocs cu circa 10 kg pe tonă de fontă, com­parativ cu aceeaşi perioa­dă a anului trecut. La rindul său, colectivul Ate­lierului de zincare de pe platforma siderurgică gă­­lăţeană a obţinut supli­mentar în această perioa­dă aproape 900 tone tablă zincată, producţie realiza­tă cu însemnate economii de zinc. Pentru colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea , de piese turnate din Cîmpina anul 1982 poate fi considerat drept „anul afirmării“. Con­stant, lună de lună, prin rea­lizarea exemplară a sarcinilor de producţie, această unitate prahoveana s-a situat pe pri­mele locuri in cadrul între­cerii socialiste cu celelalte unităţi de profil din ţară. De la afirmare, cum este îndeobşte cunoscut, pină la „deplina consacrare“, mai rămine de urcat o singură treaptă. Desi­gur, nu este deloc uşor de făcut acest pas. Tînărul colec­tiv de aici este insă decis, ca începind din anul 1983, anul în care se vor aniversa 10 ani de existenţă a întreprinderii de piese turnate Cîmpina, să se înscrie in rîndul colectivelor ■ de elita ale economiei româ­neşti. „Avem, pentru atingerea acestor ambiţioase cote , ne spunea inginerul Virgil Mari­­nescu, directorul întreprinderii posibilităţi, forţe şi şanse mari, rezultind din înseşi succesele, pe care le-am înregistrat in anii anteriori, din puternica bază materială şi tehnică de care dispunem. Sintem­ ferm hotărîţi ca şi la sfirşitul aces­tui an să ne situăm pe primul loc în întrecerea cu celelalte unităţi de profil...“. Este suficient să amintim doar cîţiva dintre principalii beneficiari ai produselor rea­lizate­­ de I.P.T. Cîmpina , „Steagul roşu“ Braşov, „Pro­gresul“ Brăila, întreprinderea de tractoare şi maşini agricole Craiova, „Neptun“, Cîmpina şi întreprinderea mecanică Giur­giu — pentru a sublinia ce im­portanţă deosebită are respec­tarea cu stricteţe a angajamen­tului acestui colectiv de a reali­za ritmic sarcinile de producţie pe acest an. Cu atît mai mult cu cit în 1983 valoarea pro­ducţiei marfă urmează să în­registreze o creştere de aproa­pe 100 milioane lei, prin rea­lizarea unui spor de piese turnate din oţel de 1 000 tone, din fontă de 2 000 tone şi a circa 3 000 bucăţi de fontă de înaltă puritate. în plus, la această unitate nu se vorbeşte numai de sporul cantitativ, ci şi de un veritabil salt calita­tiv, aspect asupra căruia ne propunem să ne referim mai pe larg în continuare, oferind cîteva din noutăţile ce ne-au fost prezentate de către ingine­rul Virgil Marinescu, directo­rul întreprinderii, şi inginerul Vasile Dîngă, şeful producţiei : • încă din acest prim tri­mestru al anului, în premieră pe economie, se realizează tur­narea centrifugală a cămăşilor de la sondele de extracţie din fontă aliată. Proiectul, tehno­logia şi întreaga fabricaţie sunt rodul cercetărilor şi specialiştilor din întreprindere. Noua soluţie de turnare, la nivelul celor mai avansate pe plan mondial, va avea însem­nate avantaje economice. Ast­fel, consumul de metal şi de energie se reduce cu circa 50 la sută, în timp ce durata de funcţionare în instalaţie a pie­selor va creşte de la 15—30 zile la un an ! Rezultatele ob­ţinute până în prezent sunt mulţumitoare, pe baza noii tehnologii urmînd să se înlo­cuiască o serie de tehnologii vechi şi costisitoare (cum sunt cămăşuirile din oţel, niturate sau cremate), colectivul fiind hotărît să asigure întregul ne­cesar de cămăşi atit pentru necesităţile interne cit şi pen­tru export. Corespunzător planului de fabricaţie pe 1983, a început modelarea şi turnarea inte­grală, după o tehnologie pro­prie, a tuturor penelor de la instalaţiile de foraj, pierderile tehnologice reducîndu-se cu peste 50 la sută, organizîn­­du-se astfel întregul necesar pentru producţia internă şi export. • S-au luat măsurile ne­cesare pentru a se asigura asimilarea integrală a tuturor tipurilor de carcase de re­­ductor pentru programul de fabricaţie a reductoarelor de la Intrepi­inderea mecanică Vaslui şi „Neptun“ Cîmpina. » In­ cadrul programului pri­vind înlocuirea pe economie a fontei cu grafit nodular, aici, la I.P.T. Cimpina, s-a reuşit printr-o invenţie (brevet 436 — 12. 05. 1982) să se obţină fontă de înaltă puritate la ION D. CLECU (Continuare In pap. a 11-a) De la întreprinderea de piese turnate Cîmpina — ritmic şi la înalţi parametri de calitate şi eficienţă PRODUSE DE BAZĂ PENTRU INDUSTRII DE BAZA Socialismul este un proiect social nou la scară milenară. Orînduirea pe care o instau­rează pune capăt cîtorva mi­lenii de dezvoltare bazată pe divizarea oamenilor în clase ostile, pe inegalitatea intre se­meni. Se înţelege de aici că, pe această cale de dezvoltare a societăţii şi a omului, reţe­tele istorice ca şi împrumutu­rile din amintirile şi rutinele trecutului au aceeaşi valoare ca a paiului pentru naufra­giat. Şi se mai înţelege că invenţia socială — înnoirea re­voluţionară a principiilor şi activităţilor — este o cerinţă vitală pentru un asemenea proiect­ .Iată de ce, în primele sale stadii, socialismul este dialog uman total, în care nu numai oamenii trebuie să recepteze mesajele noii societăţi, ci chiar această societate inte­grează potenţialul creativ al maselor de oameni care o compun, într-un proces în care noua societate se naşte odată cu noii săi oameni. Iar un asemenea dialog doar socialismul îl poate înfăptui — socialismul cu marile sale realizări — pe care prinşi în automatismele obişnuinţei sau în ritmul crescînd al nevoilor cotidiene, suntem­, adesea, ten­taţi să nu-l sesizăm­ în toată amploarea. Privită din această perspec­tivă, încercarea de a specula greutăţile de creştere ale so­cietăţii socialiste în favoarea ideii că socialismul însuşi este o greşeală, o rătăcire, aşa cum se susţine în anumite cercuri occidentale, poate fi cercetată la lumina zilei. Ideologiile conservatoare par să urmeze o cale asemănătoa­re modei, intr-o strădanie si­sifică de revitalizare, de spo­rire a creditului lor atît de afectat în ultima vreme, în faţa unor oameni mereu mai îngrijoraţi de destinul lor pe termen lung. Şi pentru aceas­ta se încearcă soluţia clasică : reluarea ciclică a sloganurilor pe care aceste ideologii le-au elaborat şi şlefuit in timp, pentru a întreţine iluzia că proiectele ad-hoc de ieşire din actuala criză sunt eficiente. Totul se petrece ca şi cum criza sistemului capitalist ar fi un fenomen pasager, pe care schimbarea ideilor sau reluarea altora mai vechi, dar mai subtil drapate, ar putea să o depăşească ori, cel puţin, să o expedieze in... ograda al­tora. A cui ? A ţărilor cu o tehno­logie mai puţin avansată şi, de preferinţă, a celor cu un sistem social-politic diferit. Şi atunci cresc, artificial, ra­tele dobînzilor la împrumutu­rile acordate acestor ţări, se influenţează creşterea preţu­rilor pe piaţa mondială la produse strict necesare dez­voltării lor, relaţiile economi­ce sunt condiţionate de dife­rite alinieri politice. Mai­ rrfult, sunt răstălmăcite şi­­ denigra­te realităţi şi realizări ale acestora din urmă pină la li­mita ridicolului. Un singur e­­xemplu : după cum zic pro­pagandiştii capitalului, vina pentru pagubele pe care le produce ţărilor in curs de dez­voltare scumpirea exagerată a unora dintre materiile pri­me este a acelora dintre ele care au îndrăznit să-şi dez­volte multilateral economia... Dar acest mod de a mistifi­ca realităţile nu este rezervat numai relaţiilor internaţionale. Chiar în ţările capitaliste dez­voltate, spun aceiaşi propa­gandişti, de vină sunt acele opţiuni de dirijare a creşterii economice care au dus la spo­rirea rolului statului in dau­na iniţiativei private. De a­­ceea, în economia capitalistă ar trebui să se revină la ve­chile principii liberaliste de conducere care ar putea să dea un nou impuls creşterii in a­­cest domeniu. Optimismul cercurilor de a­­faceri vizavi de asemenea op­ţiuni reflectă nostalgia pa­tronatului după perioada in care nu existau îngrădiri po­litice sau ecologice pentru ac­tivităţile economice, cînd pro­fitul atingea cote maxime îm­potriva intereselor naţionale şi în condiţiile spolierii neîngră­dite a forţei de muncă. S-ar putea crede că asemenea idei privesc numai capitalismul ca atare şi că ne este indife­rent ce fel de soluţii se preco­nizează pentru a-l scoate din criza actuală, cu atît de multe şi drastice consecinţe pentru toate ţările. Şi, totuşi, astăzi mai mult decât oricind, lipsa simţului istoric, jocul de-a răz­boiul — cald sau rece — dis­preţul pentru fiinţa umană, valorile îndoielnice ale unor orientări ideologice, pastişele ştiinţifice sau ignoranţa unor politicieni sunt mult prea ris­cante pentru a mai putea fi considerate experimente pu­erile. Problemele prezentului mi pot fi rezolvate prin soluţiile trecutului — o afirmaţie de domeniul banalului — şi, cu atît mai puţin, prin soluţii care repun in discuţie fapte de civilizaţie şi cultură, deja cucerite pentru o condiţie u­­mană ce aspiră să se îmbogă­ţească, să se dezvolte con­stant. Dar ce poate oferi o ideologie ce susţine o organi­zare socială pentru care viito­rul este atît de incert şi al că­rei optimism eşuează, în mod obiectiv, în nostalgia vitalităţii unui trecut, care, în virtutea legităţii istorice, nu mai poate renaşte ? NICOLAE LOTREANU Un steril recurs la trecut Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 499 4 PAGINI 50 BANI MARJI 1 MARTIE 1983 Municipiul Vaslui Fotó: V. TANASOF TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Unanimă aprobare, vie recunoştinţă şi profundă satisfacţie faţă de rezultatele rodnice ale vizitei efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, In R. P. Bulgaria Mesaje fie felicitare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu cu prilejul inminării Medaliei Jubiliare a Uniunii Medicale Balcanice I în pagina a 3-a Reperele actualităţii agricole CAMPANIA DE PRIMĂVARA - LA ORA DEBUTULUI! Calendaristic, dar nu numai atit, campania agricolă de pri­măvară se poate considera de­clanşată. Acest moment, de o deosebită importanţă pentru soarta recoltelor din acest an, trebuie însă considerat ca o continuare a activităţilor de pregătire desfăşurate pe par­cursul iernii, cînd in ateliere­le S.M.A. au fost reparate şi revizuite utilajele mecanice, pe ogoare s-au administrat mari cantităţi de îngrăşăminte chimice şi organice şi au­ fost efectuate lucrări de îmbunătă­ţiri funciare, iar întreprinde­rile specializate ,şi unităţile a­­gricole au asigurat seminţele şi materialul săditor pentru însămînţările şi plantările din această campanie de primăva­ră. Concomitent, în plan orga­nizatoric, s-a acţionat pentru realizarea programelor de mă­suri destinate obţinerii unor recolte record la cultura po­rumbului, sfeclă de zahăr, car­tofi şi legume, furaje urmă­­rindu-se în special amplasarea în teritoriu, fertilizările, pre­gătirea sistemelor de irigaţii, definitivarea tehnologiilor şi instruirea profesională a echi­pelor şi brigăzilor complexe de mecanizatori şi cooperatori. La împlinirea acestor acţiuni in interesul viitoarelor recol­te o importantă contribuţie au adus-o tinerii din agricultură, de la sate,­ care au participat­ intens la recondiţionarea pie­selor de schimb şi pregătirea utilajelor pentru ieşirea în cîmp, la transportul şi­ admi­nistrarea îngrăşămintelor, la curăţirea canalelor de irigaţii şi desecări, la îngrijirea păşu­nilor şi a altor suprafeţe des­tinate producerii de furaje, în sere şi răsadniţe pentru obţi­nerea de legume timpurii şi extratimpurii. Ca o activitate specifică notăm desfăşurarea la nivel naţional a unor se­siuni cu caracter ştiinţific şi de producţie­ în organizarea C.C. al U.T.C. prin colaborarea cu forurile agricole, sesiuni cu prilejul cărora tineri specia­lişti din cercetare şi din uni­tăţile de producţie au prezen­tat şi dezbătut tehnologiile in­tensive de cultură, care au condus la obţinerea unor re­colte mari şi eficiente, prezen­tindu-se totodată şi modalită­ţile de acţiune şi intervenţie ale organizaţiilor U.T.C. prin iniţiative proprii in cadrul larg al înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii agrare. De ase­menea, in cadrul adunărilor U.T.C. de dare de seamă şi alegeri, precum şi in cele ale unităţilor agricole, tinerii au făcut valoroase propuneri pen­tru mai buna organizare şi ŞT. DORGOŞAN (Continuare in pap. a lll-a) nota. Intre real şi ideal „Ce-ai făcut la şcoală? Ce note ai luat?“ Nici nu ai apu­cat să intri bine in casă, nici nu ai avut timp să-ţi tragi su­fletul şi, iată, mereu aceleaşi şi aceleaşi întrebări. De parcă şcoala ar fi făcută numai din note, nu şi din colegi, recreaţii, joacă... Mai neplăcut e faptul că tocmai atunci cind ai cam incurcat-o, tocmai, cind te simţi cu musca pe căciulă, toată lu­mea te aşteaptă parcă anume pregătită, să te întrebe şi să te judece. Degeaba pe drum ai ti­cluit fel de fel de poveşti, acum luat aşa pe neaşteptate nu prea ştii ce să spui şi bu­gui doar: „De, nu cine ştie ce... Un cinci şi un şase... Da’ nu ştiu ce are cu mine, mereu imi dă mai pu­ţin decit merit!". Ultimele cu­vinte le spui pe un ton mai ho­tărît, căci dintr-o dată s-a ivit ideea salvatoare: el, profesorul e de vină; el nu te înţelege, nu vrea să te preţuiască aşa cum meriţi, el te pindeşte să te as­culte tocmai cind nu ţi-ai făcut lecţiile... Adeseori, cind mă intore aca­să mă întreb de ce nu există o voce care să-mi spună şi mie: „Ei, ce note ai dat astăzi, tova­răşe profesor?“. Şi cit de firesc i-aş răspunde: „Şi bune şi rele! Da’ nu ştiu ce are elevul Cuta­re cu mine că nu vrea să înve­ţe şi să fie atent deloc. Şi mai ales nu ştiu ce are tatăl lui cu mine, că nu vrea deloc să înţe­leagă că fiul său trebuie să în­veţe! Nu pentru mine, nu pen­tru notă, pentru el însuşi“. M-am întrebat adeseori de ce trebuie un profesor să dea note. M-am întrebat mai ales adu­­cîndu-mi aminte de chipul ele­vului care se aşeza in bancă, gata-gata să izbucnească în plins, ascunzînd carnetul toc­mai in fundul ghiozdanului, ca pe un obiect care arde şi acu­ză. in acele momente tristeţea şi ruşinea lui erau sincere şi înduioşătoare. Erau atit de sin­cere incit in faţa lor nu mai era vorba nici de orele neîn­trerupte petrecute la joacă, nici de temele „uitate“ in favoarea unui film, nici de totooraşele, avioanele ori desenele cu care au fost umplute cele cincizeci de minute ale unei lecţii, nici de absenţele nemotivate, nici de... Mă întrebam atunci dacă nu e bine să-l „înţeleg“, să-i mai dau o şansă, să-l amin sau să-l iert. Dar pe cine să înţe­leg? Pe copilul de azi sau pe omul de miine? Cui să-i dau dreptate? Celui care suferă azi sau celui care, neindrumat la timp, va suferi miine? Căci sunt convins că „înţelegindu-l“ acum l-aş cocoloşi, l-aş minţi (şi nu numai pe el, ci aş minţi o fa­milie şi mai ales, o întreagă societate), l-aş îndrepta pe o cale greşită. Dacă-l iert astăzi, cel care-mi mulţumeşte acum va deveni acuzatorul meu de miine. Şi atunci, dragul meu elev şi dragul meu părinte, nu vă pot „înţelege“ şi nu vă pot da o notă mare, fără a-mi da mie însumi nota profesorului corigent. Şi totuşi, de ce notele? Mulţi elevi, şi mulţi părinţi văd in ele laurii unei victorii ori stig­matul unei judecăţi fără drept de apel. Unii se închină in faţa lor ca pe altarul unui zeu, alţii le privesc ca pe nişte lucruri blestemate. Şi între ei, profeso­rul! Dar de câte ori am stat la un loc, copii, părinţi, profesori, să ne întrebăm ce înseamnă, de fapt, notele? Scopul activităţii elevului? Un etalon, un baro­­­­metru al nivelului său de pre­gătire? Un mijloc de a stabili și ierarhiza valorile? O posibi- MIHAI COMAN (Continuare în pag. a ll-a) Aspect de la atelierul modele al Întreprinderii Electrotehnica din Capitală • Foto: O. PLECAN M­ărţişor Freamătă lumina-n muguri sub senine bolţi de ţară Şi pe tîmpla dimineţii dalbi luceferi se aprind Să vestească, după datini, prima zi de primăvară înflorită peste pragul zărilor Care-o cuprind. Palmele îndrăgostită împletesc lingă pridvoare Mărţişor din ceţuri albe şi din smalţuri purpurii Cînd prin vadul cu iubire al străbunelor izvoare Se petrec spre împlinire paşii noştri timpurii. Seva gîndurilor calde se aşterne-n vatra pîinii Şi din valurile ierbii creşte semnul altui zbor Cînd cu firul de mătase prins la-ncheietura mîinii însemnăm o altă vîrstă lingă porţile de dor. Vraja doinei fără nume toarsă-ncet ca o poveste Ce din geana fermecată a zăpezilor de flori Ne inundă-ntregul suflet şi pe drept cuvint ne este Cea mai limpede măsură pentru mugurii din zori. Infrăţeşte-n brazdă griul, după legea firii sale, Şi-nfioresc sub semn de pace ramurile prin livezi, iar la casa primăverii cu cocori îţi iese-n cale Patria nemuritoare, cum o simţi, şi-o ştii, şi-o vezi. , GEORGE ŢARNEA om □□□□a □DDE1QE © Organizaţiile U.T.C. în munca lor de zi cu zi: PROFESIA LA NOI COTE CALITATIVE • Ştiinţă, tehnică, pro­ducţie : SĂNĂTATEA PAMINTULUI • Cro­nica T.V.: VIAJA, DE­SIGUR • Rubrica AZI

Next